01/12/2025
De la protecţie socială la demnitate, autonomie și incluziune, asigurate
Fenomenul infirmităţii a fost dezbătut în cadrul unui for dedicat, desfășurat la 1 decembrie la Universitatea de Stat din Moldova.
Toate discursurile vorbitorilor au convers spre schimbarea paradigmei: de la protecţia socială la asigurarea demnităţii umane (respect), a autonomiei personale (tehnologii asistive) și a incluziunii sociale (adaptare rezonabilă la locul de studii sau muncă).
"Statul a stabilit norme explicite, iar stereotipurile generate de interpretarea acestora se referă la comportamentul implicit (...). Am evoluat, cel puţin, în materie de terminologie: de la "invalid", în anii '90, la "persoană cu handicap", în "00, iar după ratificarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi am preluat sintagma ca atare, dar și "cu nevoi speciale", "cu cerinţe educaţionale speciale". Totuși o abordare excesivă a drepturilor riscă cu fundamentalizarea abordării, precum ne previne Alain de Benoist în "La quatrième dimension", a remarcat în discursul său Nicolae Sadovei, doctor habilitat în Drept.
"În 2026, urmează să aprobăm un nou program naţional de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi, precum și Directiva UE 2019/882, ca și condiţionalitate impusă pentru aderarea la UE. La fel, vrem să reorientăm procesul de determinare a dizabilităţii spre cel bazat pe modelul bio-psiho-social", a declarat Vasile Cușcă, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale.
Despre abordarea "agenda globală de suport și îngrijire bazată pe drepturile omului" (Global Care Agenda) în contextul asigurării demnităţii umane și a autonomiei personale a persoanelor cu dizabilităţi a vorbit Tatiana Cernomoriṭ, reprezentantă a Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova.
Alte subiecte focusate pe dizabilitate și discutate la for se referă la accesul echitabil la servicii sociale, revizuirea regimului juridic asupra moștenitorilor, adaptarea rezonabilă a locului de muncă, asigirarea cu pensii a liber-profesioniștilor, dreptul la locuinţă, accesibilitatea informaţională, incluziunea educaţională, accesibilitatea patrimoniului muzeal, ergonomia comunicării prin semne în broadcasting, violenţa domestică, cota de acces la evenimente culturale, incluziunea educaţională după implantul cohlear, dizabilitatea invizibilă, etc.
Evenimentul a fost organizat de departamentele de Sociologie și Asistenţă Socială, Drept Privat și Drept Public al USM, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD), cu sprijinul Disabled People's Organization Denmark. Asociaţia Tinerilor cu Diabet DIA este membră AOPD din anul 2023.
Statistici-cheie
În 2024, rata dizabilităţii în populaţia Republicii Moldova constituia 6,7%, ceea ce corespunde incidenţei de 160 de mii de cazuri, inclusiv, 11,4 mii de copii. Majoritatea avea vârsta de 30-45 de ani și era încadrată în gradul accentuat (55,1%), iar 16,5% în gradul sever. Mai mult de jumătate dintre persoanele încadrate în acest statut primeau pensii de dizabilitate (au cotizat), iar o treime, mai ales, cu dizabilitate din copilărie beneficiau de alocaţie socială de stat. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este de 2.648 de lei, de două ori mai mică decât cea a pensiei de vârstă, variind de la 1.993 la 3.167 lei. Doar 18,4% dintre persoanele cu dizabilităţi erau angajate în muncă în anul 2024 (Biroul Naţional de Statistică, 2025).
Diabetul zaharat de tip 1 debutat în copilărie și cel complicat se încadrează în criteriile de dizabilitate accentuată, medie sau severă, în funcţie de rata afectării funcţiilor organelor și al gradului de autonomie personală.
Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (3 decembrie) este instituită de ONU în 1992. Republica Moldova a ratificat, în 2010, Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, angajându-se să promoveze incluziunea socială, economică, culturală a acestora.
Detalii: https://diatip1.md/de-la-protectie-sociala-la-demnitate-autonomie-si-incluziune-asigurate/