Centrul psihologic “Sinesis”, Buiucani, Chisinau (2026)

28/12/2025

Finalul de an este, în mod convențional, marcat de o sumedenie de ritualuri.
Văd însă atâta lume chinuită de aceste presiuni încât nu mai știu ce aș putea face, cm aș putea să fiu utilă comunității de aici și din viața reală pentru a preveni căderi în asemenea capcane!

Cel mai cruntă mi se pare ideea că finalul de an e musai să însemne un final. 😳
În esență însemnând că ni se impune un ritual de negare a continuității. A continuității vieții. Ne amăgim cu ideea că trecerea calendaristică va opera o secțiune transversală în psihicul nostru, lăsând în urmă reziduurile emoționale.

Dar mecanismele noastre de adaptare nu funcționează prin „ștergere”, ci prin acumulare și integrare!

În loc de rezoluții axate pe performanță, vă propun o analiză a anului 2025 prin prisma unor teme psihologice fundamentale:

🤨Analiza costurilor necontabilizate.
De cele mai dese ori, fiecare „succes” (profesional, relațional sau personal) din acest an a cerut un compromis.
🤔Care este acea parte din tine pe care ai fost nevoit/ă să o „reduci la tăcere” pentru a menține homeostazia în mediul tău (profesional, familial, social)?
Această „greutate mută” nu dispare prin simpla schimbare a cifrei anului, ci se poate somatiza, agrava sau se poate transforma in te miri ce (de ex., în resentimente și alte trăiri reziduale) dacă nu este procesată și integrată.

🤨Disonanța dintre Sinele Ideal și Sinele Real.
Din păcate, presiunea socială fiind atât de acerbă, se întâmplă deseori să constatăm că am petrecut multe ore „prefăcându-ne normali”…
Reflecția autentică necesită curajul de a confrunta prăpastia dintre cine am proiectat că suntem în fața celorlalți și cine am fost cu adevărat în momentele de singurătate absolută.
🤔 Unde s-a produs cea mai mare fractură identitară anul acesta?

🤨 Capacitatea de introspecție și de integrare
A încheia un an nu înseamnă a bifa obiective, ci a crește capacitatea de a da sens propriilor experiențe. Nu evenimentele în sine ne definesc, ci narațiunea pe care o construim despre ele și felul în care integrăm temele activizate grație acestor experiențe.

Sper să vă fie utile aceste repere pentru un asemenea proces:

🤔 Ce a trebuit să sacrifici la nivel intrapsihic pentru a obține validarea externă pe care ai căutat-o în acest an?

🤔 Care a fost mecanismul tău defensiv predominant și în ce măsură acesta te mai servește sau a devenit o barieră?

🤔 În ce moment din 2025 ai simțit simultan triumf și tristețe profundă? (Notă: capacitatea de a ține aceste două stări împreună fără a le disocia este unul dintre semnele maturității psihice).

🤔 Ce element din „umbra” acestui an simți că cere să fie integrat înainte de a păși mai departe?

🤔 Ce neadevăr „confortabil” despre tine ai purtat în spate tot anul? (“Sunt bine”, „Îmi place stresul ăsta, mă mobilizează”, „Mă voi ocupa de mine după ce termin acest proiect” etc.)

🤔 Dacă sufletul tău ar vorbi acum, în prag de sfârșit de an, ce i-ar reproșa minții tale?

🤔 Care este lucrul pe care NU vrei să îl schimbi la tine în anul care vine, deși societatea spune că ar trebui? (încăpățânarea ta, nevoia de izolare, poate e refuzul de a mai fi „productiv” non-stop?).

🤔 Cât oare din felul în care te manifești preponderent în timpul unei zile obișnuite din anul care trece este o mască de protecție și cât de mult este o expresie autentică a esenței sinelui tău?

🤔 Unde și/sau cu cine simți ca ai un spațiu de regenerare oricând simți nevoia?

🤔 Unde și/ sau cu cine te simți “acasă” în acest moment al vieții tale?

🤔 Dacă activitatea ta profesională nu ar mai fi criteriul principal după care te evaluezi, ce alte “unități de măsură” ai găsi pentru valoarea ta umană?

🤔 Ce parte din tine rămâne “mută” sau neexprimată în mediile în care ești preponderent și unde găsește ea spațiu să “vorbească”?

🤔 Care a fost momentul din acest an în care te-ai simțit înstrăinat/ă de tine însuți/ însăți și ce te-a adus înapoi?

🤔 Ce bagaj emoțional ai reușit să mai golești în acest an și ce anume alegi, în mod conștient, să nu mai cari cu tine în anul ce vine?

🤔 Cum s-a transformat relația ta cu eșecul în ultimul an? Este încă o amenințare sau a devenit o informație?

🤔 Ce adevăr ar rămâne dacă ai elimina explicațiile?

🤔 Ce parte din tine s-a maturizat în acest an prin dezamăgire/ durere/ disconfort/ etc. , și nu prin succes/ realizare/ împlinire/ etc. ?

🤔 În ce mod acțiunile și alegerile tale, opiniile și tăcerile tale din acest an au contribuit — direct sau indirect — la binele comun sau, dimpotrivă, l-au diminuat?

🤔 Cum au influențat comportamentele tale cotidiene climatul relațional și social din comunitățile din care fac parte?

🤔 Ce efect au avut prezența ta, reacțiile și conduitele tale, modul tău de a relaționa etc. asupra celorlalți?

🤔 În ce măsură valorile pe care declari ca le ai s-au reflectat concret în contribuția ta la binele comun?

🤔 Unde ai ales implicarea și unde ai ales retragerea, și ce consecințe au avut aceste alegeri asupra celor din jur?

🫶🏻

Nu vă grăbiți să „întoarceți pagina” simultan cu calendarul. Nu așa funcționează creșterea.
O pagină întoarsă prematur lasă textul neînțeles. 🫣 Și spațiu pentru interpretări!

Anul acesta nu are nevoie de o concluzie sclipitoare, ci de o integrare onestă.

Aveți grijă de suflețel 🫶🏻 și de cei dragi! 🥰

20/12/2025

🤔
Când frumosul devine "prea mult" și chiar nițel periculos (pentru cardiaci 🫣🤫)?
“Sindromul Stendhal” este explicația! 😳☺️

Vi s-a întâmplat cu siguranță vreodată să simțiti că vă explodează sufletul de atâta emoție generată de frumos! 🥰 Nu știați însă că se folosește un termen anume pentru a desemna această frumusețe de stare! 🤷🏼‍♀️🤨😉

V-ati simțit vreodată copleșit/ ă de emoție în fața unei picturi, a unei clădiri istorice, a unei simfonii sau a unui apus de soare, până la punctul în care inima a început să bată mai cu putere?
Păi iată că tocmai așa gen de experiențe are numele de “Sindromul lui Stendhal” sau “Sindromul Florenței”. 🤗🤔

Numit după scriitorul francez Stendhal, care a descris fenomenul în 1817, după o vizită la Florența, acest sindrom reprezintă o afecțiune psihosomatică rară. Ea apare atunci când o persoană este expusă la o cantitate copleșitoare de “frumos”: natura, arta sau obiectele de o mare însemnătate istorică.

Cum se manifestă?

Se consideră că persoanele care manifestă acest sindrom au atâta empatie și sensibilitate, încât trăiesc orice expunere la frumusețea lumii nu doar cu o simplă admirație sau încântare. În cazul acestora, și corpul reacționează fizic intens la stimulii estetici (doamne, ce limbaj de lemn pentru frumusețea lumii…)
De obicei, persoanele pot simți:
- palpitații, tahicardie, ritm cardiac accelerat;
- stări de amețeală, dificultăți de respirație sau chiar leșin;
- confuzie temporară, retragere din comunicare;
- stări de agitație, anxietate sau euforie;
- stări de sensibilizare puternică, lăcrimare sau îngândurare prelungită.
În cazuri rare, halucinații ușoare. 😟

Din perspectiva psihologiei contemporane, sindromul Stendhal nu este clasificat ca o tulburare mintală, fiind mai curând un indicator care ne spune multe despre sensibilitatea sistemului nostru nervos și despre modul în care creierul procesează emoțiile profunde.
În esență, acest sindrom (nu mi se dă mâna să-l numesc așa…) este o dovadă clară a conexiunii incredibile dintre psihic și somatic: o idee sau o imagine poate declanșa o reacție fizică imediată, în cazul oamenilor sensibili și profunzi, care percep arta în multe feluri. Acest sindrom, de fapt, ne reamintește cât de oameni suntem, cât de mult frumos există în jur, cât de minunată este Viața. Și mai ales, că suntem ființe profund emoționale, capabile să rezonăm cu mediul exterior până la identificare.

Totuși, care sunt mecanismele psihologice ale Sindromului Stendhal?
Deși nu este o patologie inclusă în manualele de diagnostic, fenomenul este studiat intens în neuroestetică. Iată ce se întâmplă, de fapt, în creier:
1. Supraîncărcarea sistemului de oglindire (ați mai auzit de neuronii-oglindă, nu-i așa?).
Când privim o operă de artă care transmite o emoție intensă (durere, extaz, efort fizic), neuronii oglindă din cortexul premotor și cel somatosenzorial se activează. Creierul „simulează” intern starea pe care o observă. În cazul Sindromului Stendhal, această simulare este atât de puternică încât granița dintre “observator” și “obiect” se dizolvă, generând o reacție empatică copleșitoare pe care sistemul nervos nu o poate procesa instantaneu.

2. Activarea axei hipotalamo-pituitaro-adrenale.
Expunerea la “frumos” acționează, în mod paradoxal, ca un stresor acut. Când avem mulți stimuli estetici de o densitate simbolică mare care activează sistemul nervos simpatic, avem și o eliberare masivă de adrenalină și cortizol, care explică simptomele fizice despre care am scris mai sus precum tahicardia, dificultățile de respirație, senzația de „nod în gât”, etc.😳

3. Conflictul cognitiv și „dizolvarea” Eu-lui.
Psihanalista italiancă Graziella Magherini, care a descris mai amplu sindromul în 1979 la spitalul Santa Maria Nuova din Florența, a observat că acesta apare adesea la persoanele cu o sensibilitate ridicată, aflate într-o stare de oboseală (deplasarea, vizitarea multor muzee, agitația din jur etc.). Din punct de vedere psihodinamic, se produce o „dezrădăcinare”: Eu-l vizitatorului este copleșit de proiecțiile inconștiente declanșate de simbolurile artistice, ducând la o scurtă criză de identitate sau depersonalizare. (Teoriile psihanaliste nu sunt preferatele mele, dar această descriere se apropie mult și de observațiile mele empirice).🤫

4. Neurochimia axei plăcere versus alertă.
Studiile din domeniul neuropsihologiei confirmă că arta activează centrul de recompensă și creierul eliberează dopamină. Totuși, în Sindromul Stendhal, activarea se extinde rapid către amigdală (centrul fricii). Astfel creierul trece de la plăcere pură la o stare de alertă, deoarece cantitatea de informație vizuală și emoțională depășește capacitatea de reglare a cortexului prefrontal. Of… una caldă, una rece… 🤣

Curios este faptul că există un soi de “vulnerabilitate selectivă” în cazul acestui sindrom!
Dr. Magherini a observat că sindromul afectează mai des turiștii străini (în special europenii și nord-americanii) și foarte rar localnicii (italienii), sugerând că elementul de „noutate și reverie” joacă un rol crucial în declanșarea stărilor emoționale și fizice determinate de sindromul Stendhal.

Unele studii îndrăznesc totuși să afirme ca acest sindrom nu este “o boală” (slavă cerului 🙏🏻și sănătate multă cercetătorilor), ci mai curând o reacție extremă la “frumosul copleșitor” pe care o pot avea persoanele sensibile.

Ca psihologă, privesc “Sindromul Stendhal” ca pe un dar.
Și ca pe o oglindire a sufletului celora “bolnavi de frumos”.
Și ca o reamintire a faptului că mintea și corpul nostru nu sunt entități separate.

O idee, o culoare sau o formă pot modifica fiziologia noastră într-o secundă. De aceea este atât de important să ne expunem continuu la natură și la toate formele existente de artă și de frumos!

🥰

17/12/2025

Despre Sărbători, (și) altfel.
Crăciunul și Revelionul pot fi perioade dificile pentru oricine dintre noi, în anumite momente ale vieții.

S-ar putea întâmpla că tocmai în acest an să simțiți pentru prima oară așa tip de disconfort. Sau poate și în anii precedenți ați suportat mai greu perioada sărbătorilor de iarnă, cu toată această zarvă și presiune socială cu privire la cât de ”fericiți” s-ar cuveni (sic!) să fim și cât de ”frumos” să sărbătorim, și respectiv, s-ar putea întâmpla ca amintirile din anii trecuți să vă determine o stare neplăcută de anticipare a sărbătorilor, cu același stres, disconfort, stări de anxietate sau stări depresive.

S-ar putea și să vă bucurați de Crăciun/ Revelion, dar să nu-l puteți sărbători așa cm doriți. Din varii motive.

Sau ați putea să savurați anumite aspecte legate de sărbătorile de iarnă, dar alte aspecte să vi se pară stresante sau să vă displacă.

Este okay. Totul este okay atâta vreme când ne dăm voie să trăim exact așa cm simțim. 🤗

Dincolo de atmosfera în general plăcută, uneori sărbătorile afectează starea psihologică și/sau sănătatea mintală. Preocupările legate de bani, aspectele logistice, oameni dragi care nu sunt prin preajmă, singurătatea, îmbolnăvirea noastră sau a persoanelor dragi sau chiar decesul unora, circumstanțe tensionante și relații dificile, presiunea consumerismului, consecințele războiului din vecinătate, așteptările eronate etc. - motive pot fi multe…

Grijile, ca și fericirea, sunt atemporale, nu pot fi încadrate în anumite date calendaristice.

Cu respect pentru sine, cu autocompasiune și grijă de sine, fără constrângeri sociale și presiunea perfecțiunii ”festive”, trăiți-vă stările în mod autentic.

* Dacă aveți nevoie de ajutor, identificați persoane-resursă, din mediul familiei, cercul de prieteni, colegi sau membri ai comunităților din care faceți parte. 🥰

* Apelați la ajutorul profesioniștilor în cazul când stările emoționale se agravează.🙏🏻

* Continuați să faceți lucrurile care vă aduc plăcere. 🫶🏻

* Conectați-vă cu oameni cu care rezonați, cu care vă simțiți bine, care nu vă vor judeca, nu vor reproșa și nu vor pretinde nimic. 🤗

* Dacă rețelele sociale vă intensifică disconfortul, faceți o pauză de la acestea. 🤫

* Implicați-vă în acțiuni de voluntariat dacă aveți resurse pentru așa gen de experiențe sau oricare altele care au relevanță pentru dvs. ☺️

* Mergeți la plimbări, faceți sport, citiți, ocupați-vă de hobby-urile dvs., mențineți-vă rutina zilnică care vă reconfortează. 💪🏻

* Răsfățați-vă. 😉

* Spuneți NU experiențelor pentru care nu aveți resurse interioare - evitați să participați la reuniunile de familie sau întâlnirile cu anumite găști în cazul când nu vă doriți acest lucru. 😏

* Setați limite clare - pentru membrii familiei și prieteni/ amici, care din cea mai bună intenție, ar putea deveni insistenți cu privire la ”obligativitatea fericirii de sărbători” (“Ce-i cu tine???”😤 “Hai ia-te-n mâini!”💃🕺 “Doar o dată-i Crăciunul!”, “ Hai să petrecem frumos Crăciunul! “ 🥳🤩”Hai mai bea!”🍾🍸🍷... “Mânâncă și de asta!”🥮🍣🍢🎂🍨.... etc.)

* Țineți cont de propriile butoane emoționale și ecologizați-vă spațiul - fizic, emoțional și mental - pentru a anticipa declanșarea unor trăiri emoționale grele. ☃️

* Evitați locurile aglomerate, cu zarvă multă și euforie ”crăciunească”, dar identificați în schimb locații în care ați putea să vă bucurați de o ambianță caldă, de liniște, muzică bună sau de frumusețea naturii. 🫶🏻

Țineți minte, nu aveți nicio obligație să sărbătoriți ceea ce nu simțiți că trăiți plenar.

Onorarea sufletului. Atât.🥰

Să fie pace. În suflete. În case. Și în lume. 🙏

14/12/2025

În preajma sărbătorilor de iarnă mă gândesc că ar putea fi util să vorbim despre un concept puțin abordat în breasla noastră - evadarea spirituală (în engleză se zice “spiritual bypassing”).

Această sintagmă descrie tendința de a folosi idei, convingeri și practici spirituale (sau pseudo-spirituale) pentru a evita confruntarea cu probleme emoționale nerezolvate, cu răni psihologice și/ sau sarcini de dezvoltare neterminate.
În esență, este de fapt un mecanism de apărare, o protecție, un fel de scut deghizat în spiritualitate, pe care unii oameni îl folosesc în mod inconștient. Termenul a fost introdus de psihoterapeutul american John Welwood în anii 1980.

Cum se manifestă evadarea/ evitarea spirituală?

- persoana evită emoțiile dificile, nu poate (deocamdată? sau nu vrea? sau nu știe cum?..) să trăiască sau să proceseze emoții considerate "negative" (de ex., furie, tristețe, frică, durere), înlocuindu-le cu o pozitivitate toxică ("Doar vibrații bune!", "Totul e perfect divin!").🤫

- persoana se detașează de emoții intense, adoptă o atitudine indiferentă, “amorțeşte” emoțiile, pretinzând că deține echilibru.🤯

- persoana împărtășește un soi de idealism nerealist, evită aspectele "murdare" și complexe ale condiției umane (răni, dependențe, defecte).🥺

- persoana minimalizează problemele, folosește clișee spirituale pentru a ignora sau a respinge suferința proprie sau a altora (de ex., "Totul se întâmplă cu un motiv", "Tu ți-ai creat propria realitate", "Era pentru binele tău").🤨

- persoana se eschivează de responsabilitate, atribuind problemele unor forțe exterioare (universului, karmei, energiei, planurilor divinității etc.) pentru a evita asumarea responsabilității personale și a acțiunilor necesare.😞

- persoana se simte superioară din punct de vedere spiritual, folosind practici sau convingeri spirituale drept dovadă a propriei evoluții spirituale, în comparație cu alții, "ne-evoluați" sau "prinși în dualitate".😕

Riscurile acestui “paravan” sunt multiple. 😒În loc ca reflecțiile să ducă la o creștere, o eliberare sau o vindecare autentică, evadarea spirituală poate avea consecințe de genul:

- vindecarea întârziată sau blocată: problemele emoționale și rănile psihologice nerezolvate rămân “sub preş”, continuând să afecteze viața și relațiile, deși sunt ascunse sub un strat de “pace” superficială.

- duplicitate și deconectare: se creează o ruptură între sinele spiritual (idealizat) și sinele uman (imperfect), ducând la fragmentare psihică și lipsă de integritate.

- relații dificile, neautentice: invalidarea sentimentelor celorlalți sau evitarea conflictelor necesare, sub pretextul “de a menține armonia” sau de a nu "coborî vibrația" determină relații superficiale.

Maturitatea spirituală autentică nu ocolește umanitatea, ci o îmbrățișează, lucrând cu disconfortul emoțional ca parte a procesului de creștere, integrând atât Lumina, cât și Umbra, din fiecare dintre noi, cei umani. 🥰

Fotografie: Muzeul Național de Artă al Moldova, lucrarea aparține artistei Gloria Gratti, Expoziția de grup “Culorile pământului” (patru artiști de la Timişoara) Curatoră: Ruxandra Demetrescu.

06/12/2025

Când “soluția” este.……. Paradoxul!

Se întâmplă deseori să observăm ca terapeuți, ca unii clienți par să se agațe de problema lor, deși spun că vor să se schimbe. De ce oare se întâmpla asta?
Rezistența este un aspect natural al procesului terapeutic, iar uneori, logica nu este suficientă.

În asemenea situații aleg să aplic uneori, elemente din intervențiile paradoxale – o serie de tehnici care par, la prima vedere, să contrazică scopul terapiei, dar care de fapt îl ating printr-un ocol inteligent.

(Atenție mare însă! Nu recomand să aplicați tehnici paradoxale în toate cazurile de rezistență și nici pentru oricare client! Țineți cont desigur și de formarea și experiența dvs în calitate de psihoterapeut, pentru că nu e defel ușor să navigați alături de un client aplicând aceste tehnici!)

Ce fac intervențiile paradoxale?
- prescrierea simptomului: terapeuții le pot cere clienților să practice în mod conștient simptomul de care vor să scape (ex: să-și facă griji la o oră fixă).
Scopul acestei “prescrieri” este să demonteze automatismul simptomului, ajutând astfel clientul să se convingă de faptul că are totuși control asupra acestuia. Ce nu este obligatoriu, nu mai este la fel de înspăimântător! ☺️

- recadrarea (în engleză se zice reframing) paradoxală: abordarea “neobișnuită” de către terapeut a problemei clientului schimbă modul în care clientul percepe problema, atribuindu-i un sens pozitiv sau funcțional (ex: anxietatea este, de fapt, o mare capacitate de a anticipa și a planifica).
Scopul în așa caz este de a reduce lupta internă și a deschide calea către o nouă perspectivă și schimbare.

- utilizarea rezistenței: În loc să lupte împotriva rezistenței clientului la schimbare, terapeutul o acceptă și o utilizează strategic.

De ce funcționează?
Intervențiile paradoxale sparg tiparele rigide de gândire și comportament, oferind o experiență corectivă neașteptată.

Ele funcționează adesea pe principiul: „Dacă ți se cere să faci lucrul de care te temi/ pe care vrei să-l eviți, nu mai este un act de rezistență, ci de ascultare.”
Acest lucru dezamorsează conflictul intern și mobilizează clientul spre schimbare.

Intervențiile paradoxale nu sunt magie, ci știință pură. Sunt tehnici bine fundamentate științific, care trebuie aplicate cu precizie și etică, fiind bazate pe o înțelegere profundă a dinamicii umane.

Dragi colegi profesioniști, care este cea mai surprinzătoare intervenție paradoxală la care ați asistat sau pe care ați aplicat-o cu succes?

01/12/2025

Observ deseori, cu multă grijă și asist cu neputință, uneori, la felul îngrozitor în care se chinuie oamenii. Viața și așa e grea și imprevizibilă, de ce să o facem mai grea decât e? Decembrie e exact acea perioadă a anului în care trăim de parcă suntem “contra cronometrului” 🤔

Decembrie nu trebuie să fie o cursă.

În fiecare an, ajungem să trăim această lună pe “repede-repejoooor”: deadline-uri, liste de cumpărături, bilanțuri și pregătiri fără sfârșit. 😥
Dar poate fi altfel. 🥰

Anul acesta va invit să transformați luna decembrie într-un spațiu de respirație (știți vorba din popor “stai să răsuflu!”), intenție și prezență.
Să fie o lună în care încetinim, observăm, alegem conștient și ne reconectăm cu ceea ce contează cu adevărat — pentru sine, pentru cei dragi, pentru starea noastră de bine, și pentru umanitate (barem o țâră 🙏🏻)

Pentru a va fi de folos cumva, în această intenție de a trece de la agitație la rost, găsiți mai jos 31 de mici practici, idei și activități, pe care le puteți face în fiecare zi din acest decembrie, pe care vi-l doresc să fie diferit. 😉

Săptămâna 1: Reconfigurare mentală prin eliberarea spațiului fizic și ”curățenie” emoțională
Scop: curățarea spațiului mental și emoțional pentru a începe luna cu claritate.

Ziua 1 – Ritualul de scriere: „Foaia albă”
Cum se realizează: timp de 5 minute scrie tot ce îți dorești să lași în urmă anul acesta (gânduri, obiceiuri, griji). Arde sau rupe foaia (efect simbolic care favorizează descărcarea emoțională).😊

Ziua 2 – Curățenia de 15 minute
Cum se realizează: alocă azi 15 minute pentru un singur loc (dulap, cameră, colț al camerei etc.), în care să organizezi lucrurile după placul tău și s arunci ceea ce e de prisos. Ordine în spațiu = ordine în minte. (efect simbolic, dar consistent).🥹

Ziua 3 – Scanarea emoțională
Cum se realizează: găsește timp azi pentru o meditatie ghidată de 10 min. Observă tensiunea în corp, respiră și eliberează ceea ce este de prisos. Contemplează gândurile fără să te opui lor, dar și fără să le elaborezi.🤫

Ziua 4 – Detox digital de o oră
Cum se realizează: azi fă efort să fii prezent în viața ta, propunându-ți să fii o oră fără telefon, fără notificări, fără oricare alt gadget. Observă cm te simți.🤔

Ziua 5 – Inventar emoțional
Cum se realizează: scrie azi 3 emoții predominante si nevoile care crezi că le semnalizează fiecare dintre acestea. Gândește-te apoi cm ai putea satisface nevoia identificată. Și acționează corespunzător. 😉

Ziua 6 – 10 minute de mers conștient
Cum se realizează: azi oferă-ți timp să ai o plimbare de câteva minute, cultivându-ți starea de prezență conștientă: fără muzică, fără telefon. Observă culorile, sunetele, respirația ta, senzațiile din corp. 😚

Ziua 7 – Auto-compasiune
Cum se realizează: scrie o scrisoare de mulțumire către tine pentru lucrurile, carora le-ai făcut față anul acesta. 🤩

Săptămâna 2: Reconectare cu sinele și identificarea valorilor personale
Scop: întărirea identității, a valorilor și a motivației interne.

Ziua 8 – Ce contează cu adevărat?
Cum se realizează: notează azi 3 valori fundamentale pentru tine (de ex: familie, sănătate, curiozitate). Gândește-te în ce măsură trăieși în acord cu ele, zi de zi, cu fiecare alegere pe care o faci. 😳

Ziua 9 – 24 de ore fără autodepreciere
Cum se realizează: observă azi autoblsmarea și autocritica, gândurile automate, pe care le ruminezi în minte sau le spui chiar cu voce, despre tine, și reformulează-le în descrieri neutre sau apreciative. 🤭

Ziua 10 – Ritual „3 lucruri care merg bine”
Cum se realizează: scrie azi 3 lucruri apreciative, adevărate, din ziua ta de azi și ipotezele tale, de ce au avut loc. 🤗

Ziua 11 – Ziua micilor plăceri
Cum se realizează: alege azi o activitate care îți aduce bucurie (ceva mic: ceai, carte, duș cald). Și conștientizează asta și atunci când îți pregătești această mică bucurie, și pe durata savurării acesteia, și post factum. 😍

Ziua 12 – Exercițiul „O versiune mai bună a mea”
Cum se realizează: scrie azi în jurnal un pronostic favorabil despre „Cum arată eu-ul meu ideal peste un an?”, în 5-7 propoziții.😘

Ziua 13 – 5 minute de respirație 4-6
Cum se realizează: Fă exerciții de respirație azi, după următorul model: inspiră timp de 4 secunde, apoi expiră timp de 6 secunde. (Acest gen de respirație contribuie la reducerea stresului și la autocalmare instantanee).

Ziua 14 – Zi fără comparații
Cum se realizează: azi nu te compari cu nimeni. Observă tentația, dacă apare, reține motivul, dar oprește-te. Analizează apoi ce poți face cu ”,motivul”, ce acțiuni poți întreprinde ca să nu mai devină ”motiv” de autodistrugere prin comparație. 😏

Săptămâna 3: Relații, conectare și emoții calde
Scop: stimularea conexiunilor sociale și emoționale, extrem de benefice pentru starea psihică.

Ziua 15 – Trimite un mesaj de apreciere
Cum se realizează: scrie un mesaj (sms, email, carte poștală, apel la telefon etc.) unei persoane importante pentru tine, fără să aștepți nimic în schimb. 🥰

Ziua 16 – Micro-act de bunătate
Cum se realizează: ajută azi un om necunoscut, donează ceva, oferă un compliment autentic cuiva de pe stradă, din cafenea, ascensor, etc.🫂

Ziua 17 – Întrebare profundă
Cum se realizează: astăzi adresează unei persoane apropiate o întrebare semnificativă (ex: „Ce ți-a adus bucurie în anul acesta?”). 🤔

Ziua 18 – Întâlnire cu tine într-un loc preferat
Cum se realizează: azi alocă-ți 30 min. să mergi într-un loc care îți face bine. Savurează locația, conectează cu senzațiile tale, oare de ce îți place tocmai acest loc?😉

Ziua 19 – Pauza emoțională de 60 secunde
Cum se realizează: de câte ori simți stres astăzi, oprește-te și respiră un minut. Dacă starea ta nu s-a ameliorat, mai fă câteva exerciții de respirație conștientă și profundă. 🥹

Ziua 20 – Gratitudine pentru relațiile din viața ta
Cum se realizează: scrie azi numele a 3 persoane dragi din viața ta și notează ce aduc în viața ta, ce simți în raport cu ele, cm anume prezența lor în viața ta te-a influențat/ te influențează. ❤️

Ziua 21 – Mic ritual festiv
Cum se realizează: azi creează ceva care să-ți aducă spiritul sărbătorilor în suflet și în casă: o lumânare, un decor, o combinație de plante și arome speciale, coace biscuiți etc.🤗

Săptămâna 4: Putere personală și planificare sănătoasă
Scop: împuternicire, stabilirea direcției pentru noul an.

Ziua 22 – Inventar de realizări
Cum se realizează: notează azi 10 lucruri pe care le-ai făcut bine anul acesta (mici sau mari). Împărtășește-le cu cineva apropiat și evidențiază trăsăturile tale de bază care au făcut aceste lucruri posibile. 🏆

Ziua 23 – Eliminarea unui obicei mic dăunător
Cum se realizează: alege azi un obicei contraproductiv, precum scrolling excesiv, culcat târziu, procrastinare. Încearcă să estimezi cât ar fi în procente acest ”obicei” și redu-l cu 20%.😅

Ziua 24 – Ziua viselor
Cum se realizează: scrie azi 10 lucruri pe care vrei să le trăiești în următorul an (fără judecativitate). Gândește-te ce resurse interne sunt necesare pentru realizarea lor. ☺️

Ziua 25 – Ritual de lene permisă
Cum se realizează: azi oferă-ți o zi cu ritm lent. Fără vină pentru odihnă. Doar odihnă pasivă. 😍

Ziua 26 – Împuternicirea prin micro-acțiuni
Cum se realizează: alege azi un obiectiv mic și fă un pas de 5 minute spre el.🤩

Ziua 27 – Vizualizare pozitivă (10 min)
Cum se realizează: imaginează-ți un moment din anul viitor în care reușești ceva important. Stai în această stare cât de mult posibil, apoi gândește-te la un plan concret cm să ajungi în acel moment. Când ai timp, fă același lucru cu toate cele 10 lucruri notate în ziua a 24. 🙂

Ziua 28 – Revizuirea valorilor și reconectare
Cum se realizează: recitește azi valorile pe care le-ai identificat în ziua 8. Observă ce s-a schimbat. Fă ajustări dacă e necesar.🙃

Săptămâna 5: Încheiere blândă și pregătire pentru un nou început
Scop: integrare, liniște și trecere sănătoasă în noul an.

Ziua 29 – Ritual de iertare și/ sau acceptare
Cum se realizează: alege azi o persoană (inclusiv tu, dacă crezi că e cazul) și eliberează mental povara asociată cu acesta, ceea ce nu poți controla. 🤨

Ziua 30 – “Declutter” la final de an
Cum se realizează: azi selectează zece obiecte de care nu mai ai nevoie și aruncă-le sau donează-le dacă sunt în stare bună. Creează spațiu pentru nou.🥳

Ziua 31 – Ceremonia personală de închidere a anului
Cum se realizează: reflectează și notează, dacă dorești, asupra acestor 3 întrebări:

Ce am învățat în anul acesta?

Ce iau cu mine în anul următor?

Ce pot lăsa în urmă cu recunoștință?

🥰🥰🥰🥰

Nu e nimic complicat! Și mai ales! Nu sunt despre perfecțiune, ci despre a trăi altfel. 🥰

Să fie cu spor!
🙏🏻

22/11/2025

Știți deja probabil despre pasiunea mea mare pentru psiholingvistică 🥰.
Astăzi ceva “călduț”, numa’buuuun pentru vremea de-afara și pentru perioada următoare 🌧️🌨️

Koselig și Hygge – cuvinte ce aduc căldură. Și nu e nicio contradicție aici, chiar dacă vin din spațiul nordic!
Haideți să descoperim împreună care sunt aspectele psihologice ale micro-intervențiilor de reglare emoțională și bunăstarea emoțională.

În literatura psihologică contemporană, se discută tot mai des despre rolul micro-practicilor de autoîngrijire în reducerea stresului și optimizarea funcționării psihice.

Conceptele cultural-lungvistuce din spațiul scandinav, „koselig” (Norvegia) și „hygge” (Danemarca) pot fi înțelese ca strategii comportamentale și factori de mediu (organizat, cu intenție), care facilitează activarea sistemului nervos parasimpatic și consolidarea resurselor interne.

Care sunt beneficiile acestor gen de practici, mici, dar cu impact mare?

1. Reglarea stresului și neurofiziologia confortului
🕯️
Elementele asociate cu koselig/ hygge — lumină caldă, ritm lent, predictibilitate, intimitate socială — induc o stare de siguranță psihologică.
Aceasta activează ramura vagală ventrală (modelul polivagal), care este responsabilă de starea de calm, conectare socială și scăderea nivelului de cortizol.

Ca efect apar atunci când suntem într-o ambianță plăcută, cu lumini blânde, cu tempouri lente etc?
• reducerea hiperactivării sistemului nervos simpatic,
• îmbunătățirea variabilității ritmului cardiac (un indicator al rezilienței),
• facilitarea proceselor de recuperare psihică.

2. Conectare socială ca factor de protecție
🥰
În cadrul teoriilor despre sănătatea mintală, conexiunea socială este considerată unul dintre cei mai puternici factori protectivi împotriva anxietății, depresiei și epuizării.

Modul de viață care include atenție pentru Koselig/ hygge încurajează interacțiuni sociale de intensitate scăzută, dar emoțional semnificative — ceea ce în literatura de specialitate se numesc “conexiuni fără presiune”.
Acest tip de interacțiune stimulează eliberarea de oxitocină, hormon implicat în conturarea atașamentului și reducerea anxietății.

3. Atenția orientată spre prezent și reducerea ruminării
🤗
Practicile acestor filosofii de viață sunt forme de mindfulness contextual, în care persoana își focalizează atenția pe stimuli senzoriali liniștitori.
Acest lucru reduce ruminarea cognitivă și suprasolicitarea mentală, două mecanisme centrale în tulburările afective.
Creierul procesează astfel informații într-un mod mai eficient și mai puțin reactiv.

4. Organizarea mediului ca intervenție psihologică accesibilă tuturor și ușor de realizat.
🫶🏻

În psihologia mediului, se știe că spațiile calde, ordonate și estetice pot influența:
• percepția stresului,
• calitatea somnului,
• dispoziția,
• capacitatea de autoreglare.

Viziunile de viață inspirate din koselig/ hygge transformă mediul într-un complice al stării de bine, un co-regulator emoțional, și nu fiind “doar” fundal al vieții cotidiene.

Aplicarea acestor concepte în viața noastră de zi cu zi nu presupune eforturi elaborate, ci sunt mai curând micro-intervenții cu efect cumulativ, precum:
• crearea unor spații cu lumină difuză și senzorialitate blândă;
• încetinirea ritmului comportamental și reducerea vitezei cu care ne mișcăm;
• interacțiuni sociale ușoară, sigure, fără presiune;
• pauze sistematice pentru reglarea fiziologică;
• practici de recunoștință ancorate în momentul prezent.

Koselig și hygge nu sunt simple tendințe culturale, ci adevărate mecanisme psihologice, eficiente în procesele noastre de autoreglare emoțională, reconectare și prevenire a epuizării.

În viața de zi cu zi, ele funcționează ca micro-strategii de susținere a sănătății mintale.
Testați cu îndrăzneală orice factor de mediu care vă tentează și descoperiți astfel propria dvs filosofie koselig și hygge. 🥰

Aveți grijă de suflețel, țineți-l la călduț și oferiți căldura voastră și celor dragi! 🤗

Centrul psihologic “Sinesis”

28/12/2025

20/12/2025

17/12/2025

14/12/2025

06/12/2025

01/12/2025

22/11/2025

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category