Uniunea Scriitorilor din Moldova, Republica, Kischinew (2026)

06/04/2026

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri, adresăm astăzi poetului și conferențiarului universitar Gheorghe REABȚOV, cu prilejul aniversării a 80-a de la naștere!

Gheorghe Reabțov s-a născut la 6 aprilie 1946, la Cahul, într-o familie de intelectuali. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat din Moldova în anul 1968. Parcursul său profesional este strâns legat de învățământul superior: a activat ca profesor de limba franceză la Institutul Politehnic din Chișinău și la Universitatea de Stat din Moldova, iar ulterior la Academia de Studii Economice din Moldova, unde a predat limba franceză și istoria civilizației Franței.

În paralel cu activitatea universitară, Gheorghe Reabțov s-a afirmat și în viața publicistică și asociativă, fiind membru al Uniunii Internaționale a Jurnaliștilor și a presei de limbă franceză, al Asociației Republicane a profesorilor de limbă franceză și al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. A colaborat la publicații precum „Literatura și arta”, „Făclia”, „Orizont” și „Adevărul literar și artistic” din București.

Debutul său editorial s-a produs în anul 1995, cu placheta de versuri „Țara Cahul”, urmată de volumele „Lacrima luminii” (2000), „Setea de cuvânt” (2006), „Am muiat penița-n rouă...”, „101 poeme” (2011), „Gânduri… printre rânduri. Maxime” (2013) și „Spovedanie. Biobibliografie” (2016).

Critica a remarcat în scrisul lui Gheorghe Reabțov muzicalitatea, limpezimea și expresia sapiențială a versului. Într-o limbă română atent lucrată, curată și firească, poetul își exprimă emoția fără ostentație, păstrând mereu echilibrul dintre confesiune și rostirea cumpănită.

Radu CÂRNECI: „Muzicale și esenţiale, versurile lui Gheorghe Reabţov au ton și înţelepciune de proverb, propunându-ni-se ca expresie antonpanescă modernă de toată lauda. Ivite într-o admirabilă limbă română (dar sunând credibil și în franceză), poeziile din «Lacrima luminii» probează o sinceră și delicată trăire lirică. Ceea ce nu-i puţin”.

La mulți ani, stimate domnule Gheorghe Reabțov!

06/04/2026

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și împliniri creatoare, adresăm dramaturgului, criticului și cercetătorului de teatru Angelina ROȘCA, care, pe 4 aprilie 2026, a sărbătorit aniversarea a 65-a de la naștere!

Angelina Roșca (născută pe 4 aprilie 1961, în satul Mândrești, raionul Telenești) este dramaturg, critic și cercetător de teatru, traducător, profesor universitar, doctor în studiul artelor și Maestru în Artă, una dintre personalitățile reprezentative ale vieții teatrale și academice din Republica Moldova.

A absolvit Facultatea de Teatrologie a Institutului de Teatru GITIS din Moscova (1989).

Activitatea sa este legată de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, unde îți desfășoară o susținută muncă didactică și științifică, exercitând și funcția de șefă a Catedrei de Teatrologie, Dramaturgie și Scenografie. Este, de asemenea, membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Debutul său editorial a avut loc în anul 2003, cu volumul „Teatralitate pre- și post-Vahtangov”, urmat de „Mama lor de urmași” (2004) – culegere de dramaturgie care îi pune în evidență disponibilitatea pentru scrisul dramatic și interesul pentru tensiunile umane și sociale transpuse scenic. Opera și studiile sale au apărut, de-a lungul timpului, în Republica Moldova, România, Federația Rusă, Franța, Canada, Grecia și Polonia.

Activitatea dramaturgică a Angelinei Roșca a fost distinsă cu numeroase premii. Piesa „Mama lor de urmași” a obținut Premiul III la Concursul Național de Dramaturgie din 1995, iar piesa „Mai dulce sângele ca mierea” a primit mențiune la concursul de dramaturgie organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova în anul 2002. În 2004, i-a fost acordat Premiul II pentru cel mai bun critic al anului în cadrul Galei Premiilor UNITEM, precum și Diploma de excelență a Universității Ecologice din Iași.

Un loc important în activitatea sa îl ocupă și implicarea directă în viața teatrală contemporană, inclusiv ca inițiatoare și coordonatoare a teatrului „ART”. În calitate de critic, expert și membră a unor jurii internaționale, a participat la numeroase festivaluri din Europa, Asia și Statele Unite ale Americii. Piesele Angelinei Roșca, premiate în țară și peste hotare, au fost montate în teatre din Republica Moldova, Federația Rusă, Georgia, Armenia și Estonia.

La mulți ani, stimată doamnă Angelina Roșca!

05/04/2026

Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor | Dreptul de împrumut public și mecanismul echitabil de remunerare a autorilor: 9 aprilie 2026, 15:00

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invita la masa rotundă cu genericul „Dreptul de împrumut public și mecanismul echitabil de remunerare a autorilor”, care va fi organizată în cadrul proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor” și va avea loc pe data de 9 aprilie 2026, începând cu ora 15:00, la Casa Scriitorilor (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala de conferințe).

Masa rotundă va fi dedicată dreptului de împrumut public și formelor prin care Republica Moldova poate construi un mecanism echitabil de remunerare a autorilor pentru utilizarea operelor lor prin intermediul bibliotecilor publice.

În cadrul discuției, vom încerca să căutăm răspunsuri și să facem un schimb de idei, pornind de la câteva întrebări practice: 1) cm pot fi remunerați beneficiarii de drept intelectual (scriitori, traducători, ilustratori etc.) pentru împrumutul public al cărților (și altor produse apărate de dreptul de proprietate intelectuală) în biblioteci, fără a afecta accesul liber al utilizatorilor la lectură/informare și fără a transfera povara financiară asupra bibliotecilor?; 2) ce opțiuni sau modele juridice există în practica internațională și pot fi aplicate în Republica Moldova?; 3) ce presupune mecanismul realist și echitabil de implementare a dreptului de împrumut public și cm poate fi acest mecanism elaborat?

În calitate de invitați speciali, la eveniment vor participa specialiști din domeniul biblioteconomic și cultural: Diana SILIVESTRU, șef interimar de direcție, Ministerul Culturii al Republicii Moldova; Elena PINTILEI, director general al IP „Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, președinta Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova; dr. Mariana HARJEVSCHI, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Evenimentul va fi moderat de Ivan PILCHIN, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Parteneri: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, IP „Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova, Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, TVR Moldova, Radio Chișinău, „Revista literară”.

Vă așteptăm.

01/04/2026

ION PELIVAN – 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Ion Pelivan (1 aprilie 1876, Rezeni, Lăpușna – 25 ianuarie 1954, închisoarea Sighetu Marmației; înmormântat la cimitirul Mănăstirii Cernica, București) a fost publicist și doctor în drept, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României, ministru al Justiției, conducător al Filialei din Basarabia a Asociației de Cultură „Astra” (1927-1936).

Format la Seminarul Teologic din Chișinău și la Universitatea din Dorpat (Tartu), Facultatea de Drept, Ion Pelivan intră devreme în conflict cu autoritățile țariste: pentru participare activă la mișcarea studențească „Pământenia basarabeană” este arestat și deportat la Veatka și Arhanghelsk. Revenit la Chișinău, împreună cu C. Stere și Em. Gavriliță, întemeiază primul ziar în limba română, „Basarabia” (1906). Urmează o etapă bălțeană, în care adună o bibliotecă românească adusă clandestin și organizează un cerc de intelectuali orientat spre drepturile naționale.

În 1917, participă la fondarea Partidului Național Țărănesc. Partidul Moldovenesc îl propune pentru funcția de președinte al Sfatului Țării, însă el cedează în favoarea lui Ion Inculeț. Activitatea publică și cea de publicist se continuă în plan internațional: ia parte la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și la cea de la Geneva (1922), iar în aceeași perioadă publică în ziare pariziene („Le temps”, „Le Victoire”, „Le Patrie”). Tot atunci apar și două volume în limba franceză, legate de unirea Basarabiei cu România: „L’union de la Bessarabie a la Mere-Patrie – la Roumanie” (Paris, 1919) și „Les droits des Roumains sur la Bessarabie” (Paris, 1920).

Ion Pelivan este menționat și ca Director general responsabil pentru afacerile străine (Ministru de Externe) în Republica Democratică Moldovenească, iar după Unire devine ministru al Justiției în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod. În scris, își continuă interesul pentru documente și interpretări istorice prin eseul „Tadeu Ivanovici Hasdeu. 1769-1855” (București, 1932) și prin contribuții în periodice: „Câteva acte din trecut” („Arhivele Basarabiei”, 1935, nr. 4), „Figuri basarabene din trecut” („Arhivele Basarabiei”, 1938, nr. 1-4), „Contribuții noi pentru lămurirea evoluției naționalismului între Prut și Nistru” („Viața Basarabiei”, 1938, nr. 3-4), „Basarabia sub oblăduirea moscovită” („Viața Basarabiei”, 1938, nr. 6-7), eseul „Alexandru Matei Cotruță” („Viața Basarabiei”, 1940, nr. 9-10) și „Profesorul Nicolae Iorga” („Viața Basarabiei”, 1941, nr. 6-7), culminând cu volumul „Basarabia de sub oblăduirea rusească” (București, 1941).

În 1940, se refugiază în România, dar este arestat în Noaptea demnitarilor de regimul comunist al lui Petru Groza pentru rolul său în unirea Basarabiei cu România și pentru opoziția sa fermă față de comunism și Uniunea Sovietică. S-a stins din viață în închisoarea Sighetu Marmației la 25 ianuarie 1954.

Astăzi, în Republica Moldova, numele lui Ion Pelivan poartă o localitate din raionul Orhei, Liceul teoretic din satul Răzeni (raionul Ialoveni), o stradă din sectorul Buiucani a municipiului Chișinău.

01/04/2026

La mulți ani, cu multă sănătate și bucurii, îi adresăm astăzi poetului și diplomatului Vergiliu DERGACI, care, la 30 martie 2026, a sărbătorit aniversarea a 60-a de la naștere!

Vergiliu Dergaci s-a născut la 30 martie 1966, la Chișinău. A absolvit Școala medie nr. 1 din Chișinău, iar în 1989 a încheiat studiile la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Facultatea de Relații Internaționale, secția Est. Activitatea sa profesională s-a desfășurat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

De-a lungul anilor, a colaborat cu publicații precum „Columna”, „Moldova”, „Literatura și arta” și „Glasul Națiunii”.
Debutul său editorial a avut loc în anul 1997, cu placheta de versuri „Florile spasmelor”. Volumul anunța o voce poetică atentă la construcția textului, preocupată de rigoarea formei și de expresivitatea imaginii.

Creația sa lirică s-a conturat ulterior prin volumele „Neant și amulete” (2006), „Geometria literelor” (2010), „101 poeme” (2012), „Contemporanele Adameadei” (2013) și „COR a (l) bia MIR aculoasă «Agapornis»” (2015). Aceste titluri configurează un traseu poetic coerent, în care reflecția, sensibilitatea și atenția pentru elaborarea limbajului se află într-un constant echilibru. Comentariul critic a remarcat în poezia lui Vergiliu Dergaci tensiunea fertilă dintre sobrietatea formei și deschiderea spre metaforă, precum și atașamentul pentru o expresie poetică de filiație tradițională.

La mulți ani, stimate domnule Vergiliu Dergaci!

31/03/2026

Dragi prieteni și colegi, vă invităm să accesați pe pagina web a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova numărul 1 (2026) al „Revistei literare”.

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).

Numerele precedente ale „Revistei literare” le puteți accesa și descărca din arhiva publicației: https://uniuneascriitorilor.md/arhiva-revista/

23/03/2026

DECLARAȚIA UNIUNII SCRIITORILOR DIN MOLDOVA „ÎMPOTRIVA CAMPANIEI DE DENIGRARE A SCRIITORILOR ȘI A ALTOR UNIUNI DE CREAȚIE DIN REPUBLICA MOLDOVA”

Asistăm în ultimul timp la o agresivă campanie de discreditare, purtată pe rețelele de socializare și nu numai, a scriitorilor și a oamenilor de creație în general, deținători ai indemnizației de merit acordată de stat pentru contribuții deosebite la dezvoltarea culturii naționale.

Cuantumul indemnizației de merit nu depășește un salariu mediu pe economie. E o modalitate de a răsplăti munca de o viață și totodată de a-i ajuta pe oamenii de creație, ajunși la o anumită vârstă, să-și continue activitatea, în situația în care pensia multora dintre ei este sub nivelul care le poate asigura o existență decentă. Cu toate acestea, Uniunea Scriitorilor are grijă de membrii săi confruntați cu probleme medicale sau de alt ordin, acordându-le ajutoare sociale în funcție de posibilitățile financiare ale instituției.

Pentru un creator, procurarea de materiale pentru activitatea lui, procurarea de carte de specialitate sau de informare științifică generală, ca și ieșirile – obligatorii – din orizontul propriei culturi pentru vizite de documentare în țară și peste hotare reprezintă nu numai o necesitate vitală, care implică anumite costuri, ci și o chestiune de întreținere a condiției intelectuale și profesionale, de adecvare la „pulsul” culturii naționale și universale.

Mecanisme de susținere a oamenilor de creație, de felul indemnizațiilor de merit, funcționează în mai multe state civilizate, inclusiv în cele ce și-au cucerit independența, ca și noi, în urma destrămări imperiului sovietic.

Indemnizația de merit, trebuie spus foarte clar, nu este un supliment la pensie – o lege de acest fel există în România, nu și în Republica Moldova. Și indemnizația de merit nu se acordă oricărei persoane din acest domeniu care a împlinit 60 de ani.

Statul oferă indemnizația de merit în baza unei selecții care se face în cadrul Uniunilor de creație. Sunt aplicate criterii de performanță artistică, în primul rând premii ale Uniunilor de creație, distincții de stat naționale și internaționale, traduceri în străinătate, vizibilitate publică, o pledoarie recunoscută a candidaților pentru valori naționale și democratice. Nicio selecție nu e fără cusur, dar a arunca anatema asupra tuturor scriitorilor și asupra Uniunilor de creație în ansamblul lor este în mod cert o diversiune.

Sunt atacați fără temei intelectuali, creatori valoroși, prezentați ca fiind niște „privilegiați”, indivizi fără scrupule, care parazitează bugetul statului. Se insinuează că scriitorii și-ar fi vândut talentul, conștiința și idealurile pentru niște „plicuri cu bani”, se plânge ipocrit că vocea lor nu se mai aude ca altă dată, în momentele critice ale istoriei noastre. Nimic mai fals! Scriitorii au luat atitudine ori de câte ori au considerat că e necesar să-și spună punctul de vedere, prin articole de ziar sau emisiuni televizate, prin participare la dezbateri publice cu miză socială sau politică, dar și prin sutele și miile de întâlniri din școli, biblioteci, grădinițe de copii, având drept miză principală formarea conștiinței identitare românești și a ideii de europenitate etc. Nu i-au auzit doar cei care nu au vrut să audă.

Inițiatorii acestor atacuri egalitariste de tip bolșevic pozează în „lupi moraliști” și varsă lacrimi de crocodil de mila poporului pe care artiștii (și nu clasa politică, din care fac parte și ei, „imaculații” acuzatori) l-ar fi adus la sapă de lemn.

După ce au „rezolvat” pesemne problema Unirii, lupta cu oligarhia și corupția din Republica Moldova, după ce au „desăvârșit” desprinderea de imperiul sovietic, acești justițiari, foști politicieni, foști deputați în Parlamentul de la Chișinău, beneficiari ei înșiși ai unor retribuții de stat generoase, unii dintre ei fiind și proprietari de firme cu profit semnificativ, și-au găsit o nouă cauză: stigmatizarea, țintuirea la stâlpul infamiei a oamenilor de creație.

Metodele acestor pseudo-revoltați amintesc de fostul PPCD, având același modus operandi: insinuări, demascări, atacuri la persoană, publicarea unor liste infamante de „privilegiați” și... „dușmani ai poporului” – acesta e mesajul subliminal. Falșii justițiari se pretind investigatori, își anunță textele ca „dezvăluiri senzaționale”, trișând de fapt, căci informația despre beneficiarii indemnizațiilor de merit este accesibilă oricui pe site-ul Ministerului Culturii.

Mânați de frustrări și supărări private, în această oribilă campanie de denigrare a valorii s-au încadrat și persoane care nu se pot lăuda cu performanțe profesionale ieșite din comun și, mai ales, nu pot invoca în sprijinul lor o conduită morală ireproșabilă în raport cu instituția din care fac parte: este vorba inclusiv despre foști aderenți la Uniunea Scriitorilor „Nistru”, inițiată de ex-președintele comunist Vladimir Voronin – o organizație-fantomă, creată cu scopul de a submina Uniunea Scriitorilor din Moldova, cea care a inițiat și însuflețit Mișcarea de Eliberare Națională – scriitori basarabeni care prin creația lor contribuie la integrarea literaturii din Republica Moldova în literatura română contemporană.

Noi credem că această campanie de defăimare nu este accidentală, ci e parte a „războiului hibrid” al Rusiei împotriva Republicii Moldova și ținta a fost bine aleasă: scriitorii, intelectualii români din Basarabia, într-un context în care eforturile noastre de integrare europeană, susținute de intelectuali, de Uniunile de creație, capătă un orizont tangibil, iar Ucraina rezistă pe câmpul de luptă în fața invaziei rusești.

Cerem confraților noștri de breaslă să nu se lase manipulați și atrași în aceste jocuri populiste și resentimentare.

Chemăm celelalte Uniuni de creație din Moldova să se solidarizeze cu demersul nostru și să înlăture suspiciunile și discordia pe care această campanie de denigrare le poate trezi în rândul propriilor membri.

Uniunea Scriitorilor din Moldova declară că rămâne deschisă pentru orice dezbatere, dar fără insinuări și acuzații nefondate.

Cerem instituțiilor statului, Ministerului Culturii, să nu se lase influențate de aceste învinuiri nedemne, injurioase, proferate în spațiul public, să aplice în continuare criteriile elaborate în ceea ce privește acordarea indemnizațiilor de merit pentru oamenii de creație care susțin prin opere de valoare identitatea națională românească a Republicii Moldova și aspirația noastră de aderare la Uniunea Europeană – un spațiu al legii, prosperității și meritocrației, inclusiv pe plan cultural.

Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova,
23 martie 2026

https://uniuneascriitorilor.md/aviz/declaratia-uniunii-scriitorilor-din-moldova-impotriva-campaniei-de-denigrare-a-scriitorilor-si-a-altor-uniuni-de-creatie-din-republica-moldova

18/03/2026

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI | EVENIMENTUL LITERAR-ARTISTIC „DOUĂ ȚĂRI, O SINGURĂ LIMBĂ – LIMBA ROMÂNĂ”.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Poeziei, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Societatea Culturală Apollon – România vă invită vineri, 20 martie 2026, începând cu ora 16:00, la evenimentul literar-artistic „Două țări, o singură limbă – LIMBA ROMÂNĂ”.

În program:

1. Deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Poezie „Zilele Nichita Stănescu”, ediția a XX-a;

2. Lansări de carte: „Algoritm în minus de secundă” de Veronica BUMBU, „Fărâmă de cer” de Geta LIPOVANCIUC, „Ecouri lungi de dor” de Aurelius BELEI, „Condamnat la iubire” de George CĂLIN;

3. Vernisajul Expoziției de pictură „Figuri emblematice ale culturii și istoriei românești” de Emilia TRANDAFIR (România);

4. Decernarea premiilor Festivalului-concurs Internațional de Creație Literară „Grigore Vieru: «Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi!»”, ediția XIV-a.

Evenimentul va avea loc la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 August 1989, nr. 98, Holul cu Oglinzi.)

Moderator: George CĂLIN, președintele Societății Culturale Apollon – România, diplomat, Ambasador Cultural al României la Convenția ONU-Geneva.

Vă așteptăm!

16/03/2026

CAFENEAUA LITERARĂ LA CASA SCRIITORILOR | CENTENARUL POETULUI LEONID DIMOV

Pe 13 martie 2026, la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova, s-a desfășurat o nouă ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, consacrată centenarului poetului Leonid DIMOV.

Ediția a fost prilejuită de dubla semnificație aniversară a anului 2026: 100 de ani de la nașterea lui Leonid Dimov, 70 de ani de la debutul său absolut și 60 de ani de la debutul său editorial. Discuția a vizat imaginarul oniric al poetului, inconfundabila sa formulă poetică, precum și actualitatea lecturii și receptării creației sale în contextul literaturii contemporane.

Întâlnirea a fost moderată de Teo CHIRIAC, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, care, în deschiderea evenimentului, a propus o succintă contextualizare biobibliografică a operei lui Leonid Dimov, evocând totodată principalele momente ale receptării critice a poeziei sale și de redescoperire a autorului în perioada de după 1989.

În intervenția sa, Mircea V. CIOBANU, criticul literar și redactorul-șef al Editurii „Știința”, s-a referit la universul poetic al lui Leonid Dimov, insistând asupra filiațiilor estetice care îl apropie de parnasianism și de suprarealism. Totodată, criticul literar a evidențiat faptul că Leonid Dimov a anticipat, sub anumite aspecte, sensibilitatea și libertatea de expresie ale optzecismului.

Arcadie SUCEVEANU a evocat propriul moment de descoperire a poetului în anii studenției de la Cernăuți, subliniind că lectura lui Leonid Dimov presupune o anumită pregătire, necesară pentru înțelegerea limbajului său neologic și a personajelor sale fulambulești, aflate la confluența dintre ludic, grotesc și fantastic. Scriitorul a remarcat că discursul poetic dimovian se construiește într-un spațiu de tensiune fertilă între vis și realitate, luciditate și delir, autorul fiind, deopotrivă, un tălmăcitor și un creator de vise. De asemenea, Arcadie Suceveanu a salutat apariția ediției critice în două volume a operei lui Leonid Dimov, publicate de Editura „Știința” în anul 2023, apreciind-o drept un act de recuperare și restituire necesară a unui poet născut în spațiul basarabean și multă vreme marginalizat în perioada comunistă.

În cadrul discuțiilor, Ivan PILCHIN a pus în lumină posibile afinități între poetica lui Leonid Dimov și aceea a unor mari poeți latino-americani ai secolului al XX-lea, precum Jorge Luis Borges sau César Vallejo, observând totodată sincronii semnificative între aparițiile editoriale ale lui Dimov, barocul luxuriant al limbajului său și climatul estetic al realismului magic. Intervenția sa a adus în atenție și dificultatea traducerii poeziei dimoviene, a cărei fascinație rezidă tocmai în densitatea expresivă și în mobilitatea sensurilor.

La rândul său, Irina NECHIT a remarcat caracterul absolut liber și subversiv al poeziei lui Leonid Dimov, pledând pentru redescoperirea acestei opere de către noile generații de scriitori și cititori. Nicolae RUSU a evocat, într-o notă personală, propriul parcurs de apropiere de creația poetului, confirmând forța de seducție și de durată a unei opere care continuă să provoace și să inspire.

Prin această ediție a „Cafenelei literare la Casa Scriitorilor”, Uniunea Scriitorilor din Moldova a reafirmat importanța readucerii în atenția publicului a marilor autori ai literaturii române și a încurajării dialogului critic în jurul unor opere care își păstrează prospețimea, complexitatea și puterea de inspirație.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Editura „Știința”, TVR Moldova, Radio Chișinău și „Revista literară”.

Consemnare: Ivan PILCHIN.
Reportaj fotografic: Dragoș COJOCARU.

13/03/2026

DUMITRU CIOBANU – 90 DE ANI DE LA NAȘTERE
(11 martie 1936, Vadul lui Vodă, Criuleni – 5 septembrie 2013)

Dumitru Ciobanu a fost prozator, publicist și eseist. A studiat la Școala Republicană de Arte Plastice „I. Repin”, apoi la Secția de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. Între anii 1973-1976, a urmat Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” din Moscova.

A debutat editorial în 1974 cu volumul de proză scurtă „Linii de contur”, urmat de cărțile „Din toată inima” (1979), „Am mai trăit cândva...” (1989) și „Zburătorul” (2009), antologie apărută în grafie latină. Scrisul său se remarcă prin finețea observației, prin atenția pentru adevărul interior al personajelor și printr-un echilibru între substanța tematică și expresia artistică.

Formația sa în domeniul artelor plastice s-a reflectat și în activitatea de eseist și comentator de artă. Dumitru Ciobanu a publicat texte consacrate unor mari maeștri ai picturii universale, precum A. Dürer, Rafael, Van Gogh sau P. Picasso, dar și artiștilor plastici contemporani din spațiul nostru cultural.

Un loc aparte în biografia sa îl ocupă activitatea jurnalistică. A lucrat în cadrul mai multor instituții de presă și cultură, fiind redactor la revista „Cultura”, la Comitetul de Radio și Televiziune și șef de sector la revista „Nistru”, devenită ulterior „Basarabia”. În anii războiului de pe Nistru, a fost fondator al ziarului „Transnistria” și s-a aflat în zona confruntărilor, experiență consemnată în volumul „Reportaje de pe linia de foc” (1992), carte cu valoare documentară și morală.

Prin opera sa literară, prin publicistica de atitudine și prin contribuția sa în domeniul culturii, Dumitru Ciobanu rămâne o figură reprezentativă a intelectualului implicat, pentru care exigența artistică și responsabilitatea civică s-au aflat într-o legătură firească.

10/03/2026

Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor | Centenarul lui Leonid Dimov

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită vineri, 13 martie 2026, începând cu ora 15:00, la o nouă ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, dedicată centenarului poetului Leonid Dimov.

Întâlnirea va avea loc la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala mică de conferințe) și va propune o discuție despre personalitatea și opera lui Leonid Dimov, unul dintre cei mai originali poeți ai literaturii române, despre imaginarul său oniric, inconfundabila sa formulă poetică, precum și despre actualitatea lecturii și receptării creației sale, la 100 de ani de la naștere, 70 de ani de la debutul absolut și 60 de ani de la debutul editorial.

Participă: Mircea V. CIOBANU, Dumitru CRUDU, Arcadie SUCEVEANU.

Moderează: Teo CHIRIAC.

Parteneri: Editura „Știința”, TVR Moldova, Radio Chișinău, „Revista literară”.

Vă așteptăm!

09/03/2026

CAFENEAUA LITERARĂ LA CASA SCRIITORILOR | ROMANELE TRANZIȚIEI

La 27 februarie 2026, la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc cea de-a doua ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, desfășurată sub genericul „Romanele tranziției”.

Concepută ca o conversație aplicată despre proza basarabeană de după 1989, întâlnirea a pus în discuție temele, formulele narative, mizele culturale și felul în care romanul a înregistrat transformările de mentalitate și de societate din perioada de tranziție. Discuția moderată de scriitorul Vitalie CIOBANU a avut o desfășurare densă și captivantă, avându-l în prim-plan pe prozatorul Iulian Ciocan, alături de criticii literari Nina CORCINSCHI și Oxana GHERMAN.

Pornind de la întrebările lansate de moderator, Iulian CIOCAN a vorbit despre anii săi de formare la Brașov, despre debutul său în critica literară, despre geneza romanelor sale și despre construcția personajelor și a perspectivelor narative. Pornind de la romanele sale, dezbaterea s-a extins către teme mai generale: raportul rural-urban în proza basarabeană, istoria convertită prin ironie și grotesc în materie literară, distopiile literare și relația dintre jurnalism și ficțiune. Nina CORCINSCHI a adus în discuție proza urbană și provocările romanului despre campusul universitar, iar Oxana GHERMAN s-a referit la studiile consacrate tranziției din perspectivă literară și la dimensiunea identitară a scriiturii din perioada tranziției. La dialog au contribuit și alți participanți din sală, între care Nicolae NEGRU, Eugenia BULAT, Teo CHIRIAC, Val BUTNARU și Ivan PILCHIN, ceea ce a dat întâlnirii ritm, diversitate și consistență.

Prin participarea numeroasă și prin calitatea intervențiilor, cea de-a doua ediției a proiectului „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor” a confirmat necesitatea unui asemenea proiect în viața literară de la Chișinău.

Parteneri ai proiectului: Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din Moldova și „Revista literară”.

Consemnare: Ivan PILCHIN. Reportaj fotografic: Dragoș COJOCARU.

Uniunea Scriitorilor din Moldova

06/04/2026

06/04/2026

05/04/2026

01/04/2026

01/04/2026

31/03/2026

23/03/2026

18/03/2026

16/03/2026

13/03/2026

10/03/2026

09/03/2026

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share