Psihoterapeut Denisa Manica

Psihoterapeut Denisa Manica 🌿 Psihoterapeut integrativ (atestat Colegiul Psihologilor din România)
🌍 Somatic Experiencing® Practitioner

   🤭Spune-mi cm pleci în vacanță că să îți spun ce copilărie ai avut. Trauma complexă - ediția de vacanță.👋Împachetezi ...
25/04/2026



🤭Spune-mi cm pleci în vacanță că să îți spun ce copilărie ai avut.

Trauma complexă - ediția de vacanță.

👋Împachetezi bagajele pentru toată familia, pentru că doar tu faci treaba asta cel mai bine. Dar uiți să îți iei lucruri de bază pentru tine.

👋Pui multe în bagaj, să fie în caz de nevoie sau pentru că nu te poți hotărî ce să iei. Dar la destinație te simți copleșită de cât ai de cărat sau de strâns din nou.

👋Lași casa strălucind de curățenie, dar nu ți-a mai rămas timp să îți speli părul sau să îți dai unghiile cu ojă.

👋Cu o noapte înainte să înceapă vacanța, toată casa doarme liniștită, dar tu abia închizi un och de teamă că nu ai luat tot sau că vei rata ora de plecare.

👋Abia așteptai vacanța să te odihnești, dar toată ziua alergi de la un obiectiv turistic la altul.

👋Ți -ai propus să petreci cât mai mult timp cu ai tăi, dar ți-ai pus 5 cărți în bagaj.

Toate aceste comportamente sunt mecanisme de supraviețuire învățate într-un mediu haotic, imprevizibil și lipsit de SIGURANȚĂ în care este posibil să îți fi trăit copilăria.

🚩NEVOIA DE CONTROL- dacă totul este perfect organizat, simți că poți preveni orice "dezastru". Un copil de care nu s-a avut grijă, s-a văzut obligat să își ia viața în propriile mâini mult înainte de vreme.

🚩NEGLIJARE DE SINE ÎNVĂȚATĂ - te-ai obișnuit să ai grijă de toți ceilalți, în timp ce nevoile tale rămân mereu la "coada listei". Să ai propriile nevoi era fie periculos, fie o povară pentru cei din jur.

🚩VINOVĂȚIE PENTRU TIMPUL DE ODIHNĂ ȘI RELAXARE- dacă nu ești productivă, simți că nu ai valoare, de aceea și vacanța devine o listă de bifat. Probabil în copilărie ai fost iubită și apreciată pentru ce făceai, nu pentru cine erai.

În care dintre scenariile înainte și în timpul vacanței te regăsești?🙂

Care-i treaba?De fiecare dată când încerc să îmi editez postările cu Chatgpt  primesc aceeași sugestie: "Textul tău este...
16/04/2026

Care-i treaba?

De fiecare dată când încerc să îmi editez postările cu Chatgpt primesc aceeași sugestie:

"Textul tău este potrivit pentru un eseu, dar prea lung pentru o postare în Social Media."
Și îmi propune o variantă cu propoziții foarte scurte (cică, ar fi mai ușor de urmărit).

Ce concluzie trag eu de aici este că:

1. Chatgpt nu știe că înainte de psihologie am făcut filologie în liceu. Da, îmi plac poveștile, cuvintele, exprimările cu ceva mai multe cuvinte pe lângă subiect și predicat. Pe scurt, îmi place să scriu.

2. Sunt psihoterapeut și până acum, cel puțin într-un anumit procent, se presupune că mi-am integrat o parte din imperfecțiunea specifică oricărei ființe umane.

2. Mi-ar plăcea să fiu mai clară și precisă în postările mele, dar dacă e să scriu standardizat, atunci consumăm resurse ale pământului valoroase chiar degeaba. Iar asta contravine valorilor mele personale.

3. Dacă te lupți cu perfecționismul, observ că treaba asta nu face casă bună cu folosirea în exces a acestor instrumente AI. Zic de munca ta de a depăși acest mecanism de adaptare care este perfecționismul, că altfel oricare dintre ele te "perfecționează"până nu mai știi de capul tău.🫨

Dacă ai înțeles (sau nu) ce am vrut să spun în această postare brută, ne-editata cu niciunul dintre ajutoarele AI, lasă un semn. Cum vrei tu, o părere la fel de brută în comentarii, un like.

Hai să vedem, mai funcționează, comunicarea în scris fără să o trecem prin ChatGpt&Co?

Sunt obișnuită să mă întâlnesc cu tăcerea în sesiunile  , deși încă învăț să o ascult.Dar cu tăcerea m-am întâlnit și în...
24/03/2026

Sunt obișnuită să mă întâlnesc cu tăcerea în sesiunile , deși încă învăț să o ascult.

Dar cu tăcerea m-am întâlnit și în cartea lunii martie, "Tăcerea vine prima"scrisă de Ioana Maria Stăncescu și propusă la clubul de lectură organizat de Ioana Printesa urbana în Amsterdam.

Această ediție a fost specială, ca toate cele care s-au petrecut în prezența autorilor.

Dar unică și surprinzătoare în felul ei.

M-am dus la o discuție despre o carte, dar la final am plecat cu impresia că am avut parte de mult mai mult de atât.

La fel cm personajul principal din carte folosește anumite elemente din prezent pentru reamintirea și relatarea trecutului, clubul de lectură a fost "pretextul" nostru pentru o conversație onestă despre:

👩‍❤️‍👩relațiile simbiotice dintre mame și fiice "atunci și acum"
🧳teme transgenerationale
🤰copilul și mama din noi
💔frica permanentă de a eșua în creșterea copiilor
🌀iluzii și așteptări
🌚anxietate
🫂terapia pe care o vor face copiii noștri

După cm se vede, temele abordate au fost destul de serioase și profunde, dar nu a lipsit umorul și relaxarea.

Dacă o vei citi, vei găsi în carte multe pasaje care te vor pune pe gânduri. Și pe care poate vei vrea să ți le notezi în carnetul tău.

Deocamdată las aici doar câteva afirmații ale scriitoarei care au avut mult sens pentru mine și din care îți poți lua și tu ce e de luat pentru tine.

❤️"De ce realizare ești cea mai mândră în viața ta?" " "Conștiința îmi spune că de copilul meu, dar cred că de mine."

❤️"Ajungi să îți reprimi maturitatea de frică să nu greșești."

❤️"Când erai copil voiai să crești ca să faci ce vrei tu. Ajungi la maturitate și faci ce vrea copilul."

Mulțumesc, Ioana și Ioana! Ce păcat că a fost atât de scurt, ce miracol că s-a întâmplat!🤗🙏

Mulțumesc Andreea Alina Adler pentru că ne-am însoțit încă o dată!

Abia aștept să citesc și primul roman publicat al Ioanei "Tot ce i-am promis tatălui meu".

Recomand "Tăcerea vine prima" (în scop terapeutic, chiar dacă Ioana consideră că nu scrie cu acest scop și că nu își propune să rezolve probleme )😊.

Iar dacă ai ocazia să o asculți sau să o întâlnești pe Ioana pe la vreun eveniment prin România nu e de ratat.

     Observ din ce în ce mai mulți psihoterapeuți care dezvoltă o preferință pentru:"Am lucrat astăzi/ieri/săptămâna tre...
17/03/2026



Observ din ce în ce mai mulți psihoterapeuți care dezvoltă o preferință pentru:

"Am lucrat astăzi/ieri/săptămâna trecută cu un client care..." (urmată de o scurtă descriere a problemei).

Probabil în urma unor sfaturi de marketing de la oameni care nu cunosc îndeajuns de bine particularitățile profesiei noastre.

Știu că această formulare are un potențial mare de a crea autoritate și relevanță în domeniu, dar pentru mine rămâne un teren nesigur.

Nu sunt împotriva promovării. Ba chiar înțeleg că este necesară atunci când îți construiești practica privată.

Dar în același timp cred că este nevoie de multă grijă și atenție în a nu afecta procesele clienților cu care lucrăm deja în cabinet.

✨Pentru tine cm este?🌱

       Critica de sine și felul în care o gestionăm atunci când apare poate spune multe despre relația pe care o avem cu...
12/03/2026



Critica de sine și felul în care o gestionăm atunci când apare poate spune multe despre relația pe care o avem cu noi înșine.

Ieri mi-am uitat telefonul la sala de dans a fiicei mele.

L-am pus la încărcat la începutul orei, undeva la intrarea în camera de așteptare.
Sus, pe un dulap lângă care am găsit o priză.
Apoi o oră întreagă m-am cufundat în scrierea notițelor în urma unor sesiuni de psihoterapie de săptămâna aceasta.

🤯Mi-am amintit de telefon abia după ce am ajuns acasă.

M-am întors la sală, dar am găsit-o încuiată.

În timp ce mai încercam încă o dată ușa, observam cm toată neliniștea pe care o ținusem sub control până în acel moment începea să dea în clocot..
Scenarii care mai de care mai nefaste, vinovăție, rușine și mai multă.
Apoi acel impuls automat de a mă insulta în feluri în care nu cred că aș face-o la adresa vreunei alte persoană.

M-am pus repede înapoi pe bicicletă. Hotărâtă să nu cad pradă disperării, ci să găsesc soluții de a-mi recupera telefonul.

Nu îmi e străin sentimentul urii de sine. Și nici daunele pe care le lasă în urma ei. Mi-am promis mie însămi, nu de mult, să nu mă mai las pradă acestei practici autodistructive.

Cum mi-aș dori să le vorbesc copiilor mei în situații similare?
Sau soțului meu?
În ce fel aș însoți o clientă în cabinet în procesul de autoacceptare?

În 2h îmi recuperam telefonul de pe dulapul pe care îl lăsasem.

Și în locul unei seri ruinate de o stare de dispoziție proastă, cu ruminații despre cât de "defectă" sau "neglijentă" sunt, până la sfârșitul zilei incidentul a devenit istorie. (Nu înainte de a-mi lua angajamentul față de mine însămi de a mă scuti pe viitor de aceste surse de stres inutil).

Iubirea de sine poate rămâne un concept drăguț și dezirabil. Dar abstract fără practică.
Nu le putem cere celorlalți mai multă iubire și acceptare dacă noi nu învățăm, pas cu pas, să ni le oferim.

Schimbarea începe cu felul în care alegi să te întâlnești pe tine însăți în momentele în care greșești sau te simți copleșită.

Dacă simți că vocea critică interioară îți consumă prea multă energie și ți-ai dori mai multă blândețe și siguranță interioară, terapia poate fi un loc în care această schimbare începe.

Îmi poți scrie în privat pentru a programa o primă conversație gratuită de 20 min.

   "Fiicele din Shandong" este cadoul meu de 8 Martie pentru tine!Sper ca această lectură să îți reamintească despre ce ...
08/03/2026



"Fiicele din Shandong" este cadoul meu de 8 Martie pentru tine!

Sper ca această lectură să îți reamintească despre ce este Ziua Internațională a Femeii cu adevărat!

Să îți reamintească de tine, de nevoile și dorințele tale. De toate resursele interioare, dincolo de orice traumă sau condiționare culturală!

Dar și de generațiile de femei de dinaintea ta și de susținerea lor!

Trebuie să te avertizez că este una dintre acele cărți cu impact emoțional, dar îți urez să ai lectură cu sens și inspirație!

La mulți ani!☀️🌸🤗

    Mai este Social Media despre socializare sau  mai degrabă a devenit o amenințare (și  mai mare) la sănătatea noastră...
05/03/2026



Mai este Social Media despre socializare sau mai degrabă a devenit o amenințare (și mai mare) la sănătatea noastră mintală?

Recent, mi-am pus limite de timp petrecut pe cele 2 platforme de socializare pe care le "frecventez" cel mai adesea: Facebook și Instagram.

De-a lungul anilor, în contextul deciziilor personale (renunțarea la job după nașterea copiilor, urmată de mutarea într-o altă țară și practicarea unei meserii "singuratice") oportunitățile mele de conexiune socială au fost limitate considerabil.
Într-un fel (chiar dacă nu în cel mai sănătos mod), conturile pe aceste rețelele de socializare au mai compensat această lipsă de conexiune umană.

Dar de la un timp încoace, denumirea de "socializare" îmi pare din ce în ce mai nepotrivită pentru ceea ce observ că se întâmplă. Uneori am impresia că asistăm mai degrabă la fenomenul opus ideii de "rețea" sau "conexiune socială".
În loc să ne conecteze, aceste platforme par să ne dezbine și să încurajeze exprimarea agresivității într-un mod nesănătos.

Pentru mine, Social Media seamănă din ce în ce mai mult a "sat fără câini".
Pare că am abdicat cu totul de la principiul de bun simț: "dacă nu aș avea curajul să-i spun ceva față în față unui om necunoscut, nu ar trebui să o fac nici din spatele unui ecran. "

Am antrenat algoritmul cât de mult am putut, evit să mă las atrasă de titluri alarmiste, nu am primit personal niciun comentariu răutăcios, dar tot observ că mă afectează emoțional. Chiar și atunci când am impresia că "gestionez".

Și ce mă îngrijorează cel mai tare este faptul că scrolling-ul (asumat sau inconștient) nu mai este doar despre gratificare instantă, evadare din propriul disconfort emoțional și o modalitate de a ne disocia, ci a devenit ceva mult mai nociv de atât.

Indiferent cu ce intenții ne accesăm noi conturile de socializare online, invariabil ne expunem la anumite riscuri emoționale. Social Media este un cadru din ce în mai puțin reglementat și prin urmare NU este unul de siguranță. Iar SIGURANȚA este un imperativ pentru sistemul nostru nervos autonom.
Pe termen lung, cred că această expunere ne poate costa resurse valoroase pentru viața și sănătatea noastră.
Doar ca să numim câteva timp, energie, oportunități reale de conectare și dezvoltare, bunăstare emoțională și psihică.

Pentru tine cm se simte? Mai este Social Media un spațiu de conectare sau mai degrabă unul de tensiune, care te consumă?

Cine "nu are un Yalom" în bibliotecă, să-și cumpere.Deși nu cred că există psihoterapeut sau persoană pasionată de dezvo...
02/03/2026

Cine "nu are un Yalom" în bibliotecă, să-și cumpere.

Deși nu cred că există psihoterapeut sau persoană pasionată de dezvoltare și descoperire de sine care să nu fi citit măcar o carte scrisă de Irvin Yalom.

Accesul la reflexiile asupra întregii vieții a unui om de 85 ani (atât avea la scrierea cărții) este un dar.
Dar “Călătorie către sine” este și o invitație de a reflecta la principalele arii ale propriei vieți:

🌱dezvoltare personală (cu toate etapele de vârstă, cu avantajele și provocările lor)

👥 relații (de cuplu, parinte-copil, prietenie)

🔥alegerea și dezvoltarea unei cariere

🌸cultivarea pasiunilor și a resurselor.

Aceasta este a șasea carte scrisă de Irvin Yalom pe care o citesc și până acum nu am închis vreuna cu sentimentul că nu sunt suficient ca om, ca părinte, ca psihoterapeut.

Yalom este autorul la care mă întorc atunci când apare:

🌀 îndoiala de sine

☀️când am nevoie de o infuzie de speranță

❤️ când vreau să îmi reamintesc de ce am început și continuă să îmi placă să practic psihoterapia.

"Călătorie către sine” este atât de ofertantă în conștientizări și posibilități de schimbare a perspectivei, încât mi se pare păcat să nu o pot discuta cu cineva.

📚De ceva vreme mă tot gândesc la ideea unui "club de carte psihoterapeutic"și, ca să nu las acest gând să se transforme într-un regret, te întreb direct:

Ți-ar plăcea să participi online la un astfel de club?

Dă-mi un semn în DM sau în comentarii și spune-mi ce crezi. 💬





Te-ai odihni, dar nu îți găsești starea să o faci. Ai tura motoarele, dar nici asta nu îți iese.Olandezii au un colind c...
16/02/2026

Te-ai odihni, dar nu îți găsești starea să o faci. 
Ai tura motoarele, dar nici asta nu îți iese.

Olandezii au un colind care începe cu „Elf november is de dag” (11 noiembrie este ziua).
De câteva zile, în mintea mea se repetă un alt vers:

Februarie este luna.

Luna în care mintea spune “hai!”, dar corpul nu ascultă. Un sentiment deloc plăcut, nu-i așa?



Am participat sâmbăta trecută la un curs despre psihoterapia anxietății.Un curs care de altfel mi-a depășit toate aștept...
11/02/2026

Am participat sâmbăta trecută la un curs despre psihoterapia anxietății.

Un curs care de altfel mi-a depășit toate așteptările în ceea ce privește prezentarea clară și umană.

Dar a fost un curs care m-a ținut în fața laptopului de la ora 8.00 dimineața până aproape de ora 18.00 seara.

O experiență pe care nu o mai avusesem din toamna lui 2022. Uitasem cm e să stai aproape o zi întreagă în fața unui ecran plin cu "pătrățele întunecate" și nume necunoscute.

Oricât de interesantă ar fi tema, după un timp apare oboseala.
Apoi plictiseala. 
Apoi mâna se întinde ușor după telefon și notificările devin mai interesante. 
Cert e că după niște ore, devine dificil să îți ții mintea pe loc, prezentă și implicată în procesul de învățare.

Observ că se trece adesea peste momentul de conectare de început și se “intra direct în pâine”. Chiar dacă suntem online, ne aflăm într-un context social.
"Prezentările" și conversațiile mici, banale de la început nu sunt pierdere de timp. Ele au un rol important. Acela de a ne apropia și a-i transmite sistemului nostru nervos:

Nu sunt singur(ă)!

Sunt în siguranță!

Pot să mă relaxez!

Conexiunea socială este unul dintre cele mai puternice mecanisme de reglare emoțională pe care natura ni le-a pus la dispoziție. Și o resursă atât de valoroasă atunci când vine vorba de sănătatea si echilibrul nostru psihic.

Dacă este ceva ce m-au învățat acești primi ani de practică în psihoterapie, este că recuperarea în urma traumei complexe nu se întâmplă (doar) prin tehnici. 

Ci mai ales în cadrul unei relații “suficient de sigure”.

Așa că dacă lucrăm deja împreună sau vom lucra în viitor, să știi că small talks acelea de la începutul sesiunii nu sunt degeaba. Și nici acelea de la final.😉




       De 2 zile am dat cărțile și cursurile de psihoterapie pe dosarul cu extrasele bancare lunare ale lui 2025.Pentru ...
27/01/2026



De 2 zile am dat cărțile și cursurile de psihoterapie pe dosarul cu extrasele bancare lunare ale lui 2025.

Pentru puțin context, mă ocup singură de contabilitatea cabinetului de psihologie. Până acum nu a fost necesar să externalizez acest aspect.

De meserie sunt psihoterapeut, nu contabil.
La care se adaugă faptul că eu și matematica nu am fost tocmai prietene bune în școala generală.
Lesne de înțeles că nu este partea mea preferată, nu?🤭

Daaaar...Fie că îmi place sau nu, contabilitatea există și rămâne parte integrantă a activității mele.
Una nevăzută, care necesită și consumă resurse.
Și mai presus de toate, una pe care nici nu o conștientizam atunci când mă visam psihoterapeut.

La fel pare să se întâmple și în terapie.
Vii cu un gând și pleci cu mai multe.

Din experiența mea de client în terapie și de psihoterapeut, am observat că pe măsură ce înaintezi într-un proces, apar provocări, descoperiri, perspective noi – lucruri care existau și înainte, dar care devin vizibile doar atunci când începi să lucrezi și să te implici cu adevărat în ceva.

Pentru tine ce este provocare la acest început de an?

22/01/2026



Adevărul este că am inceput-o in 2025 și cred că o voi mai citi mult timp în 2026. 😮‍💨

Nu doar pentru că este stufoasă, ci pentru că e plină de informații valoroase și clarificatoare despre lucrul somatic cu trauma. Atât de multe, încât am simțit că dacă nu pun mâna și pe pix, simpla lectură e ca și degeaba.

Între timp, mă întrețin și cu memoriile biografice ale lui Irvin Yalom "Călătorie către sine" și seria "Celor șapte surori" a Lucindei Riley în format audio pe .

Tu ce mai citești zilele acestea?

Adres

Haarlem

Meldingen

Wees de eerste die het weet en laat ons u een e-mail sturen wanneer Psihoterapeut Denisa Manica nieuws en promoties plaatst. Uw e-mailadres wordt niet voor andere doeleinden gebruikt en u kunt zich op elk gewenst moment afmelden.

Contact De Praktijk

Stuur een bericht naar Psihoterapeut Denisa Manica:

Delen