18/08/2025
Mama unui copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist mi-a povestit cm a fost jignită în public de către o altă femeie pentru comportamentul nepotrivit al propriului copil.
Atunci când vezi un copil cu probleme de dezvoltare te întristezi, să lucrezi cu un astfel de copil este provocator, dar să crești un asemenea copil este foarte dificil și poate părea imposibil.
Pe scurt, copiii cu acest diagnostic pot avea diverse manifestări, unele mai severe, altele mai ușor de depășit. Ca să vă imaginați, un astfel de copil nu vorbește aprope deloc (repetă doar câteva sunete/cuvinte), se lovește singur cu capul de perete/podea, mușcă persoanele din jur, își schimbă foarte ușor starea și are crize puternice de țipat/plâns fără un motiv clar, își flutură mâinile sau își duce palmele foarte aproape de ochi și le privește atent, nu face contact vizual și când este strigat dă impresia că nu aude, iar dacă este întrebat ceva nu oferă răspuns, ci repetă și el întrebarea.
Din păcate, din lipsa de informare, ajungem să catalogăm acești copii ca fiind „needucați” și să dăm vina pe părinte că nu a știut să-l crească mai bine. Este adevărat că, în mare măsură, comportamentul părintelui influențează dezvoltarea copilului. Implicarea părintelui este esențială și în terapie pentru că acesta are nevoie să cunoască efectele comportamentelor sale asupra copilului, dar 𝐏Ă𝐑𝐈𝐍𝐓𝐄𝐋𝐄 𝐍𝐔 𝐄𝐒𝐓𝐄 𝐕𝐈𝐍𝐎𝐕𝐀𝐓 𝐃𝐄 𝐀𝐏𝐀𝐑𝐈Ț𝐈𝐀 𝐃𝐈𝐀𝐆𝐍𝐎𝐒𝐓𝐈𝐂𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐂𝐎𝐏𝐈𝐋𝐔𝐋𝐔𝐈.
Cum se simte acea mamă care își vede copilul așa și nu-și poate răspunde la întrebarea „𝘋𝘦 𝘤𝘦 𝘤𝘰𝘱𝘪𝘭𝘶𝘭 𝘮𝘦𝘶?”, „𝘊𝘶 𝘤𝘦 𝘢𝘮 𝘨𝘳𝘦ș𝘪𝘵 𝘦𝘶?”?
Din păcate, pe lângă suferința avută în legătură cu problema copilului, părintele ajunge să fie pus la zid de către ceilalți pentru că nu știe să fie un părinte bun... dar câți dintre aceia care spun astfel de afirmații au avut un copil cu probleme? Un părinte care duce o luptă de acest fel face tot posibilul pentru a-și vedea copilul bine, iar pentru el o victorie poate înseamna și 5 minute de stat atent la o activitate sau un cuvânt simplu rostit. În spatele unei astfel de victorii aparent mici este un părinte care urcă un munte zilnic, cu un bolovan imens în spate, dar care nu cedează niciodată.
Într-o astfel de situație, mai ales dacă nu am trecut prin așa ceva și nu înțelegem ce înseamnă să crești un copil cu probleme de dezvoltare, ar fi mai înțelept să ne retragem sau să ne abținem de la comentarii nepotrivite.
𝐔𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐫ă𝐧𝐞𝐬𝐜 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐚𝐦 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢.
