Dr. Ghemeș Cătălina - medic ginecolog

Dr. Ghemeș Cătălina - medic ginecolog Dr Ghemeș Cătălina
Medic primar obstetrică-ginecologie
Alba Iulia

Existăm. Stanford University.
04/02/2026

Existăm. Stanford University.

Revin cu acest subiect pentru că nu este înțeles corect nici de către o mare parte din femei, și nici de către mulți din...
15/01/2026

Revin cu acest subiect pentru că nu este înțeles corect nici de către o mare parte din femei, și nici de către mulți dintre colegii mei medici: tratamentul exclusiv cu progesteron/progestativ, fără estrogen, NU reprezintă ceea ce se numește tratament hormonal de (peri)menopauză sau tratament de substituție hormonală. Este UN tratament hormonal pentru că progesteronul/progestativul este un hormon, dar NU tratament hormonal de substituție/ de (peri)menopauză!

Progesteronul este hormonul principal implicat în menținerea unei sarcini. El începe să se secrete în ovar NUMAI dacă a avut loc o ovulație, pentru că rolul lui este de a pregăti mucoasa uterină pentru implantarea unei sarcini și apoi de a susține dezvoltarea sarcinii în primele stadii, până când secreția de progesteron va fi preluată de placentă. Fără ovulație, nu are cm să survină sarcina, deci natura a reglat bine lucrurile - nu avem nevoie de progesteron, în perioada reproducătoare, decât dacă avem ovulație.

Cum se întâmplă lucrurile, concret: progesteronul este secretat de celulele foliculului ovarian care tocmai a ovulat. (Recapitulare - avem în ovare niște formațiuni celulare numite foliculi ovarieni, care au dublu rol: 1. de a elibera în fiecare lună celula reproducătoare feminină, numită ovul, în cadrul procesului numit ovulație, care are loc aproximativ la jumătatea perioadei dintre două menstruații; 2. de a secreta hormonii ovarieni: până la ovulație foliculul care urmează să ovuleze secretă doar estrogen, după ovulație secretă estrogen PLUS progesteron.)

Deci: ca să avem progesteron trebuie să avem ovulație, dacă nu a fost ovulație celulele foliculare NU secretă progesteron - deloc, nada, de aia e absolut inutil să vă dozați progesteronul în ziua 3 numărat de la prima zi de menstruație, pentru că literalmente nu are cine să secrete progesteron în ziua 3!

Bun, simplist explicat, ca să avem ovulație, avem nevoie de o descărcare bruscă din creier a unui hormon numit LH. Ca să avem acest vârf de LH avem nevoie de un nivel suficient de estrogeni. Până la un anumit nivel, estrogenii blochează secreția de LH (mecanism de feed-back negativ), peste acest nivel, estrogenii stimulează secreția de LH (mecanism de feed-back pozitiv).

Cu alte cuvinte: ca să am progesteron trebuie să am ovulație, ca să am ovulație trebuie să am vârf de LH, ca să am vârf de LH trebuie să se atingă acest nivel suficient de estrogeni.

Ce se întâmplă în perimenopauză? Pentru că ovarul nu mai face suficient estrogen, nu se mai atinge nivelul necesar pentru secreția vârfului de LH și nu se mai produce ovulația. Dacă nu se mai produce ovulația, nu mai are cine să secrete progesteron.

Dacă nu se mai secretă progesteron, mucoasa uterină se îngroașă sub acțiunea prelungită a estrogenului, dar nu mai este stabilizată, cm se întâmplă în mod normal după ovulație, și nu se mai elimină la menstruație în mod regulat și organizat, cm se întâmplă în mod normal la 2 săptămâni după ovulație dacă creierul nu primește semnal că s-a implantat o sarcină.

Consecința este că menstruațiile devin neregulate și adesea fluxul menstrual este fie prea redus, fie prea abundent. Din cauza faptului că secreția de progesteron nici nu există, nici nu scade brusc, cm se întâmplă în mod normal când nu s-a implantat sarcina, mucoasa uterină, de multe ori, în loc să se elimine uniform din toată cavitatea, în unele zone crește, în altele se elimină, generând sângerări trenante, care nu se mai opresc.

‼️În consecință, rolul tratamentului cu progesteron ciclic sau cu un progestativ în perimenopauză este unul singur: de a provoca sângerări regulate, controlate, prevenind astfel hemoragiile.‼️

Este fals că:
❌ progesteronul “scade primul” în perimenopauză”; progesteronul scade când nu există ovulație, iar ovulație nu există când nu se mai secretă destul estrogen; există, într-adevăr, și o ușoară scădere a capacității foliculilor de a secreta progesteron pe măsură ce înaintăm în vârstă, prin fenomenul de îmbătrânire foliculară, dar această scădere nu este semnificativă - lipsa progesteronului e dată în primul rând de lipsa ovulației;
❌ tratamentul cu progesteron ar reprezenta “tratament de substituție hormonală” sau “tratament hormonal de (peri)menopauză” - acestea se referă întotdeauna la tratamentul cu estrogeni; dacă o femeie are uterul extirpat chirurgical nici nu are nevoie neapărat de progesteron în schema de tratament.

Singurul rol al progesteronului în perimenopauză este de a provoca sângerări (mai mult sau mai puțin artificiale, în funcție de producerea sau nu a ovulației în luna respectivă) regulate și de a încerca să prevină/controleze hemoragiile. Progesteronul nu ajută cu simptomele de menopauză (exceptând efectul sedativ mai mult sau mai puțin accentuat, în funcție de persoană, doză și cale de administrare) și nu are niciun fel de efect de scădere a riscurilor de boli cronice (cardiovascular, de osteoporoză, de diabet etc). Progesteronul nu știm că ar influența libido-ul sau ar ameliora în vreun fel sindromul genitourinar de menopauză.

‼️Atenție mare mai ales atunci când avem insuficiență ovariană prematură (menopauză sau funcție insuficientă a ovarelor înainte de 40 de ani) sau menopauză precoce (menopauză sub 45 de ani)‼️ - aici tratamentul estrogenic este foarte indicat și obligatoriu pentru că riscurile de boli cronice cresc încă și mai mult decât după instalarea menopauzei la vârsta considerată normală. În aceste cazuri povestea asta că facem “mai întâi” tratament numai cu progesteron este o mare eroare de judecată medicală din partea medicilor și o amăgire pentru femei, pentru că sângerările provocate de progesteron nu înseamnă nici că vi se “amână” menopauza, nici că aveți vreo protecție din vreun punct de vedere împotriva efectelor deficitului de estrogen - exceptând, cm am spus, apariția hemoragiilor!

Mulțumesc! ❤️❤️❤️
28/12/2025

Mulțumesc! ❤️❤️❤️

28/12/2025

🎄🎄🎄Sindromul Yentl și retrospectiva anului 2025 🎄🎄🎄

Trăim într-o societate care favorizează grav supragreutatea și obezitatea, iar calitatea mâncării din supermarketurile r...
26/12/2025

Trăim într-o societate care favorizează grav supragreutatea și obezitatea, iar calitatea mâncării din supermarketurile românești lasă mult de dorit.

Am mai povestit asta, în urmă cu câteva luni, la Kaufland-ul din cartierul meu raionul de fructe și legume literalmente s-a înjumătățit. Pur și simplu jumătate din rafturi au fost înlocuite cu rafturi cu sosuri, conserve, compoturi. NIMENI nu s-a sesizat. Nimeni din administrația locală - aș fi vrut să văd vreo reacție de la vreun politician, de la vreun consilier local, de la vreun specialist în sănătate publică.

Nimic.

Nu interesează pe nimeni ce mâncăm.

Să mâncăm mult și prost.

De ce România a refuzat Nutri-Score – și ce pierdem cu toții din această decizie

Într-un supermarket, deciziile se iau repede. Avem câteva secunde în fața raftului, un buget limitat și, de cele mai multe ori, o oboseală acumulată după o zi lungă. Exact aici ar fi trebuit să intervină Nutri-Score: o etichetă simplă, clară, care să spună dintr-o privire dacă un produs este o alegere mai bună sau mai proastă pentru sănătate.

În mare parte din Europa, acest sistem a fost acceptat tocmai pentru că nu complică, ci ajută. O literă, o culoare, o comparație rapidă între produse similare. Nu promite perfecțiune, nu interzice nimic, nu moralizează. Doar informează.

România, însă, a ales să stea deoparte.

Argumentul oficial a fost că Nutri-Score ar „simplifica excesiv” realitatea nutrițională și ar putea pune într-o lumină nefavorabilă anumite produse tradiționale. În realitate, refuzul spune mai mult despre frica de transparență decât despre protejarea consumatorului. Pentru că Nutri-Score nu interzice nimănui să mănânce ce dorește. El doar arată, onest, ce înseamnă acel produs din punct de vedere nutrițional.

Consecința este simplă și tăcută:
românii continuă să cumpere „în orb”, bazându-se pe reclame, ambalaje atractive și promisiuni vagi precum „natural”, „tradițional” sau „ca la bunica”. Informația există, desigur, pe spatele ambalajului, în tabele dense și greu de înțeles pentru majoritatea oamenilor. Dar tocmai asta este problema: informația inaccesibilă este aproape echivalentă cu lipsa informației.

Într-o țară în care obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare cresc constant, refuzul unui instrument simplu de orientare alimentară nu este o chestiune tehnică, ci una de sănătate publică. Studiile europene arată clar că etichetele frontale ajută consumatorii să facă alegeri mai bune și îi încurajează pe producători să își reformuleze produsele, reducând zahărul, sarea și grăsimile inutile.

România a ratat, deocamdată, această oportunitate. Nu pentru că Nutri-Score ar fi perfect, ci pentru că ar fi fost un pas înainte. Un pas mic, dar real, într-o cultură alimentară dominată de confuzie și marketing agresiv.

Iar până când vom decide că informarea consumatorului nu este o amenințare, ci un drept, vom continua să plătim această lipsă de curaj nu doar la casă, ci și în statistici medicale.

Bibliografie:

• World Health Organization. (2022). Front-of-pack nutrition labelling: policy brief. WHO Regional Office for Europe.

• European Commission. (2023). Impact assessment report on harmonised mandatory front-of-pack nutrition labelling. Brussels.

• Hercberg, S., et al. (2017). Development of a new front-of-pack nutrition label in France: the five-colour Nutri-Score. Public Health Panorama, 3(4), 712–725.

• Julia, C., & Hercberg, S. (2017). Research and lobbying conflicting on the issue of a front-of-pack nutrition labelling in France. Archives of Public Health, 75(1), 51.

• ANPC România. (2024). Poziția privind utilizarea sistemului Nutri-Score în România.

Vă mulțumesc foarte mult tuturor celor care mi-ați trimis zilele acestea un gând bun! Vă doresc și eu numai bine și să v...
25/12/2025

Vă mulțumesc foarte mult tuturor celor care mi-ați trimis zilele acestea un gând bun! Vă doresc și eu numai bine și să vă bucurați de sărbători!

Address

Elysee Hospital, Strada Louis Pasteur Nr. 8
Alba Iulia

Opening Hours

Monday 17:00 - 20:00
Wednesday 17:00 - 20:00

Telephone

+40740195277

Website

https://catalinaghemes.ro/pentru-inima-ta, https://nastereabuna.teachable.com/, https:

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Ghemeș Cătălina - medic ginecolog posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Dr. Ghemeș Cătălina - medic ginecolog:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category