03/09/2025
Când şi cm ne facem analizele medicale?
Iată cateva informaţii utile.
Când ne facem analize?
Pregătirea pentru recoltarea sângelui
Pregătirea pentru recoltarea urinii
Pregătirea pentru recoltarea materiilor fecale
Pregătirea pentru recoltarea exsudatului faringian
Pregătirea pentru recoltarea secreţiilor provenite din zona genitală
Analizele medicale sunt ansamblul de procedee, mai mult sau mai puţin complexe, care furnizează informaţii asupra aspectului şi funcţionalităţii diferitelor organe şi compartimente ale organismului cât şi asupra gradului de sănătate şi boală ce afectează organismul în cauză.
Pentru ca analizele să reflecte cu adevărat situaţia organismului, pe lângă performanţele laboratorului, este foarte importantă şi pregătirea pacientului înaintea recoltarii.
Când ne facem analize?
De obicei, analizele se fac la solicitarea medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriul de specialitate sau în condiţiile spitalizării. Există şi analize profilactice care se fac la angajare sau cu ocazia examenelor medicale periodice (solicitate de instituţia pentru care ne desfaşurăm activitatea) şi analize medicale solicitate de firmele de asigurari unde avem asigurarea de viaţă. Mai există analizele pe care le facem din proprie iniţiativă, din curiozitate şi pentru a ne verifica starea de sănătate, fără a avea trimitere de la un medic sau o instituţie.
Indiferent de motivele pentru care dorim să ne facem analize, ne vom prezenta la laborator dimineaţa, preferabil între orele 8:00 – 11:00, şi nu pentru că acesta ar fi programul laboratorului, ci pentru că este perioada optimă pentru recoltarea produselor biologice din care se vor face analizele. Puţine sunt excepţiile de la această regulă, iar acestea ne vor fi indicate de medicul care ne trimite (exemplu: dozarea de cortizol de la ora 18:00). Dar să le luăm pe rând:
Pregătirea pentru recoltarea sângelui
Recoltarea sângelui se face dimineaţa înainte de consumul unor alimente sau lichide (mai ales dulci) pentru a nu denatura rezultatele unor analize cm ar fi spre exemplu: glicemia, colesterolul sau trigliceridele. Alte analize sunt influenţate indirect de alimentaţie, prin creşterea turbidităţii sângelui, ceea ce va interfera cu anumite metode de determinare.
Există analize care necesită o perioadă mai lungă de inaniţie (chiar şi 12 ore sau mai mult) sau o perioadă variabilă de dietă (ex: bilanţul lipidic, dozările de insulină, etc). Acest lucru ne va fi comunicat de medicul trimiţător sau personalul laboratorului. E bine ca atunci când ni se recomandă anumite analize sau dorim din proprie iniţiativă să le facem, să nu uităm să întrebăm medicul trimiţător sau personalul laboratorului unde ne adresăm, despre condiţiile care trebuiesc îndeplinite înainte de recoltare.
Există o serie de medicamente care ne pot modifica analizele medicale. De aceea, trebuie să întrebăm medicul care ne trimite la analize dacă trebuie să întrerupem medicaţia sau dacă trebuie doar să comunicăm personalului laboratorului ce fel de tratament urmăm. Există anumite teste care se fac după administrarea unor substanţe sau medicamente cm ar fi: testul de toleranţă la glucoză (hiperglicemia provocată) care se face după administrarea de glucoză sau testele în dinamică (de stimulare sau inhibare) pentru diferiţi hormoni.
Pregătirea pentru recoltarea urinii
Pentru examenul obişnuit de urină (biochimie şi sediment) recoltarea se face din prima urină de dimineaţă, într-un recipient foarte curat (dacă este posibil în cel furnizat de laborator).
Pentru urocultură recoltarea se face tot dimineaţa, din prima urină, dar cu anumite particularităţi. Recipientul de recoltare este steril, se numeşte urocultor şi trebuie obţinut obligatoriu (pentru a garanta calitatea analizei) de la laboratorul unde dorim să efectuăm analiza sau de la farmacie. Recoltarea se face după o toaletă riguroasă a regiunii genitale cu apă şi săpun. Primele picături de urină (care sunt contaminate de bacteriile care există în mod obişnuit în segmentul inferior al uretrei) sunt eliminate în toaletă, iar urina din jetul mijlociu este colectată direct în urocultor având grijă să nu atingem dopul acestuia de nici un obiect din jur pentru a nu se contamina cu germenii existenţi pe acesta. Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea tratamentului cu antibiotice deoarece, în general, antibioticele distrug flora microbiană iar rezultatul uroculturii va fi negativ chiar dacă infecţia urinară există. Dacă totuşi semnele clinice de infecţie urinare nu dispar în cursul tratamentului, putem face urocultura şi în aceste condiţii deoarece, foarte probabil, agenţii patogeni din urină nu sunt sensibili la antibioticul administrat. Urocultura de control, care va stabili eficienţa tratamentului, o vom face la cel puţin trei zile după terminarea tratamentului.
Pentru dozări chimice cantitative din urină (exemplu: glucoza, creatinina, proteinele, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, catecolaminele, acidul vanilmandelic, 17-cetosteroizi, etc.) este necesară recoltarea urinii pe parcursul a 24 ore. Explicaţiile exacte în cazul acestor recoltări le vom primi de la medicul care a solicitat aceste analize sau de la personalul specializat al laboratorului.
Pregătirea pentru recoltarea materiilor fecale
Recoltarea materiilor fecale se face în recipiente specializate, numite coprocultoare (obţinute de la sediul laboratorului).
Examenul coproparazitologic impune recoltarea fecalelor în coprocultorul fără mediu de cultură. Acest examen necesită repetarea lui la intervale de câteva zile deoarece ouăle, chisturile sau larvele unor paraziţi nu se elimina zilnic.
Recoltarea materiilor fecale pentru testul de digestie sau pentru depistarea hemoragiilor oculte necesită o dietă specială prealabilă care ne va fi comunicată de medicul trimiţător sau de către personalul laboratorului.
Pregătirea pentru recoltarea exsudatului faringian
Ideal, exsudatul faringian se recoltează dimineaţa înainte de a consuma alimente sau lichide (acestea şterg agenţii patogeni existenţi pe suprafaţa amigdalelor şi/sau mucoasei faringiene). Este important să evităm spălarea dinţilor deoarece majoritatea pastelor de dinţi conţin substanţe antibacteriene care distrug flora microbiană faringiană denaturând rezultatul exudatului faringian (care în aceste condiţii nu va semnala prezenţa agenţilor patogeni). Dacă aceste condiţii nu pot fi respectate putem totuşi efectua recoltarea exsudatului faringian la 3-4 ore de la ultima masă sau de la ultimul periaj dentar.
Pregătirea pentru recoltarea secreţiilor provenite din zona genitală
Recoltarea secreţiilor provenite din zona genitală la femei impune încetarea administrării unor tratamente endovaginale, a irigaţiilor vaginale, precum şi a contactului sexual cu 48 de ore înaintea prelevării probelor.
În cazul secreţiei uretrale, pacientul nu trebuie să urineze cu o oră înainte de recoltare.
Pentru recoltarea altor produse biologice (secreţii purulente, secreţii otice, secreţii conjunctivale etc) precum şi pentru nelămuriri privitoare la pregătirea pentru recoltarea produselor biologice menţionate anterior sunteţi rugaţi să vă adresaţi medicului trimitator pentru obtinerea de informaţii suplimentare.
