Dr. Camelia Ciacli, medic alergologie-imunologie

13/11/2025

💜 We are heartbroken to share the passing of 24-year-old Harry James Kitto, who tragically lost his life after a severe allergic reaction while travelling with his girlfriend Naomi in South America.

Harry’s family have described him as being kind, adventurous, funny, and full of life. His family and friends now face a devastating loss.

His allergic reaction occurred in Buenos Aires, after eating a churros dessert he had been assured did not contain peanut, to which he had a known allergy. Harry and Naomi were due to return home just a few days later.

This terrible news has been reported in the press after a Go Fund Me page was created in Harry’s memory. We at Natasha's Foundation continue to support the family as they take the time and space to grieve privately.

Our love, sympathy, and thoughts are with Harry’s family and friends at this painful time.

Together, we must keep working towards a future where no life is lost to food allergies, in Harry’s name, in Natasha’s name, and in memory of every person lost to food-induced anaphylaxis.

24/10/2025

In Rome, five people have gone on trial for manslaughter following the tragic death of a 14-year-old British girl who suffered an anaphylactic reaction after eating a dessert containing undisclosed traces of peanuts.

The teenager, who had a known peanut allergy, became seriously unwell within minutes of leaving a restaurant in Rome last October. By the time her family returned to their accommodation, she was struggling to breathe. Paramedics rushed her to Hospital, but she was pronounced dead on arrival.

Following an investigation, Italian prosecutors charged the deli owners, the director of the importing firm and two other company representatives. The baklava dessert the family ate was found to contain peanuts, but the packaging did not declare this.

Although Turkish suppliers are not legally required to list allergens, Italian law states that companies must verify all points of the supply chain to identify potential contamination. Prosecutors allege these checks did not happen.

The teenager’s family say she was always extremely careful about her food allergy, double-checking food labels and making sure restaurant staff were always informed.

This devastating case is yet another reminder that clear allergen labelling and strong supply chain accountability save lives. Every country, every company, every supplier must take responsibility, because food allergy safety is non-negotiable.

No family should ever have to experience such a preventable and avoidable loss.

16/10/2025

💨 Imunoterapia alergen-specifică – tratamentul care schimbă cursul alergiei

Lună de lună, aceleași simptome: nas înfundat, strănut, mâncărime oculară, tuse. Pentru mulți, acestea nu sunt doar semnele unei „răceli prelungite”, ci manifestări ale unei alergii respiratorii – una dintre cele mai frecvente boli cronice, care adesea merge mână în mână cu astmul alergic.

Tratamentul obișnuit, cu spray-uri și antihistaminice, ameliorează simptomele, dar 𝐧𝐮 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐫. Aici intervine imunoterapia alergen-specifică (AIT), o terapie care nu doar controlează, ci reeducă sistemul imunitar.

🧬 𝐂𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚?
Numită și „desensibilizare” sau „vaccin pentru alergie”, AIT presupune 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐝𝐨𝐳𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐦𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐮𝐥 care provoacă reacțiile (cum ar fi polenul, acarienii, mucegaiurile sau epitelii de animale). Scopul este ca organismul să „învețe” să tolereze aceste substanțe și să nu le mai perceapă ca o amenințare.
Rezultatul? Simptome mai puține, o viață mai liniștită și o toleranță care poate dura ani de zile după finalizarea tratamentului.

Imunoterapia se poate administra sub formă de 𝐢𝐧𝐣𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢 (SCIT - imunoterapie subcutanată), efectuate la cabinet, sau 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞/𝐩𝐢𝐜𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐛𝐥𝐢𝐧𝐠𝐮𝐚𝐥𝐞 (SLIT - imunoterapie sublinguală), administrate acasă. Ambele metode sunt eficiente și sigure, iar alegerea depinde de vârstă, tipul alergiei și preferințele pacientului.

💉 𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆ 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚?
AIT se recomandă atunci când:
1️⃣ Simptomele sunt tipice pentru rinită alergică, cu sau fără conjunctivită;
2️⃣ Testele confirmă o alergie IgE-mediată (prick test sau IgE specifice);
3️⃣ Simptomele sunt moderate/severe și persistă în ciuda tratamentului medicamentos corect.

În unele cazuri, se poate lua în considerare chiar și în forme ușoare, mai ales când pacientul își dorește o soluție de durată, cu potențial de a preveni apariția astmului alergic, în special în alergiile la polenul de graminee.

⏰ 𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥?
Tratamentul se poate începe de la vârsta de 𝟓 𝐚𝐧𝐢 și durează, în general, 𝟑–𝟓 𝐚𝐧𝐢, cu beneficii care se mențin pe termen lung.
- Pentru 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫𝐞, cm este cea la polenul de ambrozie, imunoterapia se începe de obicei după terminarea sezonului polenic și cu 2–3 luni înainte de următorul sezon, în timp ce pentru 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐞𝐧𝐞 (acarieni, animale) poate fi începută în orice perioadă a anului.

Efectele sunt remarcabile: studiile arată că 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟖𝟎% dintre pacienți care finalizează schema completă de tratament au simptome semnificativ reduse, iar beneficiile se pot menține mai bine de un deceniu.

⚠️ 𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆?
AIT nu este indicată dacă astmul nu este controlat, dacă există boli autoimune sau neoplazii severe ori dacă pacientul nu poate respecta tratamentul regulat.
Nu 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐢̂𝐧 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐬𝐚𝐫𝐜𝐢𝐧𝐢𝐢, dar poate fi continuată dacă a fost deja începută și este bine tolerată.

💰 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐢
În România, tratamentul 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐭 de CNAS și costă între câteva sute și mii de lei pe an, în funcție de alergen și formă. Totuși, pe termen lung, reduce cheltuielile cu medicamentele și vizitele medicale.

Imunoterapia alergen-specifică nu este o soluție rapidă, dar este singura care tratează cauza și poate schimba evoluția alergiei. Urmată cu răbdare, aduce o viață mai liniștită, cu simptome controlate și o respirație eliberată de griji.

💬 Dacă vrei să afli toate detaliile practice - cm se începe tratamentul, ce teste sunt necesare și cm alegi formula potrivită - citește articolul complet pe site-ul nostru (link în comentarii).

💾 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ postarea pentru momentul în care vei discuta cu medicul tău alergolog.
🔄 𝐃𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 – poate ajută pe cineva care încă se luptă cu alergiile fără să știe că există o soluție pe termen lung.


________________________________________
© Asociația Română de Educație în Alergii (AREA) - toate drepturile rezervate.
Reproducerea totală sau parțială a conținutului (text, imagine sau material video) este interzisă fără acordul scris al AREA. Distribuirea este permisă exclusiv prin share direct al postării originale. Ne dorim ca informațiile medicale să circule corect și etic, în beneficiul pacienților și al comunității.

15/09/2025

Researchers here developed a monoclonal antibody specific against mugwort pollen – an important allergen causing hay fever – in mice, which is highly effective

01/09/2025

⚠️ Etichetele ne ajută să facem alegeri sigure. Însă, pentru părinții copiilor cu alergii, ele devin uneori ultima barieră între siguranță și urgență. În prezent, legislația europeană obligă menționarea a 𝟏𝟒 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭̦𝐢 - precum laptele de vacă, ouăle, arahidele sau peștele. Dar ce se întâmplă când un alergen periculos… 𝐧𝐮 𝐞 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐞 𝐞𝐭𝐢𝐜𝐡𝐞𝐭𝐚̆?

Un studiu recent, publicat în 𝑪𝒍𝒊𝒏𝒊𝒄𝒂𝒍 & 𝑬𝒙𝒑𝒆𝒓𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒍 𝑨𝒍𝒍𝒆𝒓𝒈𝒚 (link în comentarii), a analizat aproape 𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐟𝐢𝐥𝐚𝐱𝐢𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ și a descoperit că 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏 𝐝𝐢𝐧 𝟕 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐞𝐯𝐞𝐫𝐞 au fost provocate de alergeni care nu se regăsesc pe lista europeană de etichetare obligatorie. Autorii propun includerea a patru dintre aceștia - 𝐥𝐚𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐢𝐞, 𝐡𝐫𝐢𝐬̦𝐜𝐚, 𝐦𝐚𝐳𝐚̆𝐫𝐞𝐚/𝐥𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐬𝐞𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐧 - având în vedere frecvența, severitatea, recurența și faptul că se pot ascunde în alimente comune.
Alături de ei, au mai fost identificate alte patru alimente implicate în reacții importante: 𝐚𝐥𝐩𝐡𝐚-𝐠𝐚𝐥, 𝐤𝐢𝐰𝐢, 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐦 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐬? Schimbările de dietă (fără gluten, fără lactate, vegetariene/vegane) și expansiunea alimentelor ultraprocesate au adus în farfurii mai multe leguminoase, semințe și pseudo-cereale cu rol tehnologic - pentru îngroșare, emulsifiere sau „boost proteic”. Atunci când aceste ingrediente migrează în produse la care nu ne-am aștepta, riscul de expunere neanticipată crește

📊 Pentru a înțelege mai bine aceste date, să vedem pe scurt ce știm despre fiecare alergen implicat:
- 𝐋𝐚𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐢𝐞 - merită o atenție specială. Reacțiile apar frecvent la copii, pot fi severe și chiar fatale. Spre deosebire de miturile răspândite, majoritatea pacienților NU aveau alergie la laptele de vacă – deci un produs „fără lapte de vacă” nu este automat sigur. Cantități infime, prezente ca urme în pizza, ravioli sau brânzeturi mixte, pot declanșa reacții puternice.

- 𝐇𝐫𝐢𝐬̦𝐜𝐚 - are un profil de severitate ridicat și provoacă adesea reacții recurente. Se poate ascunde în aluaturi, clătite sau produse de patiserie și poate fi întâlnită și în context ocupațional.

- 𝐌𝐚𝐳𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐥𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 - au devenit tot mai prezente în produsele „veg-friendly” sau „protein-boosted”. Apar sub denumiri precum „proteină din mazăre”, „izolat proteic” sau „făină de linte” și se regăsesc în burgeri vegetali, paste, snacksuri sau chiar înghețată. Reacțiile apar mai ales la copii și nu presupun neapărat existența unei alergii la arahide, deși uneori există co-sensibilizări între leguminoase.

- 𝐒𝐞𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐧 - un ingredient aparent minor, dar responsabil pentru reacții severe, mai ales la copii. Pot fi prezente în pesto, produse de patiserie sau consumate ca atare și au o rată înaltă de anafilaxie.

- 𝐀𝐥𝐩𝐡𝐚-𝐠𝐚𝐥 - un zahăr prezent în carnea de mamifere, cu sensibilizare declanșată de mușcături de căpușă. Afectează în special adulții și poate provoca reacții severe, întârziate. Deși reprezintă o problemă majoră, etichetarea unitară este dificilă; totuși, odată stabilit diagnosticul, alimentele-țintă sunt relativ ușor de recunoscut și evitat.

- 𝐊𝐢𝐰𝐢, 𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 - în general au provocat reacții moderate, consumate în formă vizibilă. Chiar dacă riscul de expunere ascunsă este mai mic, aceste alimente nu trebuie minimalizate, mai ales la persoanele cu rinoconjunctivită alergică cu sensibilizare la polen.

📌 𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫? Este momentul ca lista europeană a alergenilor să fie revizuită.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞, 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚̆ 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚?
✔ 𝐂𝐢𝐭𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐠𝐫𝐞𝐝𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 cu atenție - până la ultimul cuvânt.
✔ 𝐂𝐚𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞: brânză de capră, proteină din mazăre, făină de hrișcă, pinoli, etc.
✔ 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐛𝐚̆ explicit la restaurante sau în școli despre prezența acestor alergeni.
✔ 𝐍𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐧𝐞 că „fără lapte de vacă” = „fără lactate”.
✔ Ține la îndemână 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ și informează persoanele din jurul copilului.
✔ 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚̆ 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐨𝐥𝐨𝐠 pentru diagnostic clar și un plan personalizat de prevenție.

O simplă mențiune pe etichetă poate face diferența dintre o masă liniștită și o urgență medicală. Până atunci, 𝐯𝐢𝐠𝐢𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 rămân cei mai buni aliați ai familiilor care trăiesc cu alergii.

📌 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 🔁 𝐝𝐚̆-𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 - o etichetă completă și clară poate preveni o urgență medicală.

31/08/2025

21/08/2025

33 million Americans live with food allergy. It's not a choice. It's not a preference. It's a disease—and for many, it's life-threatening. THE LAST BITE foll...

19/07/2025

🥚 + 💉 𝐕𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢. Dar, uneori, frica poate bloca această protecție.
Pentru mulți părinți ai copiilor cu alergie la ou, întrebarea apare firesc: „𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫 𝐬𝐚̆-𝐢 𝐟𝐚𝐜 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐠𝐫𝐢𝐩𝐚𝐥? 𝐃𝐚𝐫 𝐑𝐎𝐑-𝐮𝐥?”

Răspunsul nu e doar un „𝐝𝐚” medical, ci o poveste despre cm știința a evoluat, despre cm miturile persistă și despre cât de important este să învățăm să filtrăm informația.

📌 Mult timp, s-a crezut că persoanele cu alergie la ou trebuie ferite de anumite vaccinuri – mai ales cele pentru gripă și rujeolă-oreion-rubeolă (ROR). Raționamentul părea logic: unele dintre aceste vaccinuri sunt produse pe ouă embrionate de găină, deci ar putea conține urme de proteină de ou (𝑜𝑣𝑎𝑙𝑏𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎̆). Dacă cineva face anafilaxie la ou, nu e riscant să primească o injecție care conține fix acel ingredient?

Sună convingător. Doar că... 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞.

Astăzi știm că 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭̦𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐢𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐨𝐯𝐚𝐥𝐛𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚̆ – de ordinul microgramelor sau chiar sub acest nivel. Mai mult decât atât, studii realizate pe mii de pacienți alergici la ou, inclusiv copii cu anafilaxie documentată, au arătat că vaccinarea este sigură. Fără reacții sistemice. Fără episoade de urgență. Fără spitalizări. Doar protecție.

👉 𝐕𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐠𝐫𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞 disponibile acum – atât cele inactivate, cât și cele vii atenuate – conțin