Dietnutrimed Clinic -Cabinet Nutritie si Dietetica Bacau

29/11/2025

29/10/2025

Pentru că articolul anterior a avut atât de multe reacții, distribuiri și comentarii aș vrea să completez tocmai pentru a nu lăsa loc unor confuzii atunci când discutăm despre nutriție.

🔷Carbohidrații au fost, ani la rând, subiect de controverse, dar ei reprezintă sursa principală de energie pentru organism, dar și primul nutrient pus sub semnul întrebării atunci când vine vorba despre controlul glicemiei.
Pentru o persoană cu diabet, nu este vorba despre „a elimina carbohidrații”, ci despre a-i înțelege, a-i doza corect și a-i adapta stilului de viață, pentru că nu toți pacienții trăiesc la fel, nici carbohidrații nu se comportă la fel în toate situațiile.

🔷Carbohidrații nu sunt nici „buni”, nici „răi”. Ei devin potriviți sau nepotriviți în funcție de contextul metabolic, de activitatea fizică și de gradul de autocunoaștere a fiecărui pacient.

🔷Voi expune mai jos 3 exemple de pacienți care au un stil de viață diferit , ceea ce va duce la recomandări nutriționale diferite.

1️⃣ Andrei, 27 de ani , practică ciclism de performanță. A fost diagnosticat cu diabet tip 1 la vârsta de 14 ani. Pentru el, carbohidrații nu sunt un dușman, ci o resursă vitală.
Înainte de antrenamente, are nevoie de un aport suficient de glucoză pentru a preveni hipoglicemia în timpul efortului. După antrenament, corpul lui cere refacerea rezervelor de glicogen din mușchi.

🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun (înainte de antrenament): ovăz cu lapte, banană, o linguriță de miere.
Gustare în timpul efortului: băutură izotonică sau baton energizant cu ovăz.
Masa de după efort: orez brun, piept de pui și legume la abur.

‼️Acest pacient își monitorizează glicemia înainte, în timpul și după efort, ajustând dozele de insulină și aportul de carbohidrați.
Pentru el, momentul consumului este la fel de important ca tipul de carbohidrat ales.
Efortul fizic intens îi crește sensibilitatea la insulină, iar o planificare greșită poate duce la hipoglicemie.

➡️ Un sportiv de performanță cu diabet are nevoie de carbohidrați complecși și o planificare corectă a acestora funcție de intensitatea efortului fizic, sunt parte din performanță, nu o barieră.

2️⃣ Maria , 45 de ani, lucrează de acasă, activitate sedentară. Aceasta petrece aproape toată ziua în fața computerului și deși se deplasează puțin, se confruntă adesea cu pofta de dulce și fluctuații ale glicemiei.
Este diagnosticată cu diabet de tip 2, controlat prin alimentație și medicație orală.
La ea, problema nu este doar ce mănâncă, ci și cm și când mănâncă.Lipsa mișcării face ca glucoza să se elimine mai greu din sânge, iar mesele bogate în carbohidrați rafinați duc la vârfuri glicemice urmate de oboseală.

🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun: iaurt grecesc cu semințe de chia și fructe de pădure.
Prânz: supă cremă de linte și o porție mică de orez brun cu spanac.
Cină: pește la cuptor cu legume verzi și o felie de pâine integrală.
Gustare: un măr și câteva nuci.

‼️Aceasta practică 20–30 de minute de mers pe jos după prânz, ceea ce o ajută să controleze mai ușor glicemia. Pentru ea, moderația și distribuția meselor sunt cheia, mesele mai mici, echilibrate și regulate îi mențin glicemia în limite normale.

➡️ În stilul de viață sedentar, carbohidrații trebuie controlați prin calitate, nu prin eliminare. Fibrele alimentare și mișcarea fac diferența.

3️⃣ Ioana, 53 de ani, control glicemic bun, activitate fizică moderată. Ioana a fost diagnosticată cu diabet tip 2 acum 5 ani. Lucrează ca profesoară, merge zilnic pe jos și își menține greutatea constantă.
Pentru ea, dieta nu mai e o restricție, ci un stil de viață. A învățat că echilibrul între macronutrienți este esențial.

🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun: pâine integrală cu brânză slabă și un castravete.
Prânz: mâncare de năut cu legume și o salată verde.
Cină: supă cremă de legume și un iaurt natural.

‼️Ioana își monitorizează glicemia de 2-3 ori pe zi și ajustează porțiile în funcție de valorile glicemiei preprandiale.
A descoperit că porțiile mici și mesele bogate în fibre o ajută să evite vârfurile glicemice și senzația de foame.

➡️ Pentru pacienții cu glicemii echilibrate , carbohidrații sunt parte dintr-un stil de viață sustenabil , nu o amenințare.

✔️Carbohidrații nu se elimină, se adaptează!
Calitatea și cantitatea lor trebuie ajustate în funcție de activitate și tratamentul indicat de medicul curant.
✔️Mișcarea face parte din tratament!
Nu doar pentru controlul greutății, ci pentru reglarea glicemiei.
✔️Monitorizarea glicemiei personalizează dieta!
Nicio regulă nu e universală , fiecare organism reacționează diferit, tratamentul este pentru pacient și nu doar pentru boală.
✔️Educația nutrițională înlocuiește frica!
A ști ce mănânci, când și de ce, este mai valoros decât a interzice.

Dietetician,
Alina Tănăsache

26/10/2025

În ultimii ani, tot mai multe “voci” din zona nutriției moderne au început să condamne pâinea, mămăliga și alte alimente tradiționale bogate în carbohidrați, considerându-le „toxice”, „care îngrașă ” sau „vinovate de diabet”.
Dar dacă privim istoria, datele științifice și bunul-simț, această demonizare pare, cel puțin, nejustificată.🙂

‼️Un țăran care mănâncă mămăligă zilnic, dar lucrează 10 ore pe câmp, e mai sănătos decât un om modern care mănâncă „fără carbohidrați”, dar stă 10 ore pe scaun.

🌾Acum un secol, românii trăiau aproape exclusiv din cereale: mămăligă, pâine neagră, terciuri, turte de grâu și porumb și totuși, obezitatea și diabetul zaharat tip 2 erau aproape inexistente.
De ce? Pentru că oamenii munceau fizic ore în șir, mâncau simplu și natural, iar caloriile erau folosite, nu stocate.
Astăzi, aceleași alimente sunt privite cu suspiciune, dar contextul s-a schimbat, nu mămăliga.

🥖Pâinea de acum 100 de ani era coaptă în cuptor de lut, din făină integrală, conținea tărâțe, germeni, fibre, era fără aditivi, fără zahăr, fără grăsimi ascunse.
Pâinea de azi, în schimb, este făcută din făină ultrafină, cu indice glicemic ridicat, adesea amestecată cu siropuri, margarină, conservanți , iar consumată în exces, fără efort fizic și alături de alimente bogate în grăsimi și zahăr.
👉 Așadar, nu pâinea e problema, ci procesarea și contextul metabolic în care o mâncăm.

🌽Mămăliga era alimentul săracilor, dar sănătos prin simplitate, multă vreme,aceasta fiind considerată „hrana săracului”.
Azi, e privită cu superioritate de unii nutriționiști care recomandă în schimb „porridge”, „quinoa” sau „ovăz integral bio”.
Dar, din punct de vedere nutrițional mămăliga are indice glicemic moderat,oferă fibre și minerale,nu conține gluten, aditivi sau grăsimi ascunse.
E un aliment perfect echilibrat pentru un stil de viață activ, mai ales când e combinat cu proteine (brânză, ou, pește).
Demonizarea ei nu are bază științifică, ci doar marketing alimentar.

‼️Nutriția contemporană a devenit un teren al extremelor: keto, paleo, fasting, raw vegan, carnivor, fiecare curent vine cu propriul „dușman” iar pâinea și cerealele au devenit victimele preferate.Dar adevărul este că niciun aliment natural nu e rău în sine.
Totul DEPINDE de :
🔹cantitate,
🔹frecvență,
🔹nivelul de activitate fizică,
🔹calitatea procesării.

✔️Să reținem că în jurul anului 1900, planeta hrănea aproximativ 1,65 miliarde de oameni, iar după numai 125 de ani, populația globală a depășit pragul de 8 miliarde, în timp ce resursele naturale au rămas relativ constante. Poate că e momentul să recunoaștem că am pierdut legătura cu alimentația naturală, dar pâinea și mămăliga nu sunt vinovate.
‼️Vinovați sunt sedentarismul, abundența, stresul , ritmul alert al vieții moderne și procesarea excesivă.

„Nu mămăliga îngrașă, ci viața pe scaun.”

„Nu pâinea crește glicemia și dă diabet, ci zahărul ascuns ,consumat în cantități mari și lipsa de mișcare.”

✔️Nutriția nu ar trebui să fie o modă, ci o întoarcere la echilibru, iar în acest echilibru, pâinea și mămăliga au locul lor firesc, ca simboluri ale unei alimentații sănătoase, simple și tradiționale.

Dietetician,
Alina Tănăsache

16/07/2025

Mâncarea din spitale: somon, broccoli și eugenii sau nutriție clinică bazată pe știință?

⚠️De câteva zile, doar asta se discută în mass-media, un paradox tragico-comic:ce mănâncă pacienții în spitale , vizitele Ministrului Sănătății și chestionare despre meniul pacienților în timp ce lipsesc cu desăvârșire dezbaterile și politicile publice serioase despre ceea ce contează cu adevărat :NUTRIȚIA CLINICĂ INTEGRATĂ IN ACTUL MEDICAL.

⚠️Este o discuție simplistă și parțială să vorbim despre broccoli versus somon și eugenii, când realitatea ar trebui să se raporteze la protocoale clinice validate științific, la screening nutrițional sistematic și la integrarea dieteticianului în echipele medicale. Mâncarea este doar vârful icebergului, iar în spatele acestei aparente preocupări pentru meniul pacienților se ascunde o lacună gravă în aplicarea normelor europene privind terapia medicală nutrițională.

‼️Ce spune știința, ce ignoră sistemul?

⚠️Organizații internaționale precum ESPEN (European Society for Clinical Nutrition and Metabolism), ESPGHAN (European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition) sau ESMO (European Society for Medical Oncology) au emis de ani buni ghiduri clare pentru implementarea nutriției clinice în spitale. Acestea nu vizează doar hrana în sine, ci:
• Evaluarea nutrițională la internare (screening)
• Monitorizarea statusului nutrițional în timpul spitalizării
• Intervenții nutriționale personalizate pentru pacienți oncologici, diabetici, în ATI etc.
• Prevenirea malnutriției în spitale, care poate agrava prognosticul bolilor
• Educația nutrițională a pacientului la externare

Toate aceste elemente sunt parte din ceea ce se numește “terapie medicală nutrițională”, un domeniu integrat în medicina modernă. În România, însă, aceste concepte rămân marginale sau ignorate.

‼️Unde sunt dieteticienii?

⚠️În timp ce alte țări europene au dieteticieni clinicieni în fiecare secție, în România aceștia sunt rari, angajați mai degrabă formal, și nu integrați în actul medical. Secțiile de ATI, oncologie, diabet sau pediatrie ar trebui să aibă cel puțin un dietetician per unitate funcțională, conform recomandărilor europene.

⚠️Realitatea din spitale arată altfel:
• Protocolul de screening nutrițional lipsește în peste 80% din spitale
• Nu există reguli clare privind alimentele aduse de acasă
• Educația nutrițională post-internare nu se face
• Pacienții sunt trimiși acasă fără un plan alimentar, deși boala continuă

‼️Mâncarea din spital – simptom, nu diagnostic

⚠️Evident, calitatea alimentației în spital este importantă. Nu este firesc ca un pacient post-operator să primească alimente ultraprocesate sau fără aport nutritiv adecvat. Dar problema nu se rezolvă cu chestionare populiste sau controale de imagine despre „ce mâncare se servește”.

⚠️Problema reală este lipsa unei infrastructuri funcționale de nutriție clinică: personal calificat, protocoale, politici, finanțare. Chestionarele Ministerului Sănătății despre mâncare nu sunt decât o abordare superficială, care ignoră esența: mâncarea este doar un vehicul, dar direcția o dă intervenția nutrițională personalizată.

‼️Soluții?

⚠️Avem și acestea pot fi:
1. Obligativitatea screeningului nutrițional la internare, parte din foaia de observație.
2. Norme de organizare a compartimentelor de nutriție clinică în spitale județene, municipale și universitare.
3. Angajarea dieteticienilor în echipele multidisciplinare, conform standardelor ESPEN.
4. Reglementarea alimentelor aduse de acasă, pentru siguranță și eficiență.
5. Educație nutrițională pentru pacient, inclusiv la externare.
6. Formarea continuă a dieteticienilor clinicieni , care nu este o opțiune, ci o necesitate.

‼️‼️‼️Nu vom schimba starea nutrițională a pacienților români dacă ne concentrăm pe “meniul zilei” și nu pe protocoale clinice.
Terapia nutrițională este știință medicală, nu simplă organizare de cantină. Este timpul ca Ministerul Sănătății să mute discuția de la eugenii la ESPEN.

✅Vă rog un share la postare, mi-aș dori să ajungă acolo unde se iau decizii . Vă mulțumesc!

Dietetician,
Alina Tănăsache

13/07/2025

Pacienții întreabă des:

„Ce pot face eu, din punct de vedere alimentar, pentru a-mi ajuta organismul în lupta cu cancerul?”

Răspunsul vine din cercetare, nu din promisiuni: nutriția nu vindecă, dar poate sprijini activ vindecarea.

✳️Fiecare pacient vine cu povestea lui. Uneori e mama cu doi copii și paraplegie. Alteori e un tânăr sportiv care a neglijat o aluniță. Sau un vârstnic care nu mai iese din casă. Sau poate pur și simplu putem fi noi.

✳️Dar toți au un lucru în comun: au nevoie de sprijin, nu doar de protocoale.
Nutriția e exact acel punct de sprijin care se simte în interior. E controlul din haos. E grija care se poate măsura în linguri, în pahare, în alegeri.

⚠️Melanomul malign rămâne una dintre cele mai severe și invazive forme de cancer de piele. Este o boală care se dezvoltă în tăcere, dar poate evolua fulgerător atunci când nu este depistată sau tratată la timp.

🌞 Soarele și vara aduc relaxare, vacanțe și dorința de a fi în aer liber. Dar expunerea excesivă la radiații UV, fără protecție, este cel mai important factor de risc pentru melanomul malign.

📌 Expunerea repetată, arsurile solare severe sau bronzul artificial (solar) sunt dovedite științific ca favorizând apariția mutațiilor celulare în melanocite.

🔆 Recomandări de protecție solară:
• Evită expunerea în intervalul 11:00–16:00
• Folosește zilnic cremă cu SPF 30+, reaplicată la 2 ore
• Poartă haine cu protecție UV și pălărie cu bor larg
• Alege zone umbrite, mai ales dacă ai ten deschis sau alunițe multiple

🧬 În formele avansate ale diagnosticului de melanom malign , imunoterapia a devenit standard terapeutic. Aceasta stimulează sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase. Eficiența tratamentului depinde nu doar de medicamente, ci și de starea generală a organismului , inclusiv de nutriție, inflamație sistemică și microbiom intestinal.

👩‍⚕️ De puțin timp lucrez cu o pacientă tânără, diagnosticată cu melanom malign în stadiu IV, cu multiple metastaze (osoase, pulmonare, hepatice, ganglionare). Pe lângă boala oncologică, se confrunta și cu paraplegie, cauzată de compresia măduvei spinării prin infiltrare tumorală.

Tratamentul recomandat a fost imunoterapia combinată: nivolumab + ipilimumab.
În paralel, am construit un plan nutrițional adaptat:
🔹 ușor de gestionat în condiții de mobilitate redusă
🔹 bogat în fibre și antioxidanți
🔹 echilibrat nutrțional pentru a preveni cașexia și malnutriția
🔹 ușor de digerat și bine tolerat în timpul terapiei.

🔬 Studiile recente susțin clar legătura între nutriție și răspunsul la imunoterapie:
• Studiul DIET (MD Anderson, 2025): un aport de ≥30g fibre/zi a dus la o rată de răspuns de 77%, comparativ cu 29% la cei cu dietă săracă în fibre.
• Rossi et al., Genes & Nutrition (2024) – Anti-inflammatory dietary patterns and melanoma risk: persoanele cu un scor alimentar antiinflamator ridicat aveau un risc cu până la 70% mai mic de a dezvolta melanom. Dieta conținea: legume, fructe, pește, nuci, ulei de măsline, cafea naturală și cereale integrale.
• J. Clin. Med. 2025: nutrienții precum polifenolii, omega-3 și grăsimile nesaturate sprijină metabolismul tumoral și activează imunitatea antitumorală.

📞 Dacă ești pacient diagnosticat cu cancer sau te afli în recuperare, discută cu un dietetician specializat în nutriție oncologică.

✅Alimentația nu vindecă singură, dar poate fi cel mai loial aliat în procesul tău de vindecare.

Dietetician,
Alina Tănăsache

12/03/2025

Mituri și Adevăruri în Nutriția Peri- și Postoperatorie: Ce Spune Știința?

✅Nutriția peri- și postoperatorie a evoluat considerabil, iar multe practici tradiționale nu mai sunt susținute de dovezi științifice.
Reluarea precoce a alimentației, evitarea postului prelungit, aportul adecvat de proteine și utilizarea nutriției enterale sunt strategii esențiale pentru o recuperare mai rapidă și reducerea complicațiilor.

✅Ca dietetician cu abordare în nutriția pacientului spitalizat întâlnesc încă în nutriția peri- și postoperatorie multe mituri care pot influența negativ recuperarea pacienților.

🔹Pacienții trebuie să țină post prelungit înainte de operație

⚠️Mit: Este necesar ca pacienții să nu mănânce sau să bea nimic timp de 8–12 ore înainte de operație pentru a preveni aspirația pulmonară.
✅ Adevăr: Protocolul ERAS recomandă lichide clare până la 2 ore înainte de operație și alimente solide până la 6 ore înainte. Postul prelungit crește rezistența la insulină și poate duce la catabolism muscular.

🔹Administrarea intravenoasă de glucoză ajută la recuperare

⚠️Mit: Pacienții trebuie să primească perfuzii cu glucoză pentru a preveni hipoglicemia și pentru a susține metabolismul.
✅ Adevăr: Excesul de glucoză intravenoasă poate duce la hiperglicemie, favorizând complicațiile postoperatorii, inclusiv infecțiile. O abordare mai bună este încărcarea cu carbohidrați preoperator și reluarea precoce a alimentației orale.

🔹Nutriția postoperatorie trebuie reluată doar după apariția peristaltismului intestinal

⚠️Mit: Pacienții trebuie să aștepte să aibă eliminări intestinale (flatulență sau scaun) înainte de a începe să mănânce.
✅ Adevăr: Alimentația orală trebuie reluată cât mai curând posibil după operație, chiar dacă sunetele intestinale nu sunt încă prezente. Studiile arată că alimentarea precoce accelerează recuperarea intestinală și reduce complicațiile.

🔹Proteinele nu sunt atât de importante în recuperarea postoperatorie

⚠️Mit: Aportul proteic nu joacă un rol major în recuperarea pacientului.
✅ Adevăr: Proteinele sunt esențiale pentru menținerea masei musculare, vindecarea rănilor și prevenirea infecțiilor. Se recomandă un aport de 1,2–2,0 g/kg/zi de proteine postoperator.

🔹Nutriția parenterală este mai sigură și mai eficientă decât nutriția enterală

⚠️Mit: Dacă pacientul nu poate mânca normal, trebuie să primească direct perfuzii cu nutrienți (nutriție parenterală).
✅ Adevăr: Nutriția enterală (prin alimentație orală sau sondă) este mult mai sigură și mai eficientă decât nutriția parenterală, deoarece menține funcția intestinală și reduce riscul de infecții. Nutriția parenterală este indicată doar dacă alimentația enterală este imposibilă pentru o perioadă mai lungă de 7 zile.

🔹Lichidele trebuie restricționate postoperator pentru a preveni complicațiile

⚠️Mit: Pacienții ar trebui să limiteze consumul de lichide pentru a preveni edemele și alte complicații.
✅ Adevăr: O hidratare adecvată este esențială pentru recuperare, prevenind deshidratarea și facilitând digestia și metabolismul. Administrarea de lichide trebuie individualizată, evitând atât supraîncărcarea, cât și restricția excesivă.

🔹Suplimentele nutriționale sunt inutile și nu ajută în mod deosebit

⚠️Mit: Suplimentele proteice și imunonutriția (arginină, omega-3,nucleotide) nu sunt necesare.
✅ Adevăr: Pacienții cu risc nutrițional crescut (ex. malnutriție, chirurgie oncologică) beneficiază semnificativ de suplimente nutriționale pre- și postoperatorii, acestea reducând complicațiile și accelerând recuperarea.

🔹Consumul de fibre trebuie complet evitat după operațiile la nivel abdominal

⚠️Mit: Fibrele irită intestinul și trebuie eliminate complet din dietă după intervențiile chirurgicale abdominale.
✅ Adevăr: Fibrele trebuie introduse progresiv, dar nu eliminate total, deoarece ajută la restabilirea funcției intestinale. În unele cazuri (ex. chirurgie colorectală), dietele cu conținut redus de fibre sunt inițial recomandate, dar pe termen lung, fibrele sunt benefice.

✅În cadrul protocolului Enhanced Recovery After Surgery (ERAS), nutriția este un pilon fundamental al îngrijirii perioperatorii, contribuind la reducerea complicațiilor, accelerarea recuperării și îmbunătățirea prognosticului pacienților.
✅O abordare nutrițională bine structurată include optimizarea statusului nutrițional preoperator, evitarea postului prelungit, reluarea precoce a alimentației postoperatorii și utilizarea strategiilor de suport nutrițional individualizat.

Dietetician,
Alina Tănăsache

01/12/2024

❤️💛💙

🇷🇴 1 Decembrie - La mulți ani, România mea dragă!

Așa cm alegem zilnic ce punem în farfurie pentru sănătatea noastră, tot așa trebuie să alegem conștient pentru sănătatea societății.
De Ziua Națională, să ne amintim că puterea unei țări stă în alegerile oamenilor săi.

Astăzi poate nu e doar despre mândria de a fi român, ci și despre responsabilitatea de a construi un viitor mai bun. Fie că vorbim de încredere, sănătate sau drepturi, schimbarea începe cu implicare – fie în viața personală, fie în comunitate.

La mulți ani, România!
Alegem să ne fie bine, împreună! 💙💛❤️

Dietetician,
Alina Tănăsache

25/11/2024

Alina Tanasache este dietetician autorizat, specialist în nutriția clinică, activând în spitale de stat din județul Bacău, dar și în clinici private, ca parte a echipelor multidisciplinare pentru îngrijirea personalizată a pacienților.
Activitatea voluntară în două proiecte importante de nutriție comunitară, precum educația nutrițională în oncologie și îmbunătățirea alimentației pacienților spitalizați, reflectă dedicarea și angajamentul Alinei pentru promovarea sănătății și bunăstării pacienților.
Ca profesor de nutriție și dietetică la o școală postliceală sanitară, contribuie la consolidarea rolului dieteticianului în serviciile de sănătate.
Prin toate activitățile desfășurate, Alina promovează activ rolul dieteticianului în echipa multidisciplinară, subliniind importanța colaborării între specialiști pentru o îngrijire medicală integrată și eficientă.
🔗 Detalii și înscrieri: https://dietetis.ro

18/11/2024

⚠️Cine decide ce mănâncă copiii noștri? -Întocmirea meniurilor în grădinițe și respectarea Legii nr. 123/2008 și a Ordinului 1563/2008

✳️Alimentația copiilor mici reprezintă una dintre cele mai importante preocupări ale părinților și ale instituțiilor de învățământ.
Cu toate acestea, o spun cu regret, în multe grădinițe din România, practica întocmirii meniurilor este lăsată în seama administratorului sau a bucătarului. Deși aceștia au un rol esențial în asigurarea calității alimentelor, lipsa implicării unui specialist calificat în nutriție contravine prevederilor Legii nr. 123/2008 privind asigurarea calității alimentelor în instituțiile pentru copii și poate avea consecințe negative asupra sănătății celor mici.

✳️Problema actuală: Cine face meniurile?Cine calculează necesarul energetic și cerințele Ordinului 201/2022?

🔹În mod frecvent, responsabilitatea întocmirii meniului revine administratorului grădiniței, împreună cu bucătarul. Această abordare se bazează mai mult pe experiența practică a celor implicați decât pe expertiză științifică.
🔹Deși administratorii cunosc preferințele copiilor și limitările financiare, iar bucătarii știu să prepare mâncăruri gustoase, niciunul dintre ei NU are competențe sau NU este instruit să asigure respectarea necesarului nutrițional specific vârstei preșcolare.
🔹Această practică ridică întrebări serioase privind respectarea legislației și responsabilitatea asupra sănătații copiilor.

✳️Ce spune Legea nr. 123/2008?

Conform Legii nr. 123/2008, instituțiile de educație pentru copii au obligația de a asigura:
🔹Colaborarea cu un nutriționist sau un specialist în alimentație publică în planificarea meniurilor, pentru a respecta necesarul caloric și aportul corect de nutrienți.
🔹Respectarea normelor stabilite de Ministerul Sănătății în privința alimentației copiilor, inclusiv evitarea alimentelor nesănătoase.
🔹Siguranța alimentelor oferite – fără ingrediente care pot prezenta risc pentru sănătatea copiilor, cm ar fi aditivii sau alergeni .
🔹Această lege are drept scop protejarea sănătății copiilor prin asigurarea unui regim alimentar adecvat, echilibrat și sănătos. Lipsa unui specialist în procesul de întocmire a meniului contravine acestor prevederi și poate expune copiii unor riscuri evitabile.

✳️Cum contravine practica actuală legislației?

Atunci când administratorul și bucătarul sunt singurii responsabili de meniuri, apar mai multe probleme:
🔹Lipsa echilibrului nutrițional
Meniurile sunt întocmite pe baza preferințelor sau a experienței, nu a recomandărilor nutriționale elaborate de specialiști. Rezultatul poate fi o dietă deficitară în vitamine, minerale sau proteine.
🔹Nerespectarea necesarului caloric
Copiii de vârstă mică au nevoie de un aport caloric adecvat pentru creștere și dezvoltare. Fără un specialist, este dificil să se stabilească proporțiile corecte între carbohidrați, proteine și grăsimi.
🔹Expunerea la riscuri alimentare
Bucătarii și administratorii pot să nu fie conștienți de alergeni sau ingrediente care ar trebui evitate pentru copiii cu nevoi speciale.
🔹Riscul selectiv a unor alimente nepotrivite
Fără supravegherea unui nutriționist, pot fi incluse alimente bogate în zahăr, sare sau grăsimi trans, care sunt dăunătoare pentru sănătatea copiilor.

✳️Care sunt consecințele asupra sănătății copiilor?

Lipsa unui meniu adecvat poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor:
🔹Probleme de creștere – Alimentația dezechilibrată poate cauza deficiențe nutriționale sau creștere insuficientă.
🔹Obezitatea infantilă – Aportul excesiv de calorii, combinat cu alimente procesate, poate favoriza apariția obezității.
🔹Probleme de sănătate pe termen lung – Obiceiurile alimentare formate în copilărie influențează riscul de boli precum diabetul sau hipertensiunea în viața adultă.

✳️Soluții pentru alinierea la lege

Pentru a asigura sănătatea copiilor și pentru a respecta prevederile legale, grădinițele ar trebui să ia următoarele măsuri:
🔹Implicarea unui nutriționist autorizat
Meniurile ar trebui întocmite în colaborare cu specialiști care cunosc nevoile nutriționale ale copiilor și regulile alimentației sănătoase.
🔹Verificarea periodică a meniurilor de către autorități
Inspectoratele și Direcțiile de Sănătate Publică și alte instituții abilitate ar trebui să monitorizeze respectarea normelor alimentare în grădinițe.
🔹Educația administratorilor și a personalului
Organizarea de cursuri și workshopuri privind alimentația sănătoasă ar contribui la îmbunătățirea calității meniurilor.
🔹Informarea părinților
Părinții ar trebui să aibă acces la meniurile grădiniței și să fie încurajați să ofere feedback, pentru a se asigura că alimentația copiilor este în conformitate cu nevoile lor.

✳️Grădinițele au o responsabilitate imensă în educația și sănătatea copiilor, iar alimentația este un pilon fundamental al dezvoltării acestora. Nerespectarea Legii nr. 123/2008 nu doar că expune instituțiile unor sancțiuni legale, dar pune în pericol sănătatea copiilor. Este esențial ca administratorii, părinții și autoritățile să colaboreze pentru a se asigura că meniurile respectă cele mai înalte standarde de calitate, așa cm prevede legea.

❤️Copiii noștri merită o alimentație sănătoasă – iar aceasta începe cu respectarea legii și RESPONSABILITATEA de a face fiecare dintre noi ce am studiat la școală!

Dietetician,
Alina Tănăsache