Psiholog Loredana Pintilie

31/12/2025

Îți doresc un an în care iubirea să fie prezentă în toate formele ei - simple și complexe.

Un an în care visele să prindă contur firesc,
iar pașii să te ducă exact acolo unde îți este menit să ajungi.

Să fie un an cu împliniri care vin cu ușurință
și ceea ce contează cu adevărat își găsește locul în viața ta.

La mulți ani cu bine!

29/12/2025

Anul acesta m-a învățat lucruri simple.

Că nu trebuie să știu tot.
Că nu toate lucrurile se rezolvă repede.
Că uneori e suficient să stau
și să privesc atent lucrurile, oamenii, viața...

M-a învățat că pot duce mai mult decât credeam,
dar și că nu este nevoie să duc singură tot.

Ies din anul acesta mai atentă la ce simt,
mai blândă cu mine
și cu mai multă încredere
că lucrurile se așază
așa cm e mai bine pentru fiecare dintre noi.

Nu perfect.
Dar bine. 🌱

28/12/2025

Am primit multe cești de Crăciun.
Unele frumoase, unele amuzante.
Dar la aceasta m-am oprit:

„Pentru că a fi mamă nu e ușor.”

Mi-am turnat cafeaua și am zâmbit.
Pentru că nu e ușor, dar e al naibii de real!

Cresc trei băieți.
Doi sunt deja mai înalți decât mine şi cu toate astea, încă îmi încap în brațe, uneori.
De obicei mă uit în sus când le vorbesc 😁, îi privesc și mă mir când au crescut atât și îmi dau seama că n-a fost niciodată simplu.

Alteori îmi aduc aminte de toate diminețile în care am fost și mamă și tată și sprijin.

Sunt lucruri mici pe care nu le vede nimeni:
● gândurile de dimineață,
● listele din cap,
● grija care nu adoarme niciodata.

Îmi beau cafeaua încet şi merg mai departe.
Ca multe alte mame.
A fi mamă poate că nu e ușor, dar este împlinitor! ♥️

27/12/2025

Zilele dintre Crăciun și Revelion sunt diferite.
Mai tăcute.
Mai fără grabă.

Pentru unii, asta este odihnă.
Pentru alții, este prima dată când nu mai pot fugi de ei înșiși.

❗️Între Crăciun și Revelion, când liniștea se așază peste oboseală, mulți Salvatori simt ceva greu de numit.

Salvatorul nu se oprește brusc.
Nu pleacă trântind uși.
Nu devine indiferent.
Se oprește încet.
Cu vinovăție.
Cu teamă.
Cu întrebarea: „Dacă nu mai fac eu, cine o să o facă?”

Pentru că Salvatorul a învățat devreme că:
• iubirea se câștigă prin utilitate,
• valoarea vine din sacrificiu,
• odihna e un lux,
• nevoile proprii pot aștepta.
A se opri nu înseamnă a abandona.
Înseamnă a pune limite acolo unde, prea mult timp, a fost doar epuizare.

Pentru prima dată, Salvatorul spune:
„Nu pot!”
„Nu acum!”
„Nu e responsabilitatea mea!”
Și lumea nu se prăbușește.
Unii oameni se supără.
Unii se retrag.
Unii pleacă.
Iar asta doare.
Dar doare mai puțin decât să te pierzi pe tine.
Salvatorul nu devine egoist când se oprește! El devine întreg.

Dacă citești asta și simți un nod în stomac,
e semn că undeva, în tine, începe o limită sănătoasă.

Psiholog Loredana Pintilie

23/12/2025

❤️ Studiile arată că oamenii se îndrăgostesc de persoane care le oferă siguranță, nu adrenalină.

Mult timp ni s-a spus că iubirea adevărată trebuie să fie intensă, amețitoare, plină de emoții extreme. Fluturi în stomac, neliniște, teamă de pierdere, dor continuu. Dar psihologia relațiilor spune altceva: ceea ce ne face să rămânem nu este adrenalina, ci siguranța.

Adrenalina aprinde începuturile. Creează chimie, mister, dorință. Dar pe termen lung, corpul obosește. Starea constantă de alertă emoțională este percepută de creier ca stres. De aceea, relațiile bazate doar pe intensitate ajung adesea să epuizeze, nu să hrănească.

În schimb, siguranța emoțională activează atașamentul sănătos. Este sentimentul că poți fi tu fără teamă. Că nu trebuie să te aperi, să demonstrezi, să te temi că vei fi părăsit pentru o greșeală. Oamenii se îndrăgostesc profund de cei lângă care pot respira.

Siguranța nu înseamnă plictiseală. Înseamnă stabilitate, consecvență, respect. Înseamnă să știi că ești ales și mâine, nu doar azi. Că emoțiile tale sunt luate în serios. Că nu trăiești din frică, ci din încredere.

Poate că iubirea matură nu te ia pe sus. Dar te ține în picioare. Și, de cele mai multe ori, aceasta este iubirea care durează.

Studiile arată că oamenii se îndrăgostesc de persoane care le oferă siguranță, nu adrenalină.

Mult timp ni s-a spus că iubirea adevărată trebuie să fie intensă, amețitoare, plină de emoții extreme. Fluturi în stomac, neliniște, teamă de pierdere, dor continuu. Dar psihologia relațiilor spune altceva: ceea ce ne face să rămânem nu este adrenalina, ci siguranța.

Adrenalina aprinde începuturile. Creează chimie, mister, dorință. Dar pe termen lung, corpul obosește. Starea constantă de alertă emoțională este percepută de creier ca stres. De aceea, relațiile bazate doar pe intensitate ajung adesea să epuizeze, nu să hrănească.

În schimb, siguranța emoțională activează atașamentul sănătos. Este sentimentul că poți fi tu fără teamă. Că nu trebuie să te aperi, să demonstrezi, să te temi că vei fi părăsit pentru o greșeală. Oamenii se îndrăgostesc profund de cei lângă care pot respira.

Siguranța nu înseamnă plictiseală. Înseamnă stabilitate, consecvență, respect. Înseamnă să știi că ești ales și mâine, nu doar azi. Că emoțiile tale sunt luate în serios. Că nu trăiești din frică, ci din încredere.

Poate că iubirea matură nu te ia pe sus. Dar te ține în picioare. Și, de cele mai multe ori, aceasta este iubirea care durează.

23/12/2025

„Pe Salvator cine îl salvează?”

Întrebarea a venit dis-de-dimineață - la ora 8 - din gura unui tânăr.
Și a rămas cu mine.
Poate pentru că nu e doar întrebarea lui, ci a multora dintre noi.

Salvatorul este cel care vede, când alții trec mai departe.
Cel care oferă, chiar și atunci când nu i se cere.
Cel care înțelege, explică, repară, ține, susține.
Cel care rămâne, când ceilalți pleacă.

În cuplu, Salvatorul e cel care „mai rabdă puțin”, care își spune că dacă iubește suficient, celălalt se va schimba.
La job, e cel care preia sarcini în plus, „ca să fie bine”.
În familie, e cel responsabil, matur, care nu are voie să cadă.
Între prieteni, e cel care ascultă mereu… dar nu mai este întrebat niciodată „tu cm ești?”.

Și, încet-încet, Salvatorul ajunge sărac.
Nu neapărat financiar.
Ci sărăcit de energie, de bucurie, de sens.
Neauzit.
Neînțeles.
Neapreciat.
Pentru că salvarea constantă a celorlalți vine, adesea, cu un preț tăcut: abandonul de sine.

Salvatorul nu cere.
Salvatorul nu deranjează.
Salvatorul „se descurcă”.
Până când nu mai poate.
Poate că adevărata întrebare nu este doar: „Pe Salvator cine îl salvează?”, ci și:
👉 De ce Salvatorul a învățat că valoarea lui stă în cât de util este pentru ceilalți?
👉 Cui a fost nevoit să-i fie sprijin prea devreme?
👉 Ce s-ar întâmpla dacă, pentru prima dată, s-ar alege pe sine?

Uneori, cea mai grea lecție pentru Salvator
este să lase pe alții să-și trăiască propriile consecințe și să învețe că a iubi nu înseamnă a te sacrifica.

Poate că Salvatorul nu are nevoie de cineva care să-l salveze.
Poate are nevoie, în sfârșit, de permisiunea de a se opri.
Dacă te-ai regăsit în cuvintele acestor rânduri, nu e întâmplător.
Distribuie. Poate cineva drag trăiește în tăcere exact asta...
—
Psiholog Loredana Pintilie

15/12/2025

12/12/2025

❤️‍🩹 Mulți părinți rămân într-o relație dificilă „pentru copii”.
Cu intenții bune. Cu multă teamă.
Și cu speranța că timpul va rezolva lucrurile.

Dar copiii nu trăiesc din explicații.Trăiesc din atmosfera din casă.
Copiii simt mult mai mult decât credem. Chiar și ceea ce nu spunem.

Tăcerile apăsătoare, lipsa de afecțiune, iritarea constantă - devin parte din viața lor de zi cu zi.

În timp, pot experimenta anxietatea, confuzia, sentimentul că „ceva nu e în regulă”, dar că nu au voie să vorbească despre asta.

Copiii au nevoie de părinți care își asumă adevărul, nu de părinți care se sacrifică în tăcere!

Zilele acestea am vorbit în story-uri despre consecințele rămânerii într-un cuplu doar din frică.

Dacă simți că trăiești o astfel de situație,
scrie-mi sau urmărește-mă pentru mai multă claritate şi sprijin!

Cu drag şi iubire,
Loredana! 🤗

11/12/2025

💞 𝗣𝗮𝗽𝗽𝗲𝗿𝗰𝗹𝗶𝗽𝗽𝗶𝗻𝗴 - atunci când cineva reapare în viața ta doar ca să-ți răscolească emoțiile, fără intenția de a reconstrui o relație cu tine.

Hai să-ți îmbogățești vocabularul cu o o nouă expresie din dicționarul relațiilor.

𝐏𝐚𝐩𝐞𝐫𝐜𝐥𝐢𝐩𝐩𝐢𝐧𝐠 este atunci când cineva reapare doar ca să-ți răscolească emoțiile. Persoana asta din trecut revine brusc în viața ta, fără intenția reală de a reconstrui o relație cu tine, ci numai pentru a-și satisface o nevoie emoțională trecătoare.

Exact ca o agrafă care prinde două foi temporar. Te acroșează pentru un moment, apoi te lasă iar să cazi. Paperclipping nu este iubire autentică, interes real sau maturitate afectivă. Celălalt caută validare, vrea atenție, se simte singur. Sau se teme că te pierde, dar nu vrea suficient cât să-și asume o relație.

Pentru tine însă, reapariția lui poate însemna confuzie, speranță falsă, dezamăgire repetată. Paperclipping-ul este un tipar al relațiilor nesigure, în care ceea ce se oferă nu este conexiune, ci firimitură, un impuls de moment.

Reafirm că nu ești responsabil de emoțiile celui care revine doar când are chef, îi este greu sau te caută doar să se asigure că ești încă acolo, dar dispare după, cu repeziciune.

Dacă cineva intră și iese din viața ta după bunul plac, întreabă-te:
Ce vreau eu, de fapt, de la o relație?
Cum a fost data trecută? Pot acum să-mi ofer protecție emoțională?
Merită cineva loc în viața mea doar pentru câteva mesaje ocazionale?

Paperclipping-ul încetează în momentul în care alegi să nu mai fii „agrafat”, ci văzut.

Și ești matur când decizi că ușa inimii tale nu mai este rotativă.

06/12/2025

❤️ Iubirea reală nu arată ca în filme. Am învățat asta și în cabinet și în viața personală.

Iubirea, în realitate nu este despre perfecțiune.
E despre două persoane care aleg, zi de zi, să fie prezente una pentru cealaltă.

Iubirea adevărată este atunci când:
💛 Îți place personalitatea omului de lângă tine — felul în care gândește, simte și își trăiește viața; nu doar felul în care arată, ci şi cm reacționează în momente dificile, cm se raportează la lume. E acea compatibilitate subtilă care îți face sufletul să se simtă acasă.

💛 Îi respecți valorile și principiile după care își trăiește viața, chiar dacă uneori sunt diferite de ale tale. Le înțelegi, le apreciezi și le onorezi, pentru că ele sunt expresia maturității și a integrității sale.

💛 Îți dorești să îl susții în drumul lui — nu ca salvator, ci ca partener care crede în potențialul lui. Îi susții visele nu doar cu vorbe, ci cu atitudinea ta zilnică – cu răbdare, încurajare și prezență.

💛 Poți fi tu însuți fără mască, pentru că lângă ea nu te temi de judecată. Iubirea reală nu se bazează pe perfecțiune, ci pe adevăr.

💛 Îți dorești o conexiune pe termen lung, construită pe încredere, comunicare și efort constant – nu pe impuls, iluzie sau idealizări. Sunteți dispuși să creșteți împreună, să învățați unul de la celălalt și să vă protejați vulnerabilitățile.

Iubirea reală este un spațiu în care sufletul se simte acasă! 🤍

30/11/2025

Duminica este ziua în care multe femei își aud cel mai tare singurătatea.

Nu pentru că nu ar avea pe cineva lângă ele… ci pentru că sunt doar fizic lângă un bărbat care evită contactul real, emoția reală, dialogul real.

În ultima perioadă, multe cliente mi-au vorbit despre același tipar:
🔹 bărbați care nu pot vorbi despre ce doare
🔹 bărbați care se închid, devin reci sau se retrag în tăcere
🔹 bărbați care evită orice discuție importantă
🔹 bărbați cărora trebuie „să le ghicești” starea, pentru că nu o vor spune

Și de cealaltă parte…
🔸️Femei care duc totul.
🔸️Femei care încearcă să salveze relația singure.
🔸️Femei care au fost crescute să fie „înțelegătoare”, „puternice”, „disponibile”.
🔸️Femei care au învățat să sprijine, dar nu au învățat să fie sprijinite.

Adevărul crud este că, într-un astfel de cuplu, te poți simți mai singură decât dacă ai fi singură cu adevărat.

Dacă te regăsești în această situație, nu este vina ta!
E un tipar pe care l-ai învățat – din familie, din copilărie, din relațiile timpurii.
Și da, se poate lucra cu el. Se poate schimba. Se poate vindeca.

Lucrez frecvent în terapie cu dinamici relaționale, indisponibilitate emoțională, frică de apropiere, codependență și reconstrucția sinelui în cuplu.

Dacă simți că ai ajuns într-un punct de oboseală, confuzie sau impas, îți pot fi alături în procesul tău.

Cu drag şi iubire,
Loredana 🤗
Dacă vă ajută acest tip de conținut, dați follow paginii!