01/12/2019
DESPRE SĂNĂTATE - "Bomba" din putinică: MURĂTURILE !!!
- Sunt o specialitate românească, despre a cărei valoare vindecătoare se ştia, până de curând, prea puţin. Cercetări de ultimă oră au arătat că varza, gogonelele, pepenele sau castraveţii muraţi, sunt medicamente redutabile, în prevenirea şi vindecarea unor boli, altfel extrem de greu de tratat -
Aparent banalul proces de murare a legumelor este, în realitate, un lanţ de zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă substanţe cu un potenţial terapeutic extraordinar. Multă vreme, oamenii de ştiinţă au ignorat aceste alimente tradiţionale, deşi erau obţinute printr-o succesiune de procese care pot rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze ale medicamentelor alopate. Pentru prima oară, murăturile au atras atenţia în urmă cu aproape două decenii, când un studiu făcut în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale ale ţării au o adevărată imunitate la cancerul de sân şi de col uterin. Prin comparaţie, polonezele care trăiau în alte colţuri ale lumii, renunţând la dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată în Europa. Secretul: femeile care trăiesc în Polonia consumă, în medie, câte 30 de kilograme de varză acră pe an - un record mondial, care se traduce şi în reducerea cu peste 50% a incidenţei cancerului la sân, dar şi a altor cancere cu determinare hormonală.
Pornind de la aceste prime observaţii, studiile s-au extins şi, rând pe rând, s-a descoperit că gogonelele murate atacă viruşii hepatitici, conopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile colesterolului. Fiecare tip de legumă murată conţine virtuţi terapeutice extraordinare, pe care acum, în sezonul rece care tocmai începe, e bine să le ştim.
Scurt istoric
În Europa, destul de puţine ţări (între care la loc de frunte se află România) au o tradiţie străveche şi bogată în prepararea şi consumul murăturilor. În schimb, pe alte meridiane, acest proces de conservare şi de sporire a valorilor nutritive ale diferitelor vegetale a fost descoperit şi folosit neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizaţiile importante au cunoscut aceste super-alimente:
* China - se pretinde a fi descoperitoarea procesului de murare, iar dovezile arheologice arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe acest teritoriu se fabrică murături. Cel mai frecvent sunt consumate: ridichea neagră, ardeiul iute, seminţele de muştar chinezesc şi varza chinezească.
* India - şi aici, procesul de murare este folosit de milenii în multe zone. Indienii folosesc la murături şi în prezent ghimbirul, ardeiul iute, usturoiul şi fructele de mango.
* Mesopotamia - este o ţară antică, care îngloba actualele teritorii ale Turciei, Siriei şi Irakului. Aici au fost găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea procesului de murare, încă de acum 4000 de ani. De aici ne vin tradiţia folosirii castraveţilor în murături, dar şi sistemul de condimentare cu cimbru, foi de dafin şi usturoi.
* Tracii - de la ei se păstrează până astăzi tradiţia verzei, a castraveţilor şi morcovilor muraţi, folosite atât ca remedii interne, cât şi externe.
* Arabii - au moştenit, se pare, de la mesopotamieni meşteşugul preparării castraveţilor şi a sfeclei murate. În prezent, ei folosesc ca murături: pepenii, vinetele, castraveţii, dar şi prunele crude sau migdalele verzi.
Pornind de la aceste tradiţii, murăturile au intrat în vizorul oamenilor de ştiinţă care au vrut să vadă ce se ascunde dincolo de gustul şi aromele lor plăcute.
Motive ştiinţifice pentru a consuma murături
Multă vreme s-a crezut că prin murare, legumele şi fructele îşi pierd proprietăţile, devenind nişte alimente moarte, total lipsite de proprietăţi terapeutice. Ei bine, în realitate, lucrurile stau exact invers: prin murare, anumite calităţi vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate şi chiar apar substanţe active noi, foarte puternice.
* Păstrează vitaminele originare - chiar şi vitaminele foarte sensibile, cm ar fi vitamina C sau cele din complexul B, sunt păstrate în proporţie de peste 50% în murăturile preparate casnic.
* Păstrează întreaga cantitate de minerale şi oligoelemente - fie că vorbim de potasiu, de siliciu, de seleniu sau calciu, aceste substanţe importante pentru organism sunt păstrate intacte şi, mai mult decât atât, devin mai uşor asimilabile.
* Sunt foarte sărace în calorii - microorganismele care produc procesul de fermentare (acrire) a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor şi fructelor, făcându-le printre cele mai puternice alimente anti-obezitate.
* Conţin probiotice naturale - aşa-numitele bacterii prietenoase se dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism, vindecă infecţiile, previn tulburările digestive, întăresc imunitatea.
* Au efect antibiotic şi antiviral - frunzele de ţelină, seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma specifică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.
Care murături au valoare terapeutică?
De la bun început trebuie spus că efecte terapeutice au doar murăturile clasice, adică cele făcute în saramură şi, într-o măsură mult mai mică, cele puse în oţet. Apoi, murăturile eficiente sunt cele făcute în casă, fără preparare termică, fără aditivi artificiali, aşa cm au de cele mai multe ori cele produse industrial. Este foarte important şi ca sarea folosită să fie neiodată, aşa încât iodul adăugat artificial să nu interacţioneze negativ cu ingredientele naturale. Nu în ultimul rând, este important ca legumele sau fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obţinute din agricultura tradiţională şi nu din cea chimizată.
Unii specialişti consideră că murăturile puse toamna târziu, îşi păstrează mai bine calităţile curative, dar mai mult contează calitatea şi felul de combinare al ingredientelor decât acest detaliu. Acrirea murăturilor apare printr-un proces natural de fermentaţie care are loc în butoiul sau borcanul cu murături, culturile de bacterii transformând zaharurile din legume şi producând nenumărate substanţe nutritive şi aromate. Murarea fiind un proces intens de fermentaţie, este total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în locul celor de sticlă, ceramică sau lemn, deoarece acizii naturali formaţi pot extrage cu uşurinţă substanţe toxice din masele plastice, rezultând murături mai degrabă toxice decât cu efecte terapeutice.
Tratamente cu murături
Secretul eficienţei acestei categorii de alimente nu este doar calitatea lor, incontestabilă prin prisma studiilor ştiinţifice, ci şi cantitatea. Fiind un aliment care poate fi consumat zilnic, cu foarte multe feluri de mâncare, murăturile sunt unul dintre medicamentele cel mai uşor de administrat. O cantitate de murături suficientă pentru întreţinerea sănătăţii este de 300 de grame pe zi, consumate în timpul meselor principale. În timpul curelor cu murături, se vor consuma minimum doi litri de apă pe zi, aşa încât rinichii să nu fie deloc afectaţi de surplusul de sare pe care trebuie să-l elimine.
Castraveţii muraţi - antidiabetici şi digestivi
Dintre toate murăturile, castraveţii muraţi au cele mai puţine zaharuri, motiv pentru care sunt un extraordinar remediu pentru cei care au abuzat de dulciuri, de alimente supra-rafinate, bogate în amidon. Mai mult decât atât, coaja lor conţine substanţe care stimulează puternic digestia şi metabolismul, ajutând la procesarea mai uşoară a proteinelor şi a grăsimilor, chiar şi a celor cu potenţial toxic ridicat. Acesta este şi motivul pentru care organismul consumatorilor de carne sau prăjeli cere aceste murături ca adaos pe lângă fripturi şi alte alimente bogate în proteine sau grăsimi. Dar să vedem câteva afecţiuni în care aceste legume murate au un efect terapeutic puternic:
* Digestie dificilă, dispepsie - tripsina, o enzimă conţinută în coaja castraveţilor muraţi, ajută organismul să digere şi să asimileze cu uşurinţă proteinele. Apoi, bacteriile prietenoase din aceste murături normalizează flora tubului digestiv, prevenind indigestiile, balonarea, disconfortul abdominal după masă. Persoanele care întâmpină probleme în asimilarea mâncărurilor bogate în proteine sau grăsimi, precum şi cele care au frecvent indigestii ori probleme biliare, ar trebui să consume la mesele principale castraveţi muraţi.
* Diabet zaharat - castraveţii muraţi în apă cu sare conţin o cantitate infimă de zaharuri, dar în schimb au în componenţă substanţe stimulatoare ale activităţii pancreasului, precum şi din cele care măresc receptivitatea organismului la insulină. Consumul lor este un adevărat tratament pentru prevenirea şi tratarea diabetului, ei putând fi mâncaţi fără niciun fel de restricţie cantitativă.
* Colesterol şi trigliceride mărite - fibrele alimentare şi stimulatorii activităţii hepatice din castraveţii muraţi sunt adevăraţi inamici ai grăsimilor şi colesterolului în exces din sânge. Consumaţi constant vreme de măcar trei luni (minimum 300 de grame pe zi), ei vor scădea valorile trigliceridelor şi ale colesterolului şi vor proteja vasele de sânge de depunerea acestora.
Gogonelele murate - hepatoprotectoare şi anticancerigene
Consumate verzi, tomatele proaspete sunt toxice pentru organism, o substanţă pe care o conţin afectând ficatul şi sistemul nostru nervos. În schimb, atunci când sunt murate, o adevărată alchimie se petrece cu gogonelele, substanţele toxice fiind inactivate, iar cele cu valoare terapeutică fiind potenţate. Studii făcute în ultimii ani au arătat că există principii active cu un potenţial fantastic de vindecare în coaja şi pulpa gogonelelor, substanţe fără echivalent în lumea plantelor medicinale sau a medicamentelor.
* Hepatită virală - un studiu german a demonstrat că în gogonele sunt secretate substanţe (numite alcaloizi) care împiedică replicarea viruşilor hepatitici, blocând în special proliferarea virusului C. Gogonelele sunt atât de active terapeutic încât, în combinaţie cu frunzele de vâsc, sunt administrate cu succes persoanelor care nu au răspuns la cele mai avansate tratamente pe bază de interferon.
* Boală canceroasă - o cercetare făcută în anul 2010, în Coreea de Sud, a arătat că tomatele verzi conţin citostatice naturale, care determină auto-distrugerea anumitor formaţiuni tumorale. Cele mai receptive la acest tratament s-au dovedit a fi cancerele pulmonare, precum şi cancerul de col uterin.
* Efort fizic - gogonelele sunt printre cei mai buni susţinători de efort. Ele cresc rezistenţa la mişcare fizică prelungită, dar ajută şi la creşterea masei musculare, fiind mult mai sănătoase şi eficiente pe termen lung decât steroizii (substanţe hormonale toxice) folosiţi de amatorii de culturism. Ele sunt utile şi pentru copiii sau adolescenţii cu o dezvoltare fizică întârziată, cu o constituţie firavă.
Conopida murată - reglator hormonal şi protector nervos
Conopida conţine o categorie de substanţe cu un efect antioxidant foarte puternic, numite sulforafani. Din fericire, aceste substanţe nu se degradează decât în foarte mică măsură în procesul murării, calităţile terapeutice fiind menţinute la cote extrem de ridicate. Adăugaţi apoi faptul că această legumă conţine mari cantităţi de vitamina C, vitamina B6 şi potasiu, şi veţi obţine o imagine mai exactă a virtuţilor sale de medicament, în următoarele boli:
* Chisturi ovariene, dismenoree, tulburări de menopauză - conopida murată este un excelent reglator al activităţii ovarelor, fiind din acest punct de vedere un ajutor natural mult mai eficient decât multe din medicamentele hormonale de sinteză. Se consumă în cure de lungă durată, alternativ cu varza murată, cu care este înrudită şi care are proprietăţi terapeutice similare. Consumul acestor două legume din familia cruciferelor înlătură durerile menstruale, previne fenomenele extreme de la intrarea în menopauză şi protejează organismul în timpul menopauzei.
* Prevenire Alzheimer, Parkinson, boli nervoase degenerative - principiile active din conopidă sunt un veritabil protector al sistemului nervos în faţa proceselor degenerative. Persoanele care consumă mari cantităţi de conopidă sau broccoli murat se bucură, la vârsta a treia, de o memorie şi de o coordonare neuromotorie mai bună. De asemenea, ele au un tonus psihic mai bun, putând rămâne active mental şi fizic până la vârste foarte înaintate.
* Boli cardiovasculare - conopida conţine mari cantităţi de potasiu, mineral care reglează ritmul cardiac şi tensiunea arterială. Pe urmă, această legumă murată împiedică oxidarea grăsimilor şi colesterolului pe artere, prevenind ischemia cardiacă şi tulburările circulatorii cerebrale. Nu în ultimul rând, conopida murată previne formarea şi migrarea cheagurilor de sânge (trombilor), fiind un fluidifiant sanguin.
Varza murată - imunoreglator, remediu anti-obezitate
Este un fel de regină a murăturilor, efectele sale vindecătoare fiind atât de numeroase şi de complexe, încât ar trebui să-i acordăm un articol separat, pentru a le putea enumera. Secretul verzei murate este cantitatea foarte mare de antioxidanţi pe care îi conţine, corelată cu un conţinut enorm de fibre şi cu un număr incredibil de mic de calorii. Frunzele sale sunt folosite intern şi extern în peste o sută de afecţiuni, dintre care am selectat, în continuare, doar câteva:
* Infecţii respiratorii, tratamente cu antibiotice - un studiu făcut în Coreea de Sud a arătat că animalele de experienţă hrănite cu varză murată, după ce au fost infectate cu celebrul şi temutul virus al gripei aviare (alias H5N1), au supravieţuit într-o proporţie mult mai mare decât cele tratate prin metode alopate. Cum este posibil acest lucru? Prin calităţile imunostimulatoare ale verzei, date de conţinutul de vitamina C şi complexul B, dar şi de bacteriile prietenoase pe care le conţine. Acestea din urmă sunt un ajutor preţios şi în timpul tratamentelor cu antibiotice, deoarece previn instalarea candida şi deficienţele imunitare care apar frecvent după această terapie medicamentoasă.
* Astm, alergii cutanate - persoanelor cu sensibilitate alergică puternică, tradusă prin astm bronşic sau urticarie, li se recomandă zilnic salata din varză murată, preparată cu ceapă şi hrean. În curele de lungă durată, varza murată reglează reacţiile sistemului imunitar, diminuând intensitatea proceselor alergice şi ameliorând, gradat, bolile produse sau potenţate de acestea.
* Supragreutate, obezitate - două castroane mari cu salată de varză acră conţin mai puţine calorii decât o felie de pâine cu unt sau câteva pătrăţele de ciocolată. Mai mult, varza are o cantitate impresionantă de fibre alimentare - substanţe nedigerabile, care constituie o adevărată capcană pentru grăsimile şi zaharurile din alimente. Nicio persoană cu supragreutate sau obezitate nu ar trebui să ignore varza murată în timpul sezonului rece, când hrana este mai bogată în calorii şi săracă în legume şi fructe proaspete. Pentru cei care nu suportă varza murată sau care vor o variaţie în dietă se recomandă şi folosirea castraveţilor, gogonelelor şi a pepenelui murat.
Varza roşie murată - vitaminizant şi anticancerigen
Diferenţa de culoare dintre varza albă şi cea roşie este dată de o categorie de substanţe numite pigmenţi antocianici, care sunt printre cele mai puternice anticancerigene cunoscute până în prezent. Apoi, varza roşie conţine de aproximativ opt ori mai multă vitamina C decât cea albă, fiind cea mai bună sursă naturală din această vitamină, în timpul iernii. Ca atare, această murătură are câteva calităţi terapeutice inegalabile, care o recomandă în afecţiuni altfel foarte greu tratabile:
* Boală canceoasă - varza roşie murată este o adevărată pavăză contra cancerului pentru întreg traiectul digestiv. Ea previne şi ajută în tratamentul cancerului bucal, esofagian, de colon şi de rect. Zeama sa (moarea de varză roşie) este un adjuvant în cazul cancerului hepatic, pulmonar şi de prostată. Trebuie ştiut şi faptul că antioxidanţii pe care îi conţine ajută la neutralizarea, chiar şi la mai mult timp după ingerare, a unor agenţi cancerigeni puternici, cm ar fi aditivii sintetici din mezeluri, pesticidele din legume şi din apă, ori gudroanele din fumul de ţigară.
* Boli autoimune - pot fi ameliorate prin cure de minimum trei luni cu varză roşie murată. Conţinutul uriaş de vitamina C şi pigmenţii din această legumă ajută sistemul imunitar să se auto-regleze, diminuând intensitatea proceselor auto-distructive.
* Parodontoză - se tratează cu salată de varză roşie murată, tăiată foarte fin, aşa încât să nu solicite suplimentar dentiţia. De asemenea, se fac clătiri ale gurii, de trei ori pe zi, cu moare de varză roşie. Clătirea se va face vreme de câteva minute, plimbând cu presiune moarea prin toată gura, după care zeama de varză se înghite. Tratamentul durează 6-12 luni, iar efectele sale sunt de multe ori surprinzător de puternice în această afecţiune, altfel, aproape imposibil de tratat.
Precauţii şi contraindicaţii
Toate studiile făcute până în prezent arată că efectele adverse la consumul de murături sunt foarte rare şi reduse ca intensitate, fiind cel mai adesea deranjamente digestive: diaree, balonare, uşoare colici abdominale. Pentru cei care au contraindicat aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, se recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.
..................................................................
