Dr. Roxana Novac - medic primar endocrinolog

20/01/2026

„Most people would like to have more energy and be leaner,” spune David Ray, profesor de endocrinologie la University of Oxford și medic în cadrul NHS. „There is a connection between how we choose to live, what our bodies look and feel like, and the hormones that are going around the body. What endocrinologists deal with is disorders of either a lack of hormones, or too much of a hormone.”
Această afirmație surprinde esența relației profunde dintre stilul nostru de viață și sănătatea hormonală – un echilibru fin care guvernează aproape toate aspectele existenței noastre.

Hormonii sunt mesageri chimici care coordonează funcții vitale: nivelul de energie, metabolismul, somnul, starea de spirit, fertilitatea, imunitatea și chiar felul în care gândim și reacționăm emoțional. Deși nu îi vedem, efectele lor se simt în fiecare zi. Modul în care alegem să ne trăim viața – ce mâncăm, cât dormim, cât ne mișcăm și cm gestionăm stresul – influențează direct „conversația” hormonală din interiorul corpului nostru.

Un stil de viață dezorganizat, dominat de stres cronic, somn insuficient și alimentație dezechilibrată, poate duce la dereglări hormonale subtile, dar persistente. Cortizolul, hormonul stresului, rămâne constant crescut, afectând tiroida, insulina și hormonii s*xuali. Rezultatul? Oboseală cronică, acumulare de grăsime, tulburări de somn, anxietate sau lipsă de concentrare. Nu este vorba neapărat de o boală clar definită, ci de un organism care încearcă să se adapteze unor condiții pentru care nu a fost proiectat.

Pe de altă parte, alegerile zilnice conștiente pot susține armonia hormonală. Un somn regulat ajută la reglarea melatoninei și a hormonului de creștere, mișcarea moderată îmbunătățește sensibilitatea la insulină și stimulează endorfinele, iar o alimentație bogată în nutrienți oferă materia primă necesară sintezei hormonale. Astfel, corpul capătă mai multă energie, mintea devine mai clară, iar starea generală de bine se îmbunătățește.

Endocrinologia, așa cm subliniază profesorul David Ray, se ocupă de situațiile în care acest echilibru este serios perturbat – prea puțini sau prea mulți hormoni. Însă, înainte de a ajunge la un diagnostic medical, există o zonă largă în care stilul de viață joacă rolul principal. În acest spațiu, fiecare alegere contează.

În concluzie, felul în care ne trăim viața nu influențează doar aspectul exterior sau nivelul de energie pe termen scurt, ci modelează profund sănătatea noastră hormonală și, implicit, calitatea vieții. A avea grijă de ritmurile noastre biologice înseamnă, de fapt, a avea grijă de fundamentul invizibil care ne susține existența zi de zi.

https://www.theguardian.com/society/2026/jan/18/sleep-stress-and-sunshine-endocrinologists-on-11-ways-to-look-after-your-metabolism?CMP=fb_gu&utm_medium=Social&utm_source=Facebook&fbclid=IwdGRjcAPb7sxleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZAo2NjI4NTY4Mzc5AAEejiJH2oaGfVC5Aj5t-szN_gdid8xz0hZEKrSWdOHwkzDsbn-nk_FMeYOlG_Y_aem_jASA4Ax8SLM4mLZrau0zfg =1768807075

Hormones impact almost all of our bodily functions, from skin, to the gut, to our moods. Here, experts on hormonal and metabolic health explain how to stay well

19/01/2026

Respirația conștientă este o practică simplă, dar extrem de eficientă, cu efecte directe asupra sănătății hormonale. Prin controlul voluntar al respirației, sistemul nervos parasimpatic este activat, ceea ce ajută la reducerea stresului și la reglarea hormonilor implicați în răspunsul de „luptă sau fugi”, în special cortizolul. Scăderea nivelului de stres contribuie indirect la un mai bun echilibru al hormonilor s*xuali, tiroidieni și al insulinei.

Respirația diafragmatică (abdominală) susține oxigenarea optimă a organismului și transmite creierului semnale de siguranță, favorizând secreția de hormoni ai relaxării, precum oxitocina și serotonina. Tehnica „box breathing” (respirația în patru timpi egali) ajută la stabilizarea ritmului cardiac și la reducerea anxietății, având efecte benefice asupra axei hipotalamo–hipofizo–adrenale, responsabilă de reglarea stresului hormonal.

Respirația alternativă pe nări, cunoscută din practicile yoga, contribuie la echilibrarea sistemului nervos și la armonizarea activității hormonale, fiind asociată cu o mai bună calitate a somnului și cu reglarea melatoninei. Practicată constant, respirația conștientă devine un instrument valoros pentru menținerea echilibrului hormonal, susținând sănătatea fizică, emoțională și mentală.

18/01/2026

Noile reglementări nutriționale americane și noua piramidă alimentară promovează echilibrul și diversitatea alimentară, însă nu toate dietele eficiente se încadrează perfect în acest model. Un exemplu este dieta DASH, care, deși nu respectă strict noua piramidă, rămâne recomandată pacienților cu afecțiuni cardiovasculare.

DASH („Abordări dietetice pentru oprirea hipertensiunii”) a fost creată pentru reducerea tensiunii arteriale, un factor major de risc pentru bolile de inimă. Această dietă încurajează consumul crescut de potasiu, benefic pentru inimă, și reducerea sodiului, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.

17/01/2026

Care este legătura dintre hipotiroidism și deficitul de vitamina D? Deficitul de vitamina D este asociat cu bolile autoimune. Nivelurile adecvate de vitamina D ar putea avea efecte imunomodulatorii puternice și ar putea ajuta la prevenirea dezvoltării bolilor autoimune.

🔵 Pacienții cu tiroidită Hashimoto, boală tiroidiană autoimună, prezenți adesea cu niveluri mai scăzute de vitamina D.

🔵 Nivelurile scăzute de vitamina D se pot datora:

🔹 absorbție slabă a vitaminei D din intestin
🔹organismul nu poate activa vitamina D corect
🔹atât vitamina D, cât și hormonul tiroidian se leagă de receptori similari numiți receptori hormonali steroizi. O genă diferită în receptorul de vitamina D poate predispune oamenii la boala tiroidiană autoimună.

🔵 Pentru verificarea nivelului de vitamina D:

❗️Concentrația serică de 25(OH)D este cel mai bun indicator al statutului de vitamina D.
❗ Spre deosebire de 25(OH)D, circulația 1,25(OH)2D nu este, în general, un indicator bun al statutului vitaminei D deoarece are un timp de înjumătățire plasmatică scurt de 15 ore, iar concentrațiile serice sunt îndeaproape reglate de hormon paratiroidian, calciu și fosfat.

🔵 Întrucât deficitul de vitamina D este asociat semnificativ cu gradul și severitatea hipotiroidismului, se recomandă verificarea nivelului de vitamina D la pacienții hipotiroidieni și discutarea suplimentării cu medicul în cazul în care este necesară.
Via Thyroid Federation International un

16/01/2026

Episodul 3:
Determinările de anticorpi făcute în timpul unei inflamații – o capcană frecventă

Tot mai des, pacienții își fac analize de anticorpi (autoanticorpi, anticorpi pentru boli autoimune sau infecțioase) la recomandarea internetului sau a influencerilor. Problema apare atunci când aceste analize sunt recoltate în timpul unei inflamații acute, cm ar fi o viroză banală.

Exemple de determinări de anticorpi frecvent făcute inutil sau la moment nepotrivit
• ANA (anticorpi antinucleari)
→ „screening” pentru boli autoimune
✔ pot ieși pozitivi tranzitor în infecții virale
• Anti-dsDNA, ENA, anti-Sm, anti-RNP
→ solicitați fără indicație clară
✔ pot da rezultate fals pozitive în inflamații
• Anticorpi antitiroidieni
• anti-TPO
• anti-tiroglobulină
✔ pot crește temporar în contexte inflamatorii
• Factor reumatoid (FR)
✔ poate fi pozitiv în infecții, nu doar în poliartrita reumatoidă
• ASLO (anticorpi anti-streptolizină O)
✔ frecvent interpretați greșit; pot rămâne crescuți luni după o infecție veche
• Anticorpi anti-fosfolipidici
• anticardiolipină
• lupus anticoagulant
✔ pot fi pozitivi tranzitor în infecții acute
• Anticorpi anti-transglutaminază (boala celiacă)
✔ pot fi influențați de inflamația sistemică

⸻

De ce inflamația influențează determinările de anticorpi?

În timpul unei infecții sau inflamații:
• sistemul imun este hiperactiv
• se produc anticorpi nespecifici
• pot apărea reacții încrucișate
• pragurile de pozitivitate pot fi depășite fără boală reală

➡️ Rezultatul: fals pozitive sau valori ușor crescute, fără semnificație clinică.

⸻

Ce consecințe pot apărea?
• diagnostic greșit de boală autoimună
• panică și stres pentru pacient
• repetarea inutilă a analizelor
• trimitere la specialiști fără motiv real
• tratamente sau restricții alimentare inutile

⸻

Când este CORECT să determinăm anticorpi?

✔ după remiterea completă a unei infecții (de obicei la 3–6 săptămâni)
✔ când există simptome sugestive persistente
✔ la recomandarea medicului
✔ cu interpretare în context clinic, nu izolat

⸻

Mesaj important pentru pacienți

🔴 Un anticorp pozitiv NU înseamnă automat boală.
🔴 Analizele făcute în timpul unei viroze pot induce în eroare.
🔴 Internetul nu înlocuiește consultația medicală.

15/01/2026

Episodul 2:

Ce se întâmplă dacă facem analize în timpul unei inflamații sau viroze banale?

În cazul unei viroze respiratorii simple, al unei infecții urinare ușoare sau chiar după efort intens, multe analize pot ieși modificate:
• PCR, VSH, fibrinogen → cresc fiziologic în orice inflamație
• Feritină → poate crește, mascând un deficit real de fier
• Transaminaze (TGO, TGP) → pot crește tranzitor
• Leucocite → pot fi crescute sau scăzute
• Glicemie → poate fi mai mare din cauza stresului asupra organismului

Aceste modificări sunt temporare și NU reflectă o boală cronică. Recoltarea analizelor în acest context duce frecvent la:
• interpretări greșite
• diagnostic eronat
• tratamente inutile

⸻

Concluzie

Analizele medicale sunt instrumente utile doar atunci când sunt cerute la momentul potrivit și pentru motivul potrivit. Medicina nu se face pe TikTok și nici pe Google. Cel mai bun „filtru” pentru analize rămâne medicul, care știe ce să ceară, când și cm să interpreteze rezultatele.

👉 Sfat important pentru pacienți: dacă vă simțiți răciți, aveți febră sau o stare de inflamație, amânați analizele de rutină și discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră.

14/01/2026

Bună dimineața. Voi continua seria postărilor despre analize.
Astazi: Episodul 1
Analize medicale făcute „după ureche” – de ce nu este o idee bună

În ultimii ani, tot mai mulți pacienți ajung la laborator sau la medic cu liste lungi de analize recomandate de Google, TikTok sau diverși influenceri „de sănătate”. Deși intenția este bună – grija pentru propria sănătate – aceste analize făcute fără indicație medicală pot crea mai multe probleme decât beneficii.

Exemple frecvente de analize inutile sau prost alese
• Dozări de vitamine și minerale fără simptome sau indicație
• vitamina D, B12, fier, magneziu, zinc
→ frecvent recomandate „preventiv”, deși nu există semne de deficit
• Markeri inflamatori făcuți la întâmplare
• VSH, PCR, fibrinogen
→ „ca să vedem dacă există inflamație în corp”
• Profil hormonal complet, fără context
• hormoni tiroidieni multipli, cortizol, estrogen, progesteron
→ interpretați greșit fără a ține cont de vârstă, s*x, momentul recoltării
• Analize pentru boli rare sau grave fără simptome
• markeri tumorali
→ creează anxietate inutilă și rezultate fals pozitive
• Teste pentru intoleranțe alimentare sau „inflamație ascunsă”
• teste scumpe, fără valoare medicală reală

De ce NU este bine să facem analize fără recomandare medicală
1. Rezultatele pot fi fals modificate
Analizele nu se interpretează izolat, ci în context clinic. Un rezultat „modificat” nu înseamnă automat boală.
2. Cresc anxietatea și confuzia
Mulți pacienți se sperie de valori ușor ieșite din interval, deși acestea sunt frecvent normale pentru situația respectivă.
3. Pot duce la investigații inutile
Un rezultat fals modificat duce la alte analize, consultații, costuri și stres.
4. Se pot rata problemele reale
Atenția se mută pe valori fără semnificație, în loc să fie evaluată problema reală a pacientului.
Fiti cu bagare de seama! 🤗

12/01/2026

Când vine vorba de suplimente în sindromul ovarelor polichistice (SOP), cele mai cunoscute recomandări sunt aproape mereu myo-inozitolul și D-chiro-inozitolul. Și pe bună dreptate – sunt bine studiate și au beneficii clare pentru ovulație, ciclul menstrual și rezistența la insulină.

✨ Dar SOP nu înseamnă doar inozitol.

Astăzi vreau să aduc în discuție un supliment mai puțin popular, dar interesant din punct de vedere științific: vitamina E.

🔬 SOP este asociat frecvent cu stres oxidativ crescut și inflamație, iar vitamina E este un antioxidant puternic, care ajută la protejarea celulelor ovariene. Prin reducerea stresului oxidativ, poate susține funcția ovariană și echilibrul hormonal.

📊 Unele studii arată că vitamina E poate contribui la:
– îmbunătățirea sensibilității la insulină
– susținerea unui profil lipidic mai bun
– sprijinirea calității ovulației, mai ales ca parte a unei abordări integrate

👉 Nu înlocuiește inozitolul, dar poate fi un aliat valoros, ales corect și personalizat.

Ca întotdeauna, suplimentele funcționează cel mai bine atunci când sunt integrate într-un plan care include alimentație, stil de viață și recomandarea unui specialist.

💬 Ai auzit până acum de vitamina E în SOP?Astept raspunsul vostru in comentarii.

09/01/2026

În ultima perioadă, mă confrunt din ce în ce mai des în cabinet cu pacienți care vin la mine cu teancuri de analize făcute fără o indicație medicală clară. De multe ori, acestea au fost efectuate „ca să fie”, la recomandarea internetului sau chiar a ChatGPT-ului, iar așteptarea este ca eu să le interpretez ulterior. Vreau să spun foarte clar: lucrul acesta nu este în regulă. Medicina nu funcționează invers, iar rolul meu nu este acela de a traduce rezultate scoase din context, ci de a evalua pacientul în ansamblu și de a decide ce investigații sunt necesare.

Consultația medicală trebuie să fie întotdeauna primul pas. Abia după ce discut cu pacientul, îi cunosc simptomele, istoricul și contextul personal, pot stabili ce analize sunt utile și ce nu. Fără această etapă, analizele pot crea mai multă confuzie decât claritate, pot induce anxietate inutilă și pot duce la investigații repetate sau tratamente nejustificate. O valoare ușor modificată nu înseamnă automat boală, iar un rezultat „în limite” nu garantează că totul este în regulă dacă pacientul are simptome sugestive.

Un exemplu pe care îl întâlnesc foarte frecvent este tiroidita autoimună (Hashimoto). Mulți pacienți vin periodic cu anticorpi tiroidieni repetați – anti-TPO și anti-Tg – convinși că astfel își monitorizează boala. În realitate, după stabilirea diagnosticului, dozarea repetată a acestor anticorpi nu este necesară și nu schimbă conduita medicală. Nivelul lor nu reflectă evoluția bolii și nu influențează tratamentul. Ceea ce contează cu adevărat este starea clinică a pacientului și monitorizarea hormonilor tiroidieni, nu repetarea unor analize doar pentru că „așa se recomandă online”.

Înțeleg dorința pacienților de a se informa și de a avea control asupra propriei sănătăți, dar informația generală nu poate înlocui consultația medicală. Analizele făcute fără o indicație clară nu sunt un act de prevenție, ci, de cele mai multe ori, o sursă de stres inutil. De aceea, îi încurajez pe pacienți să vină mai întâi la consultație, să discutăm și abia apoi să facem analizele care chiar au sens pentru fiecare în parte.
Ne vedem in cabinet! +40 (747) 583 905

08/01/2026

Am inceput si internarile de zi pe anul 2026!
Va reamintesc acestea se fac in baza consultatiei din cabinetul de Endocrinologie cu bilet de trimitere de la medicul de familie!
Internarea este in Clinica Minimed, strada George Bacovia nr 58.
Programari la tel: +40 (747) 583 905

08/01/2026

În cabinet apare frecvent întrebarea: „De ce am probleme cu tiroida dacă mănânc sănătos și nu am cazuri în familie?”
Un răspuns tot mai clar este expunerea zilnică la disruptori endocrini – substanțe chimice care dereglează hormonii și pot influența sistemul imunitar.

Ce substanțe afectează tiroida?
• Bisfenolii (BPA, BPS) – din plastice, conserve, bonuri
→ blochează acțiunea hormonilor tiroidieni
• Ftalatii – din cosmetice, parfumuri, ambalaje
→ pot modifica TSH și sinteza hormonilor
• Pesticidele – din fructe, legume, apă
→ asociate cu boli autoimune tiroidiene
• Metalele grele – din poluare, fumat, pește contaminat
→ declanșează inflamație și autoimunitate
• PFAS – din tigăi antiaderente, ambalaje
→ pot duce la hipotiroidie la expunere cronică

De ce apar boli autoimune, hipo sau hipertiroidie?

Expunerea mică, dar zilnică, poate:
• „confuza” sistemul imunitar → apar anticorpi tiroidieni;
• bloca hormonii → hipotiroidie;
• stimula excesiv tiroida → hipertiroidie;
• da simptome fluctuante, greu de explicat.

Mesajul-cheie

Tiroida este extrem de sensibilă la mediul în care trăim.
Reducerea plasticului, alegerea produselor simple și a alimentelor cât mai curate nu sunt „mofturi”, ci măsuri reale de protecție hormonală.

07/01/2026

🌿 📌 De ce uneori Agonistii de receptor GLP-1 nu „funcționează” așa cm ne așteptăm?

Medicamentele din clasa agonistilor receptorilor GLP-1 (de ex. semaglutidă – Wegovy/Ozempic, sau duali, tirzepatidă – Mounjaro) pot ajuta la:

✔️ scăderea apetitului
✔️ creșterea sațietății
✔️ controlul glicemiei
✔️ pierdere în greutate în obezitate și diabet 🍏🍽️ 

💡 Totuși - ele nu funcționează la fel pentru toată lumea si ‘ne lovim’ in practica medicală, frecvent, de acest aspect .

🌟 Ce înseamnă „non-responder” (lipsa răspunsului la tratament)?

📊 În studiile clinice și în practica medicală, persoanele sunt considerate non-responders dacă:

🔹 nu pierd cel puțin ~5% din greutatea corporală după ~3-6 luni de tratament cu GLP-1. 

👉 Asta înseamnă că, în ciuda tratamentului corect și a duratei suficiente, greutatea nu scade semnificativ. 

📌 În diferite analize clinice între 10% și 30% din pacienți pot fi clasificați ca non-responders. 

🤔 De ce se întâmplă asta?

Există mai multe motive — și nu înseamnă că „tratamentul e un eșec” sau că pacientul „nu a încercat suficient”:

🔸 Diferențe individuale de metabolism
🔸 Genetică și profil biologic unic
🔸 Alte medicamente care influențează metabolismul
🔸 Combinarea cu stilul de viață (dietă, mișcare)
🔸 Diferențe în microbiom, apetit sau răspunsul la senzația de sațietate 

👉 Asta înseamnă că organismul tău poate răspunde altfel decât media pacienților din studii — și este perfect normal.

⚠️ Important de știut:

📌 „Non-răspunsul” înseamnă doar că nu s-a atins un anumit prag de scădere în greutate într-un interval prestabilit — nu înseamnă că medicamentul nu a avut niciun efect asupra glicemiei sau sănătății metabolice. 

📌 Uneori, pacientul pierde kilograme mai lent, dar are îmbunătățiri ale glicemiei, tensiunii sau altor parametri — ceea ce tot e benefic.

💬 Ce facem dacă nu răspundem la GLP-1?

Nu înseamnă că „tratamentul e un eșec”. Împreună cu medicul poți:

🌱 discuta modificări ale dozei
🥦 optimiza dieta și exercițiul fizic
⚖️ încerca alte terapii sau combinații
💊 abordare bariatrică sau alte opțiuni pe termen lung

1. Mechanick JI, Hurley DL, Garvey WT. Pharmacologic management of obesity: an Endocrine Society clinical practice guideline. Obesity (Silver Spring). 2023;31(5):1234-1256. PMID: 37421540
2. Wilding JPH, Batterham RL, Calanna S, et al. Once-weekly semaglutide in adults with overweight or obesity. N Engl J Med. 2021;384:989-1002. PMID: 33951392
3. Jastreboff AM, Aronne LJ, Ahmad NN, et al. Tirzepatide once weekly for the treatment of obesity. N Engl J Med. 2022;387:205-216. PMID: 35604306
4. Garvey WT, Mechanick JI, Brett EM, et al. American Association of Clinical Endocrinologists and American College of Endocrinology position statement on obesity and weight management. Endocr Pract. 2016;22(7):842-884. PMID: 27521529
5. Rubino D, Puhl RM, Cummings DE, et al. Joint international consensus statement for ending stigma of obesity. Nat Med. 2020;26:485-497. PMID: 32269312

Dr. Alina Onofriescu