La MANsardă - cabinet de psihologie și psihoterapie MAN Loredana

16/02/2026

13/02/2026

Problema nu e nouă. Rămâne aceeași.

„Ochii nu sunt responsabili de ceea ce vede mintea.”
Publilius Syrus

Ochii aduc datele.
Mintea aduce povestea.

Și aproape fiecare conflict începe cu:
„Am văzut cu ochii mei.”

Vedem.
Apoi completăm.

Responsabilitatea începe când reușești să separi ce ai constatat de ce ai adăugat.

Astfel se diferențiază povestea de realitate.

11/02/2026

Există un paradox psihologic greu de acceptat:
cu cât încerci mai mult să controlezi, să păstrezi sau să reprimi ceva, cu atât acel lucru capătă mai multă putere asupra ta.

Carl Jung a formulat acest mecanism simplu și dur: „Ceea ce respingi persistă. Ceea ce accepți se dizolvă.”

Rezistența alimentează anxietatea și activează Umbra - părțile nerecunoscute ale psihicului care ajung să ne conducă din interior. Acceptarea nu înseamnă pasivitate, ci încetarea luptei cu tine însuți.

Când renunți la controlul anxios, energia psihică nu mai este consumată pe supraviețuire. Revine claritatea, intuiția și capacitatea de a trăi, nu doar de a ține lucrurile sub control.

👉 Citește articolul complet în primul comentariu…

09/02/2026

Inteligența artificială a devenit, pentru mulți oameni, o prezență constantă între ședințele de terapie: disponibilă, clară, mereu gata să răspundă. Uneori ajută la reglare și oferă un sprijin real. Alteori însă, fără să ne dăm seama, poate transforma claritatea într-o formă...

29/01/2026

La Fyodor Dostoevsky apare obsesiv ideea aceasta: suferința profundă separă. Creează o prăpastie între cel care a trăit și cel care doar observă. Observatorul nu are acces la foc. De aceea reduce totul la efecte secundare.

Citatul lui Dostoevsky se concentrează aici.
Societatea acceptă oameni funcționali, standardizați după exigențele socialului, curați, fără cenușă. Oameni care nu deranjează prin urme.

Oamenii care suferă transformări evolutive sunt marginalizați.
Transformarea reală lasă semne. Oboseală. Tăcere. Ardere. Cenușă.

Privirea care judecă cenușa n-a stat niciodată lângă foc.
Pentru că e rece.

24/01/2026

“Nu ești blocat - repeți ceea ce refuzi să vezi. Conștientizarea oprește buclele. “

Ceea ce pare blocaj este, de fapt, o repetiție menită să aducă în conștiință un conținut evitat. Odată ce acest conținut este recunoscut și tolerat, tiparul devine inutil și se dizolvă.

Via Reveal

16/01/2026

Jung și omul care aduce ploaia

Jung a auzit prima dată această poveste spusă de prietenul și colegul său Richard Wilhelm.
Era odată un sat chinuit de o secetă teribilă . In final au recurs la un om cunoscut care aduce ploaia. Omul a venit și a cerut doar o cabană in care să stea și 3 zile de liniște . După trei zile in care omul a stat in liniște , a venit ploaia.
Oamenii au intrebat cm reușește să facă așa ceva, Și el le-a explicat – vin dintr-o țară unde lucrurile erau in ordinea lor firească. Și ajung aici unde lucrurile sunt complet perturbate (nu in ordinea lor firească – in TAO) . Nici eu nu mai sunt in ordinea mea anterioară . Și atunci trebuie să stau 3 zile până ajung din nou in cursul firesc (in TAO) și atunci vine și ploaia , natural. ( CGJung, Mysterium Coniunctionis).
Jung se referea frecvent la acestă poveste și interpreta ca o relație non-cauzală intre evenimentele exterioare și psihicul nostru. Ca procesul alchimic al individuației ( și ca urmare integrararea noastră cu toate părțile sufletești) nu numai că ne conferă o experiență unică a lumii inconjurătoare ci și posibilitatea de a influența curgerea emoțiilor ( nu intâmplătoare este alegerea ploii și a apei) in jurul nostru.
Când atingem alinierea cu SELF-ul nostru cel mai profund curgerea in si dinspre noi devine armonioasă (și imi permit să spun că asta se simte)