29/01/2016
STILURILE DE ALIMENTAŢIE
Pentru majoritatea oamenilor hrana constituie principala sursă de energie. Dar sunt oameni care se pot lipsi şi de hrană. Adică atata timp cat există soarele, aerul şi apa -organismul poate sintetiza singur proteinele, hidraţii de carbon, grăsimile, vitaminele etc. De hrană se pot lipsi yoghinii; se ştie şi despre sfinţii creştini, care s-au lipsit de hrană.
Pentru o stare normală omul trebuie să primească zilnic energie inclusiv şi de la emoţiile pozitive. Dacă omul nu o primeşte in cantitate suficientă, atunci incepe in mod intensiv să o
compenseze prin plăcerea de a manca.
In funcţie de comportamentul lor alimentar oamenii se impart in cateva categorii:
1. Gurmanzii — mancăcioşii. Ei primesc de la mancare cea mai mare plăcere .
2. Asceţii în alimentaţie — tipul opus.
3. Oamenii, care urmează stilul alimentar „obişnuit”. La ei incă din copilărie este stocat programul alimentar: ,,De la carne — putere, de la lapte şi terci— creşti”; ,, Ceai nu bei —de unde puteri să iei? ; Trebuie să mănanci tot la rand!”etc. La ei nu apare niciodată măcar găndul de a-şi schimba stilul alimentar, stilul de viaţă.
4. ,,Vegetarienii de crudităţi”. ,,Vegetarian” — neologism (termenul a fost introdus pentru prima dată in Marea Britanie in 1842), dar adepţii acestei tendinţe sunt cunoscuţi incă din
antichitate. Printre vegetarieni au fost mulţi cugetători, filosofi, scriitori, pictori, sportivi: Pitagora, Socrate, Leonardo da Vinci, Voltaire, Isaac Newton, Benjamin Franklin, Jean-
Jacques Rousseau, Shelley, Lev Tolstoi, Albert Schweitzer, Albert Einstein, fenomenalul halterofil Georg Gakkeshmidt ( poreclit „leul rus”), Yurii Vlasov, V. Dicul şi mulţi alţii.
“Vegetarienii de crudităţi” folosesc nucile, fructele şi legumele crude , gramineele incolţite.
5. “Lacto-vegetarienii” — in afară de hrana vegetală ei admit in raţia lor laptele, produsele lactate, ouăle — orice inseamnă hrană fără “uciderea animalului”. Ei folosesc hrana vegetală atat in stare crudă, cat şi tratată termic.
6. Oamenii care urmează stilul alimentar ,,disociat”. Ce inseamnă alimentaţie “disociată” ?
Aceasta inseamnă să foloseşti alimente combinate corect. Dacă noi mancăm in acelaşi timp diverse produse, trebuie să reţinem faptul următor: pentru a fi asimilată, hrana diferită cere o reacţie diferită din partea organelor digestive.
Herbert M. Shelton propune să urmăm următoarele reguli:
1. Să memorăm tipurile de produse alimentare şi capacitatea lor de a se combina unul cu altul.
2. Nu se combină cu fructele şi roşiile amidonul şi hidraţii de carbon.
3. Nu se combină proteinele şi hidraţii de carbon.
4. Nu se combină două tipuri de proteine din cele trei: produsele de carne, produsele lactate,
şi cele vegetale. Trebuie să intrebuinţăm doar un singur tip de proteină la o masă.
5. Proteinele şi grăsimile — o combinaţie nepotrivită. Grăsimile incetinesc secreţia sucurilor digestive necesare digerării cărnii, produselor lactate, leguminoaselor, nucilor etc.
6. Amidonul, hidraţii de carbon nu se combină cu fructele.
7. Amidonul cu amidonul — o combinaţie neraţională.
8. Pepenele roşu, pepenele galben, bananele,vinetele, roşiile nu le combinaţi cu alte alimente. Aceste produse se asimilează foarte repede, in timp ce alte produse nu primesc cantitatea suficientă de suc digestiv pentru dezagregare.
9. Laptele e mai bine să fie consumat separat sau deloc.
