21/07/2022
Depresia postnatală: cm să o recunoști și să o depășești
O femeie din 8 este supusă riscului apariției depresiei postnatale (depresia postpartum), risc crescut pe întreg parcursul primului an de după naștere. Mai mult de 50% dintre femeile care dezvoltă o formă de depresie postnatală nu se prezintă la specialist și nu primesc tratament de specialitate. Stigma asociată afecțiunilor psihice este cel mai important obstacol în solicitarea ajutorului de specialitate, iar lipsa unui tratament adecvat conduce de multe ori la agravarea și complicarea depresiei.
Depresia postnatală este o afecțiune medicală periculoasă, care trebuie identificată și tratată la timp, pentru evitarea apariției complicațiilor. Conștientizarea, buna informare, dar și depășirea unor mentalități negative asociate afecțiunile psihice reprezintă pași importanți în prevenirea depresiei și a complicațiilor acesteia. În acest sens, un consult de specialitate este un ajutor important în tratarea cu succes a unei afecțiuni frecvente, care are consecințe importante asupra calității vieții întregii familii.
Următoarele simptome (nu este obligatoriu sa fie prezente toate) ar trebui sa fie un motiv de adresare la specialist:
-dispoziție depresivă;
-scăderea interesului și a capacității de a se bucura;
-scăderea sau creșterea apetitului alimentar;
-tulburări de somn;
-agitație sau lentoare psihică;
-oboseală excesivă;
-sentimente de vinovăție și neajutorare;
-scăderea capacității de concentrare;
-gânduri suicidare.
Există și alte simptome care pot orienta către un diagnostic de depresie postpartum:
-stări de iritabilitate; anxietate; plâns facil; retragere socială; absența planurilor de viitor; sentimente negative și, uneori, obsesive față de sine sau de copil (ex. teama de a nu-și răni copilul sau de a nu se răni pe sine).
Depresia este o afecțiune gravă care alterează calitatea vieții și care prezintă un risc vital prin ideația suicidară, întâlnită frecvent. Simptomele de depresie conduc la o dificultate în îngrijirea adecvată a copilului, degradarea relației cu partenerul și cu cei din jur, scăderea calității vieții cu repercursiuni asupra întregii familii.
Astfel, s-a observat că depresia mamei determină modificări în starea copilului (scăderea contactului vizual, întârzierea achiziției limbajului și a dezvoltării intelectuale, scăderea atașamentului dintre mamă și copil, probleme de alăptare, nivel de activitate diminuat), care vor afecta și mai mult starea psihică a pacientei cu depresie postpartum. În plus, copiii mamelor cu depresie postnatală dezvoltă mai târziu stări de tristețe sau reactivitate emoțională redusă, iritabilitate, reacții de protest, tulburări de comportament pe perioada școlarizării.
Tratarea depresiei se poate face prin metode de psihoterapie sau tratament farmacologic. Alegerea tipului de tratament va ține cont de:
- severitatea depresiei;
- accesul la psiholog;
- preferința pacientei;
- dacă pacienta alaptează sau nu.
În situația unei depresii ușoare/moderate, tratamentul poate include doar psihoterapia, în timp ce în situația depresiei severe și psihotice tratamentul medicamentos este principalul mijloc terapeutic.
