10/01/2025
SCOLIOZA
Pentru că majoritatea oamenilor prezintă un anumit nivel de deviere a coloanei, scolioza nu este evidentă până în momentul în care aceasta devine o problemă. Această deformare a coloanei apare frecvent în copilărie insă, dacă nu este tratată la momentul potrivit, scolioza generează dureri puternice de spate și, dacă se agravează, pacienții pot prezenta dificultăți de respirație.
Scolioza este un proces complex de deformare a trunchiului incluzând schimbări morfologice şi o transformare globală a coloanei, care se mută din poziţia sa normală în planul sagital într-o geometrie complexă de torsiune în cele trei dimensiuni ale spațiului. Scolioza este un termen folosit pentru a descrie curbura laterală a coloanei vertebrale și cele mai multe cazuri implică vertebrele toracale, a căror rotire axială favorizează deformările tridimensionale ale trunchiului. Coloana vertebrală curbată devine mai scurtă iar încărcarea asimetrică a coloanei vertebrale generează statica asimetrică a corpului. Atingând un prag tipic și mai ales în combinație cu puseul de creștere, curburile scoliotice încep să progreseze. Apariția deformării trunchiului la pacienții afectați trebuie să ne facă însă să înțelegem că scolioza nu este doar deformarea coloanei vertebrale ci și a discului intervertebral, a musculaturii, posturii și aliniamentului postural care are implicații majore asupra sistemului nervos și foarte mari implicații asupra psihicului persoanei în cauză. De aceea ca să putem trata curbura scoliotică vinovată pentru deformarea posturii și a aliniamentului postural trebuie să tratăm pacientul în toată globalitatea lui.
Aspectele funcționale ale scoliozei sunt legate de modificarea posturală și sunt reversibile în timpul terapiei. Aceasta necesită o abordare terapeutică intensivă pentru a stabiliza corecțiile obţinute și a restabili recalibrarea posturală. Componentele structurale ale scoliozei în principal, adaptările mecanice ale discurilor, mușchilor, vertebrelor, coastelor nu sunt reversibile în termeni scurți. Depinde de potențialul de creștere, pe termen lung, aceste structuri având șansa de a fi reversibile prin folosirea exercițiilor.
Diagnosticul oficial al scoliozei necesită confirmarea curburii laterale anormale și a rotației coloanei, precum și excluderea altor cauze posibile ale deformării . Scolioza nu este o boală ci o condiție posturală în care sistemul nervos trebuie reînvățat să rebalanseze și să reechilibreze postura prin metode specifice. Dar, asta nu înseamnă că nu este o problemă serioasă care trebuie depistată cât mai rapid. Cu cât se identifică mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de recuperare a acesteia. Diagnosticarea scoliozei este usoară, dar identificarea ei pre-diagnosticare poate fi surprinzător de dificilă. De fapt, aceasta poate trece de multe ori neobservată, mulți ani, in cazul scoliozei infantile și la pacienții tineri. Multe cazuri nu sunt identificate până când pacientul nu trece de pubertate, iar curba devine din ce in ce mai vizibilă și pot apărea dureri.
Kinetoterapeutul face propria evaluare a coloanei în urma căreia depistează semnele specifice scoliozei după care va stabili planul de tratament specific și individual în funcție de clasificarea scoliozei și pacientul respectiv.
Tratamentul special pentru scolioză, individual în cabinetul nostru, se bazează pe managementul standardizat al predării și al raționamentului clinic efectuat de un kinetoterapeut specializat în managementul scoliozei.
Obiectivele principale sunt:
- detectarea caracteristicilor tipice de scolioză,
-restabilirea alinierii posturale normale,
-control postural static-dinamic,
-activitatea şi îmbunatăţirea stabilităţi posturale.
Tratamentul conservator al scoliozelor vizează spre încetinirea sau prevenirea progresiei pentru a evita corsetarea şi cel mai important prevenirea intervenţiei chirurgicale. Tratamentul include deasemeni exerciții specifice pentru scolioză şi tehnici de respiraţie în conformitate cu principiile Schroth, variaţii de postură pentru a permite și a încuraja pacienții să efectueze un program de exerciții acasă şi să obţină schimbări posturale în activitățile zilnice de viață. Intensitatea programului de tratament se adaptează individual la capacitatea de exercițiu a pacienților şi la propriul risc de progresie. Tehnicile specifice de mobilizare pasiv-asistate şi active sunt obligatorii, în cazul limitărilor structurale funcționale. Motivaţia, ascultarea, devotarea şi disciplina pacientului urmăreşte o înțelegere profundă şi recunoașterea obiectivului principal al schimbărilor posturale pe termen lung, uneori pentru luni de zile, ani, sau pe tot parcursul vieții.
