09/07/2025
Cititul nu este o simplă formă de divertisment. Este un exercițiu de igienă mintală și emoțională, un spațiu de reconectare cu propria minte și cu lumea, și care dezvoltă gândirea critică și lucidă. Spre deosebire de rețelele sociale, care fragmentează atenția și exploatează sistemele noastre de recompensă rapidă, lectura cultivă răbdarea, introspecția și empatia.
Un studiu realizat de Universitatea Yale arată că cititul de cărți este corelat pozitiv cu o durată mai mare a vieții, adică, persoanele care citesc cărți trăiesc, în medie, cu aproximativ doi ani mai mult decât cele care nu citesc.
Într-un alt sondaj, realizat în Marea Britanie a arătat că persoanele care citesc doar 20 de minute pe săptămână au cu 20% mai multe șanse să se simtă satisfăcute de viața lor. În schimb, cei care nu citesc aveau cu 28% mai multe șanse să raporteze sentimente de depresie comparativ cu cei care citesc în mod regulat din plăcere. Unul din cinci cititori a spus că lectura îi ajută să se simtă mai puțin singuri.
Persoanele care citesc cărți dezvoltă o rezistență cognitivă mai mare în fața declinului mental legat de vârstă. Ficțiunea literară antrenează capacitatea de a te pune în pielea celuilalt, și activează rețele neuronale implicate în teoria minții (capacitatea de a înțelege gândurile, intențiile și emoțiile celuilalt).
Cititul înainte de culcare ajută la relaxarea corpului și minții, crescând calitatea și durata somnului și ajutând la combaterea insomniei.
Totodată stimulează inteligența și vocabularul și dezvoltă abilități cognitive, contribuind la un coeficient intelectual mai ridicat
Josie Billington, lector senior și director adjunct al Centrului pentru Cercetarea Lecturii de la Universitatea din Liverpool, care a contribuit la realizarea studiului, explică efectul benefic al lecturii:
„Cititul nu doar că ajută la conectarea sau reconectarea cititorilor cu sisteme de viață mai largi și sensuri colective. El poate, de asemenea, să le reamintească oamenilor de activități sau ocupații pe care le-au avut cândva, ori de cunoștințe și abilități pe care încă le posedă, contribuind astfel la refacerea sentimentului că au un loc și un scop în lume.”
🌎 Într-o eră dominată de zgomot digital, poate că cea mai revoluționară formă de rezistență este să deschizi o carte și să-ți lași creierul să construiască noi rute neurale. Citind vom pătrunde într-o lume în care nu suntem niciodată complet singuri, vocea autorului, poveștile personajelor, conflictele umane devin o companie profundă, deseori mai autentică decât interacțiunile cotidiene.
Creierul nostru reacționează complet diferit când citim față de momentul în care stăm pe rețelele sociale. Și diferența nu este doar una de conținut, este una biochimică, emoțională și cognitivă.
Când te așezi să citești o carte creierul intră într-o stare de atenție profundă, numită în psihologie „flow”, în care eliberează dopamina, nu în valuri haotice, ci în mod constant și plăcut, legată de curiozitate și recompensă cognitivă.
Se secretă oxitocina, hormonul atașamentului, mai ales când ne conectăm emoțional cu personajele, se activează serotonina, neurotransmițătorul care reglează dispoziția și care induce o stare de calm și stabilitate emoțională iar nivelul cortizolului (hormonul stresului) scade dramatic – unele studii arată o reducere cu până la 60% după doar 6 minute de lectură.
Mai mult decât atât, cititul stimulează rețele neuronale complexe, cele care controlează memoria, limbajul, imaginația și empatia. Practic, citind o carte, creierul nu doar se destinde, ci se reconstruiește, formează noi conexiuni și își întărește capacitatea de a gândi critic și profund.
În schimb, interacțiunea cu rețelele sociale activează un alt tip de mecanism cerebral, numit sistemul de recompensă rapidă. Fiecare „like”, comentariu sau noutate activează brusc eliberarea de dopamină. Este o doză scurtă, intensă și nesigură, asemănătoare celei din comportamente adictive precum jocurile de noroc.
În plus creste nivelul de adrenalină, deoarece rețelele sociale sunt pline de stimuli care cer reacție imediată: conflict, comparație, polarizare, reacții impulsive. Se acumulează cortizol din cauza stresului de comparație socială, fricii de a rata ceva (FOMO), și agresivității din comentarii. Scade deasemenea oxitocina și serotonina în utilizarea compulsivă, ceea ce duce la anxietate, iritabilitate și tulburări de somn.
Neuroștiința arată că folosirea excesivă a rețelelor sociale reduce activitatea în regiunile cerebrale implicate în empatie, reflecție și autoreglare emoțională, si duce la utilizarea biasurilor cognitive prin familiaritatea repetiției unor informații, care pot fi false sau trunchiate. Pe termen lung, ne afectează în felul în care ne raportăm la ceilalți, dar și la propria identitate.
Articolul aici: http://wef.ch/2kUWKck
