Psiholog Silvia Solomon

23/03/2026

Ne fragmentăm zilnic pentru a fi acceptați.

​Păstrăm în lumină doar ce e sigur și dezirabil și exilăm în umbră tot ce ni se pare "prea mult”, incomod sau greu de privit.

​Dar suntem ambele jumătăți.
Chiar și cea care nu dă "suficient de bine” în cadru.

​Acolo, în umbră, stau părțile pe care le ținem strâns, de teamă să nu ne strice imaginea de om funcțional și așezat. Stau în singurătatea de a nu fi văzute nici măcar de noi înșine.

​Și totuși, ele nu pleacă nicăieri. Pentru că sunt deja acasă.

​Continuă să bată persistent din locul întunecat în care le-am închis. Uneori ca o oboseală care nu trece nici cu somn. Alteori ca o iritare fără motiv sau ca acea tristețe surdă de seară, când nu mai avem niciun rol de jucat.

​Părțile acestea nu au nevoie de lume. Au nevoie în primul rând de atenția ta. De inima și de vocea ta, care să le spună:

​"Te văd. Sunt aici. Și e loc și pentru tine.”

06/03/2026

Cu multă oboseală, stomacul nemulțumit și câteva fire rebele de păr, pe undeva tot s-a strecurat recunoștința în toată grația ei.

Mă simt recunoscătoare să observ cu câtă bucurie și curiozitate pot să întâmpin fiecare proces nou de învățare. Și au fost destul de multe, în ultimii 11 ani.

Astăzi realizez, încă o dată, că informațiile noi se așează de cele mai multe ori la fel ca baby hair-ul: în toate direcțiile, în felul lor natural și un pic hai-hui la început 🙂 Dar există o frumusețe aparte în această dezordine. Și, cu răbdare, totul își găsește locul ✨️

08/02/2026

Dincolo de rolul de terapeut, sunt și eu om.
Și tocmai asta face ca terapia să funcționeze.
Compasiunea nu vine dintr-un loc de "eu sunt bine, tu nu ești"
ci din recunoașterea faptului că toți avem părți vulnerabile.
Ea nu cere perfecțiune.
Cere curaj și răbdare să ne întâlnim cu propriile umbre.
Pentru că putem sta cu adevărat lângă cineva în durerea lui/ei - fără grabă, fără presiune, fără judecată
doar în măsura în care am reușit să stăm și cu a noastră.

11/01/2026

Brianna Wiest ne invită să ne gândim și altfel când vine vorba de ce înseamnă cu adevărat să avem grijă de noi.

Adesea, în cultura populară, conceptul de "grijă de sine" (self-care) face referire la acele mici momente de răsfăț: poate o baie cu spumă, o prăjitură sau o sesiune de shopping. Aceste activități ne pot ajuta pe moment, dar sunt mai degrabă strategii escapiste din starea de stres, nu soluții reale. Mai degrabă ameliorăm simptomele, și nu cauza.

Așa cm o descrie Brianna, grija de sine reală înseamnă să alegem ce ne susține pe termen lung, chiar și atunci când e inconfortabil: să punem limite sănătoase, să ne dăm voie să purtăm acele conversații dificile în loc să le evităm/amânăm, să dăm drumul relațiilor sau obiceiurilor care ne epuizează, să apelăm la ajutor de specialitate când simțim că ceea ce trăim e prea mult și să construim rutine care ne respectă energia.

Grija de sine nu este despre a fugi de disconfort, ci despre a ne crea, pas cu pas, o viață în care să ne simțim tot mai mult în acord și în siguranță cu noi înșine și cu alegerile noastre.

29/11/2025

22/11/2025

Uneori, anxietatea înalt-funcțională arată… impecabil.

Răspunzi prompt la mesaje. Mare parte din lista de task-uri este deja bifată. Ești prezent la întâlniri, zâmbești când contextul o cere, ajuți dacă e nevoie de tine.
Și totuși, în interior, corpul tău trage niște semnale de alarmă pe care nimeni nu le vede (nici măcar tu nu le iei în serios).

Anxietatea înalt-funcțională nu-ți pune piedici, nu te blochează, ba din contră. Ea te împinge tot înainte cu multă celeritate și motive aparent bine întemeiate.
Dar cu un cost: epuizare care nu trece indiferent de cât de mult dormi, tensiune constantă în umeri, maxilar și gât, somn fragmentat, mintea care nu se oprește niciodată cu adevărat.

Dacă îți sună cunoscut, vreau să știi că nu, nu ești „prea sensibil/ă" sau că e ceva în neregulă cu tine pentru că simți asta. E corpul tău care încearcă, așa cm poate și știe el, să-ți transmită un mesaj: „Am nevoie de tine”, „Am nevoie de o pauză”, „Am nevoie să te oprești câteva momente și să mă asculți.”

Te invit să observi:
– Unde simți presiunea chiar acum, în timp ce citești?
– Ce parte din tine simte că trebuie să țină totul laolaltă?
– Dacă corpul tău ar putea vorbi acum, ce ți-ar cere?

Și dacă simți să răspunzi aici, îmi poți scrie în comentarii 💛

09/09/2025

19/08/2025

Când a fost ultima dată când te-ai oprit să îți mulțumești pentru cât de departe ai ajuns?

Nu pentru marile realizări pe care le-au văzut toți, ci pentru acele momente de curaj pe care nu le-a văzut nimeni. Pentru zilele când ai luat-o de la capăt din nou, chiar dacă nu te simțeai pregătit. Pentru transformările care s-au întâmplat în tăcere, fără să îți dai seama pe moment.
Avem tendința să ne grăbim mereu către următorul obiectiv, uitând să ne onorăm evoluția și micile victorii.

"Celebrarea pașilor pe care nu i-a văzut nimeni" 💛

O invitație să îți descoperi propria poveste de creștere, să dai voce experiențelor care au rămas în umbră și să înveți să te privești cu aceeași bunătate cu care ai privi drumul unui prieten drag.

Detalii și înscrieri în link-ul din comentarii.

17/08/2025

Am să îți spun ceva ce poate nu ți-a mai spus nimeni:
Golurile din viața ta nu sunt cicatrici de ascuns. Sunt locurile care îți aparțin cel mai mult. Acolo unde te-ai construit în tăcere, departe de ochii lumii.

Acea carieră pe care n-ai ales-o. Relația care s-a terminat prea devreme. Copilăria pe care ți-ai fi dorit-o. Cuvintele pe care nu le-ai rostit când era momentul.

Mă întreb dacă ai petrecut luni sau ani încercând să „repari” aceste goluri, să le ascunzi, să le regreți. Eu știu că eu am făcut-o.

Dar cm ar fi dacă tocmai golurile din viața noastră ne-au învățat cm să iubim, cm să ne dorim, cm să creștem? Dacă ele au lăsat în urmă resurse, forță și sens la care nu ne-am gândit?

Pe 23 august, vă aștept împreună cu Ioana Chei - Psihoterapeut & Mindset Coach, la atelierul „Întregi prin ceea ce ne lipsește - O invitație la celebrarea vulnerabilității și a potențialului”, susținut în cadrul festivalului Afect.

Acest atelier nu este un loc în care trebuie să „rezolvi” ceva. Este un spațiu în care vom respira împreună cu neliniștile noastre. Unde vom desena hărțile vieților noastre „incomplete” și vom celebra nu doar vulnerabilitatea, ci și frumusețea a ceea ce ne-a format în lipsă.

Pentru cei care simt că au uitat cm să fie întregi cu ei înșiși, te așteptăm cu inima deschisă 💞

Când: 23 august, ora 12:15 - 14:30
Unde: Hotel Qosmo Brașov
Participarea se face pe bază de înscriere și donație (65 ron/atelier) la link-ul https://afect.ro/.../intregi-prin-ceea-ce-ne-lipseste-o.../

10/08/2025

✨ S-a dat startul AFECT 5! ✨

Au trecut 5 ani de când Fundația HERA a început să aducă educația emoțională în spațiul public într-un mod cu totul neconvențional prin artă, cultură, muzică, dans, conversații deschise și prezență conștientă.
Anul acesta, între 22–24 august, Brașovul devine din nou locul unde ne întâlnim cu bucuria, celebrarea și recunoștința.

🎭 Zeci de ateliere cu psihologi, terapeuți, artiști și facilitatori de practici alternative
🎬 Filme & dialoguri pe teme care ne ating direct
💃 Dans, muzică, teatru, experiențe în natură și momente de reconectare

📅 Înscrierile pentru ateliere sunt deschise!
Locurile se ocupă repede, iar unele experiențe sunt cu număr limitat de participanți.
Intră acum pe www.afect.ro și rezervă-ți locul.

💜💚 Vino exact așa cm ești – imperfect, curios, obosit, entuziast sau în căutare – și lasă-te surprins de întâlnirile care schimbă ceva în tine.

În curând se va lansa și programul de la PsihoLOC! Rămâi cu noi :)



https://afect.ro/?fbclid=IwQ0xDSwMFWbljbGNrAwVZomV4dG4DYWVtAjExAAEezdk0ju-WZ1z4Pj1AQgQIBxhXbNaOLJ0gDk6nTwdiKeMEQgo_rDix_wpVhVk_aem_CPFUPnz-U2dpkUoT7JhWRg

Eveniment de educație emoțională prin artă și cultură, aflat la a cincea ediție, care se va desfășura în Brașov, în perioada 22-24 august 2025. Festivalul este organizat de Fundația Hera.