Psiholog și Consilier Dezvoltare Personală Andreea Șerban

Psiholog și Consilier Dezvoltare Personală Andreea Șerban Psiholog siguranță și apărare națională. Consilier dezvoltare personală.

🔍 V-ați întrebat vreodată de ce ne e frică să eșuăm? Uite câteva cauze psihologice ale fricii de eșecFrica de eșec nu e ...
21/07/2025

🔍 V-ați întrebat vreodată de ce ne e frică să eșuăm? Uite câteva cauze psihologice ale fricii de eșec

Frica de eșec nu e doar o emoție trecătoare – este adesea adânc înrădăcinată în experiențele noastre din copilărie, în așteptările sociale și în modul în care ne percepem valoarea personală.

🧠 Potrivit cercetărilor din psihologia motivației și anxietății, iată câteva dintre cauzele principale:

1️⃣ Perfecționismul – Persoanele perfecționiste leagă greșeala de lipsa de valoare personală. Orice eșec devine o amenințare directă la imaginea de sine.

2️⃣ Critica excesivă în copilărie – Copiii crescuți în medii cu standarde rigide sau unde greșelile erau aspru sancționate pot dezvolta o teamă persistentă că nu sunt “niciodată suficient de buni”.

3️⃣ Asocierea valorii personale cu succesul – În societățile performanței, suntem adesea validați doar pentru realizări. Astfel, eșecul este perceput ca o pierdere a valorii ca om.

4️⃣ Teama de rușine sau judecată socială – Uneori nu ne temem de eșec în sine, ci de “ce vor zice ceilalți”.

5️⃣ Experiențe anterioare negative – Dacă un eșec trecut a fost traumatizant sau a dus la consecințe grave, creierul nostru devine condiționat să evite situații similare.

✅ Vestea bună? Frica de eșec se poate înfrunta cu empatie față de sine, sprijin psihologic și exerciții de restructurare cognitivă.

🧩 Fiecare greșeală este, de fapt, o piesă importantă din puzzle-ul învățării și dezvoltării personale.

Bibliografie :
- Brown, B. (2012).Daring Greatly: How the Courage to Be Vulnerable Transforms the Way We Live, Love, Parent, and Lead.
Sagar, S. S., & Stoeber, J. (2009).Perfectionism, fear of failure, and affective responses to success and failure: The central role of fear of experiencing shame and embarrassment. Journal of Sport and Exercise Psychology, 31(5), 602–627
- Conroy, D. E., Willow, J. P., & Metzler, J. N. (2002).
Multidimensional fear of failure measurement: The Performance Failure Appraisal Inventory. Journal of Applied Sport Psychology, 14(2), 76–90.

🌐 Cât de mult ne afectează ce vedem în social media? 🌐În fiecare zi ne scufundăm în feed‑uri pline de imagini „perfecte”...
18/07/2025

🌐 Cât de mult ne afectează ce vedem în social media? 🌐

În fiecare zi ne scufundăm în feed‑uri pline de imagini „perfecte”, știri alarmiste sau „date uimitoare” – dar cât de mult e real și cât e doar... aparență?

🎭 1. Superficialitatea online
Studiile arată că legăturile de pe social media sunt adesea superficiale: avem mulți „prieteni”, dar rareori conexiuni autentice. În fond, ne oferim doar versiuni cosmetizate ale vieții noastre
Sursa: https://www.researchgate.net/publication/381800701_The_Impact_of_Social_Media_on_Society_A_Systematic_Literature_Review

🧠 2. Impactul asupra sănătății mintale
O cercetare realizată în rândul studenților din România a arătat că dependenta de social media este asociată puternic cu anxietate, depresie și rezultate academice mai slabe
Sursa: https://www.mdpi.com/2077-0383/13/15/4475?utm_source=chatgpt.com

👤Mai mult, expunerea continuă la știri alarmante sau false – fake news – amplifică stresul și anxietatea .

📰 3. Fake news: realitate incertă
Pe Facebook, 67% dintre utilizatori au întâlnit știri false .
Sursa: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160791X2300249X?utm_source=chatgpt.com
Algoritmii sunt concepuți să ne afișeze doar ce ne place – adică exact ce ne confirmă părerea (fenomen numit filter bubble sau confirmation bias) .
Această bulă digitală nu doar că întărește prejudecăți, ci și amplifică informația falsă, și mai ales pe cea emoțională .

🤥 4. Consecințele dezinformării
Fake news nu sunt doar hohote de râs online: pot influența decizii de viață, politicile publice și chiar sănătatea publică. Exemplele recente din pandemie sau de pe TikTok, unde un procent foarte mare din „remediile miraculoase” sunt total nefondate, sunt edificatoare .

👉 Ce putem face?
Obicei sănătos
Verifică sursele - Dacă o poveste pare „prea bună ca să fie adevărată”, caută referințe credibile.
Context vezi, context dăruiești- Nu lua Like‑ul drept siguranță. Întreabă-te: cine a zis? De ce? De cine beneficiază?
Pauze și zbor din bulă - Limitează timpul petrecut online, urmărește conturi din afara tiparelor tale.
Poartă conversații reale - Încurajează dezbateri față‑în‑față – cu ascultare activă, nu cu troll‑uit.

🔍 Să reflectăm mai des. Să filtrăm mai atent. Să fim mai autentici.
Pentru că nu tot ce zâmbește online ne este prieten. Și nu tot ce strălucește e prețios.

Dacă ți-a plăcut, dă un share – ca să nu împărtășești doar un feed, ci o fărâmă de adevăr.

Address

Brasov

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog și Consilier Dezvoltare Personală Andreea Șerban posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psiholog și Consilier Dezvoltare Personală Andreea Șerban:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category