23/01/2026
Cum mi-au schimbat viaţa 3 perne
Aveam 3 perne, creioane colorate și câteva jucării sustrase de la copilul meu de aproape 2 ani.
În 2017 mi se termina concediul de creștere a copilului și nu voiam să mă întorc la școală. Visasem cu ochii deschiși la a-mi deschide un cabinet, la a face activități pentru copii, dar doar visasem.
Într-o zi prietena mea m-a vizitat şi, printre poveştile despre viaţa de mamă şi schimbatul scutecelor, s-a strecurat o idee: aceea de a porni împreună ateliere de dezvoltare personală pentru copii. Parcă mi s-a oprit respiraţia pentru câteva clipe şi lumea s-a oprit în loc la gândul că ceea ce visasem poate deveni realitate. Chiar poate!
Aşa că am stabilit o întâlnire de lucru cu C., ne-am luat agendele şi ne-am pus pe treabă.
Am pornit exact de la ceea ce aveam în acel moment: 3 perne, o mână de creioane colorate, câteva jucării luate pe furiş din camera copilului şi o căruţă plină cu entuziasm, pasiune şi umor.
Am pornit în ciuda miilor de gânduri care mă întrebau ce-o fi în capul meu să fac aşa ceva, în ciuda fricii care îşi făcuse culcuş în pieptul meu deja şi în ciuda privirilor sceptice aţintite asupra mea în vreme ce îmi dădeam demisia de la un loc de muncă sigur şi stabil.
A fost neaşteptat de frumos şi teribil de greu. A fost cu emoţii felurite, cu incertitudine şi cu multă muncă.
Au fost momente în care următorul pas era singurul care era vizibil şi, uneori, nici acela nu era vizibil pe deplin.
Dar pas cu pas calea a devenit mai clară, peisajul mai viu, iar eu mai încrezătoare. De 9 ani fac ceea ce iubesc şi nu regret nici o clipă pasul făcut.
E nevoie de un singur pas, de o singură acţiune „ciufulită” ca să pornim spre visele noastre.
Vine el cu frică? Da.
Vine cu incertitudine? Absolut.
Şi merită pe deplin!
Iar tu? Care e pasul mic pe care îl poţi face azi spre visul tău?
