28/03/2026
Ora de vară – 𝐜𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜ă𝐦? 𝟓 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐩ăș𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐜𝐮 𝐮ș𝐮𝐫𝐢𝐧ță.
Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.
𝐌𝐚𝐢 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭:
1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cm se realizează această adaptare.
3. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
4. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:
a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
b) Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale.
5. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a)cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b)neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐞 𝐜𝐮 𝐮ș𝐮𝐫𝐢𝐧ță 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝ă𝐦 𝐜𝐢𝐧𝐜𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐬𝐞𝐧ț𝐢𝐚𝐥𝐞:
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.
Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.
𝐄 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞 ș𝐭𝐢𝐮𝐭:
1. Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European.. 𝐃𝐢𝐧 𝐩ă𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 șapte 𝐚𝐧𝐢 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns - !!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze
2. 𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞:
a) 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cm ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.
b) 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.
c) Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.
3. A𝐦 𝐢𝐧𝐢ț𝐢𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐜𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧.
Sper să susțineți și acest demers.
https://newsteam.ro/.../europarlamentarul-roman-ciuhodaru...
