Psiholog online

17/11/2025

De ce ajunge o persoană la dependență

Există multiple cauze care pot contribui la instalarea unei dependențe de substanțe sau comportamente, iar combinarea acestor cauze/factori crește semnificativ riscul de dezvoltare a unei dependențe:

1️⃣ Factorii genetici - există cercetări care au identificat o serie de gene ce pot fi asociate cu predispoziția la dependență; unele dintre aceste gene influențează sistemul de recompensă al creierului și modul în care organismul răspunde la substanțe. Așadar, unii dintre noi sunt mai puțin norocoși, în sensul că propria genetică ne predispune în a deveni persoane dependente.

2️⃣ Factorii biologici - modificările în chimia cerebrală contribuie la instalarea dependenței; de exemplu, prin activarea sistemului de recompensă al creierului.

3️⃣ Factorii de mediu - traume, stres sau un mediu familial sau social în care consumul de substanțe este normalizat joacă un rol semnificativ.

4️⃣ Presiunile sociale - influențele din mediul social, presiunea grupului în mod special, pot determina implicarea în consumul de substanțe.

5️⃣ Sănătatea mintală - persoanele cu tulburări de sănătate mintală pot utiliza substanțe pentru a face față simptomelor sau pentru a atenua suferința.

6️⃣ Disponibilitatea substanțelor - accesibilitatea și disponibilitatea substanțelor pot contribui semnificativ la apariția dependenței.

7️⃣ Factorii de personalitate - caracteristici precum impulsivitatea sau căutarea senzațiilor tari pot crește vulnerabilitatea la dependență.

Via Consiliere Adicții

11/07/2025

"În timpul somnului, în timp ce corpul este liniștit și ne mișcăm rar, în creier are loc o activitate intensă, aproape miraculoasă. Departe de a fi o stare pasivă, somnul este, de fapt, o perioadă de „mentenanță” profundă și vitală pentru funcționarea optimă a organismului, în special a creierului. Exact așa cm un computer are nevoie de actualizări, curățare și organizare a fișierelor, și creierul uman face același lucru – dar într-un mod biologic, uimitor și natural.

Pe parcursul nopții, creierul activează un sistem special de „curățare”, numit sistemul glimfatic. Acest sistem funcționează mai ales în timpul somnului profund și are rolul de a elimina toxinele și reziduurile care se acumulează în țesutul cerebral în timpul zilei. Printre aceste toxine se numără și beta-amiloidul, o substanță asociată cu bolile neurodegenerative, cm ar fi Alzheimer. În timpul somnului, spațiile dintre celulele cerebrale se măresc, permițând lichidului cefalorahidian să circule mai eficient, „spălând” literalmente creierul și eliminând resturile nocive.

Dar nu doar curățarea e importantă. În același timp, creierul sortează, consolidează și stochează amintirile formate peste zi. Informațiile esențiale, emoțiile puternice și lecțiile învățate sunt analizate, restructurate și, dacă sunt considerate importante, transferate în memoria de lungă durată. Cele mai banale sau inutile detalii sunt „șterse” pentru a face loc gândurilor noi. E ca și cm creierul ar decide ce „fișiere” merită salvate și ce „gunoaie” pot fi eliminate.

Această funcție este esențială nu doar pentru a ne aminti ce am învățat sau trăit, ci și pentru creativitate, rezolvare de probleme și reglarea emoțiilor. După o noapte bună de somn, creierul nostru este mai clar, mai organizat și mai pregătit să facă față unei noi zile. De aceea, lipsa de somn afectează atât de mult concentrarea, starea de spirit, capacitatea de învățare și chiar imunitatea.

Mai mult, în timpul somnului, organismul eliberează hormoni de creștere și de reparare celulară, care ajută la vindecarea țesuturilor, la regenerarea pielii, la întărirea sistemului imunitar și la echilibrarea metabolismului. Inima și vasele de sânge își reduc ritmul, tensiunea arterială scade, iar organele au un moment de respiro și refacere.

Somnul este, așadar, una dintre cele mai valoroase și subevaluate forme de „medicină naturală”. Este gratuit, esențial și de neînlocuit. Când dormi bine, corpul și mintea ta funcționează mai eficient, iar starea de bine generală crește considerabil. Nu degeaba se spune că un somn bun e mai valoros decât orice tratament: pentru că în acele ore tăcute ale nopții, creierul devine doctorul propriului corp, psihologul propriei minți și arhivarul amintirilor ce ne definesc ca oameni.

Așa că data viitoare când îți închizi ochii și te cufunzi în somn, amintește-ți că nu e doar o pauză. Este momentul în care mintea ta se curăță, se repară și se pregătește să devină mai puternică. O adevărată minune zilnică, tăcută, dar esențială."

Text preluat

05/07/2025

"De ce este bine că trimitem reels-uri, linkuri sau imagini amuzante celor dragi?

Pentru că, dincolo de conținutul în sine, aceste gesturi simple spun: „M-am gândit la tine. Îmi pasă.”

Acest obicei, cunoscut sub numele de „pebbling”* (inspirat de pinguinii care oferă pietricele partenerilor lor), este, de fapt, o formă de grijă relațională.

În esență, fiecare „pietricică relațională” pe care o trimitem răspunde unei nevoi fundamentale: nevoia de conexiune. Ne dorim să fim aproape unii de alții, să fim văzuți, auziți și valorizați în relațiile noastre.

Astfel, chiar și cele mai mărunte gesturi devin poduri de legătură între suflete; semnale discrete că relația contează și că nu suntem singuri."

*Adam Grant

29/03/2025

●Studiile recente în domeniul somnologiei au arătat că cea mai bună oră de culcare se încadrează, în general, între orele 21:30 și 23:00.
În această fereastră de timp, ritmul circadian al organismului — ceasul biologic intern — favorizează începerea fazei de somn profund, responsabilă de regenerarea fizică și psihică. Dacă ne culcăm prea târziu, riscăm să perturbăm aceste cicluri naturale, ceea ce poate duce la un somn fragmentat sau insuficient.

28/03/2025

https://www.stiripesurse.ro/scrisul-de-mana-ne-ascute-mintea-descoperirea-surprinzatoare-a-cercetatorilor-norvegieni_3626075.html

Scrierea de mână activează mai intens zonele creierului și îmbunătățește memoria, conform unui studiu realizat de cercetătorii în psihologie de la Uni...