16/02/2025
UCRAINA, ADEVĂRUL....
Încă de la începutul războiului din Ucraina am spus, în mai mai multe postări, că nu este ce credem și că, de fapt, forțele occidentale, în frunte cu America, nu susțin armata ucraineană pentru că ar vrea binele Ucrainei sau pentru că ar fi interesate de statutul ei democratic și am declarat că miza este alta și anume una economică.
Timpul a trecut și au apărut, treptat, enorm de multe dovezi că forțele ce sprijină, militar, logistic și financiar, Ucraina caută ca pe de-o parte să ia în stăpânire, aproape complet, resursele, extrem de mari, ale acestei țări, iar pe de alta vor să-și extindă, cât mai mult, înspre Rusia, zona de influență.
Lucru de care s-a vorbit, până acum, destul de puțin este că, se pare, membrii N. A. T. O au fost împinși către acest război indirect cu Rusia de către anumite cercuri oculte de putere, conduse de oameni extrem de bogați.
Se tot vorbește de gruparea Soroș, dar, cel mai probabil, în spatele acesteia se află familiile Rotschild, Rockfeller, dar și destule alte alte entități, mai toate cu origini evreiești și reprezentând așa-numite fonduri sau organizații, conduse, bineînțeles, de indivizi deținând adevărate imperii financiare extinse pe aproape toată întinderea globului pământesc.
Ciudat sau nu, există perspectiva ca țările N. A. T. O, excluzând, poate, î cel mai important membru al său, S. U. A, să fi fost angrenate în războiul contra Rusiei fără să știe clar ce vor obține la capătul său ori cât. Pur și simplu, s-au conformat, aproape orbește, unor ordine venind de la cei menționați, prin filiera Soroș.
Cum a fost posibil? Prin oamenii cumpărați ai guvernelor care le conduc. De ani și ani de zile, Soroș și restul au desfășurat o campanie neîntreruptă de racolare a oamenilor cheie din țările importante ale Europei, iar apoi din restul, plătindu-i, gras, sau oferindu-le diverse privilegii.
Odată cumpărați, aceștia, chiar dacă ar fi vrut, poate, la un moment dat să se retragă din rețeaua Soroș, pentru a-și recăpăta demnitatea sau a-și servi, așa cm trebuie, țările lor, n-au mai putut, căci...Deveniseră șantajabili.
Această încrengătură ocultă ce vrea să controleze lumea, în numele așa-numitului globalism, a avut grijă să facă dosare tuturor celor numiți în slujba sa, ori, altfel zis, să adune dovezi prin care aceștia pot fi oricând expuși presei și respectiv opiniei publice, deci compromiși ca figuri politice, în cazul în care nu s-ar mai conforma directivelor soroșiste.
Desigur însă că, dat fiind caracterul practic mafiot al organismului ce controlează acest fenomen de aservire a lumii, pe lângă compromitere, pentru toți cei care s-au angajat să-l slujească, există și perspectiva unei pedepse mai mari și, desigur, mult mai înspăimântătoare, suprimarea lor fizică.
Ca să revenim la ceea ce ne interesează, țărilor Uniunii Europene nu li s-a promis, oficial, ceva clar în legătură cu Ucraina, în schimb au fost obligate, prin tot felul de tertipuri și de manevre să cheltuiască enorm în favoarea sprijinirii regimului și armatei acestei țări.
De câteva zile am aflat despre acel U. S. A. I. D, adică Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, mai bine zis despre sumele uriașe de bani împrăștiate peste tot în lume, dar mai ales în Europa, dinspre America pentru coruperea de personalități politice, oameni de cultură și oameni de afaceri, pentru subordonarea foarte multor trusturi media importante și deci pentru influențarea opiniei publice, pentru organizarea de lovituri de stat sau pur și simplu pentru slăbirea sau chiar anularea suveranității anumitor țări, consecutiv fragilizării lor economice, cu toate că lista acțiunilor desfășurate prin U. S. A. I. D este foarte mare și nu poate fi cuprinsă în acest articol.
O să vă întrebați cine s-a ocupat, efectiv, de acest demers, iar răspunsul nu este ușor de dat. Se știe, totuși, că până acum ceva ani C. I. A, Agenția Centrală de Informații (Central Intelligence Agency), până la urmă o teribilă organizație de spionaj, era cea care se ocupa cu obținerea de profituri și avantaje, pentru Statele Unite în lume, prin diverse mijloace, mai mult sau mai puțin elegante.
Nu intru în amănunte, dacă ați auzit de termenul de asasin economic, apărut fix în legătură cu acest organism de stat american, ați înțeles deja aproape tot despre C. I. A, căci despre altfel de asasini nici nu cred că are rost să vorbesc, fiind parte intrinsecă din orice activitate a unui serviciu de spionaj.
Dar să lăsăm C. I. A deoparte, ceea ce vreau să spun, aici, este că, după toate probabilitățile, nu se știe exact cum, Soroș, ghidat ca la carte de șefii săi, a reușit să pună el mâna, cel puțin parțial, la un moment dat pe fondurile U. S. A. I. D și deci să decupleze, întrucâtva, această agenție, C. I. A, de la folosirea banilor respectivi iar ceea ce a urmat vedem acum.
Aceste fonduri au încetat să servească, practic, strict Statelor Unite, căci Soroș și compania nu se află în slujba Americii. Nu, oculta mondială, dacă vrem să folosim un termen consacrat, nu are stăpâni statali, ci, dimpotrivă, încearcă să stăpânească cât mai multe state, pentru a ajunge, într-un final, la constituirea acelui guvern mondial despre care se tot vorbește.
Ca să poată stăpâni, are nevoie de cât mai mulți bani, iar ca să aibă bani, trebuie să fure. Da, numai că la cel mai înalt nivel nu poți fura oricum, ca și cm ai băga, pur și simplu, mâna în buzunarul cuiva. Tocmai de aceea există escrocii, iar oculta mondială dispune de escroci mari, stilați, subtili care știu perfect cm să mintă, cm să șantajeze și, atenție, cm să pozeze în binefăcători ai omenirii pentru a obține sumele necesare scopului lor ultim, de dominare a lumii.
Acești escroci pot fi chiar seducători, pot părea mari filantropi, care propovăduiesc și lansează tot felul de cauze nobile pe mapamond, fonduri de împrumut, organizații de ajutorare, programe de învățământ și tot așa. Doar ați auzit de bursele sau de universitățile Soroș, nu?
Bun, dacă am înțeles puțin cm decurg lucrurile, să ne întoarcem la Ucraina. V-ați întrebat cm a ajuns Zelenski la putere? Oare doar pentru că e el atât de simpatic, pentru că a cucerit inimile ucrainenilor ca actor? Haideți să ne uităm puțin la acest individ și la anumite roluri, spun eu, penibile ale lui sau cel puțin dubioase, cm ar fi cele în care apare îmbrăcat în ținute femeiești intime, iar apoi să ne mai punem o întrebare, de ce a jucat tocmai el într-un serial de film al cărui subiect este transformarea unui simplu profesoraș în președintele țării ?Oare cine s-o fi gândit la o asemenea temă, cm și de ce?
Dar ia să vedem, cm credeți că a făcut Ucraina așa-zisul pas spre democrație, în 2014, după evenimentele Euromaidan, nu s-o fi ocupat cineva de ele? Răspunsul se știe deja, președintele de atunci, Viktor Ianukovici a căzut nu fiindcă era el slab, ca președinte, ci fiindcă împotriva lui s-a țesut o întreagă campanie, finanțată de...De către cine credeți? De către Soroș.
S-au cumpărat televiziuni, s-au cumpărat ziare, s-au cumpărat oamenii importanți din preajma acestuia. Au existat diverși agenți, diverși spioni, infiltrați, americani și nu numai? Desigur. Seamănă acest scenariu cu cel românesc din 1989? Seamănă fiindcă vorbim despre aceste infiltrări, ale unor elemente străine, cu toate că putem spune că seamănă vag, căci atunci, în 1989, a fost vorba de o cooperare C. I. A-K. G. B, stabilită la nivel înalt, în urma pactului de la Malta între Gorbaciov și Bush.
Cu ce bani a cumpărat Soroș televiziunile, ziarele dar și o parte din autoritățile de la Kiev? Cred că știți răspunsul deja, cu banii din U. S. A.I. D, în mare parte, căci Uniunea Europeană abia de prin 2015 a început să devină fieful său. Astăzi și acest organism dispune de un fond similar celui american la care ne referim și este și el dirijat, vă închipuiți, pentru a sprijini diverse acțiuni ale lui Soroș, dintre care cele mai importante sunt cele de slăbire a autonomiei economice a statelor U. E, dar și de anulare sau măcar diminuare a principiilor și viziunilor suveraniste ale acestora.
Dacă în 2014 s-a petrecut lovitura, voalată, de stat, este lesne de priceput că Soroș își făcuse intrarea în Ucraina mult mai devreme pentru a începe s-o aservească intereselor pe care le slujea. În 2014, evident, el căpătase deja foarte multă influență în această țară, intoxicând-o și corupând-o cu politicile sale de manipulare, iar în acest an doar se produce primul rezultat, oficial, major al lucrării soroșiste, care însă nu se oprește aici.
Soroș, după ce, chipurile, adusese ceva democrație în această țară revoltător de coruptibilă, ridică manipularea la alt nivel și continuă să cumpere și să cumpere cu fler și încredere, în stânga și în dreapta, trusturi media, clădiri, terenuri și, evident, mai departe,oameni influenți, din politică, afaceri, dar și din armată, atenție.
Totuși, nu se mulțumește, vrea mereu mai mult, mai ales pentru că...Stăpânii, Rockfeller, Rotschild și ceilalți îl presează. După ce Soroș a deschis porțile necesare, aceștia iau ei, direct, în propriile mâini, frâiele afacerii numite Ucraina, vin aici și negociază, ce credeți, nici mai mult nici mai puțin decât datoria externă a Ucrainei, pe care, deși imensă, adică cel puțin o sută cincizeci de miliarde de euro, o și achită, se pare.
Cu această ocazie, se constituie Clubul de la Odessa. care este de fapt clubul sau grupul miliardarilor de la Odessa, din nou în majoritate evrei. Ei se autodenumesc „protectorii” Ucrainei.
Înțelegeți, cu mult înainte de începerea războiului, sau, dacă vreți, a părții a doua a războiului, Ucraina deja nu își mai aparținea, sieși, nu mai era independentă decât pe hărtie, căci devenise, practic, proprietatea acestui grup.
Ca să fie și mai siguri că stăpânesc, sub toate punctele de vedere, Ucraina, ale cărei bogății vor să le exploateze, în scop propriu, pentru afaceri colosale, Rotschild și gașca se gândesc să își pună și un președinte al lor. Astfel, apare în prim-plan actorașul Zelenski, care, pe lângă că este deșteptuț și guraliv, are o calitate și mai importantă, este, și el, evreu!
Ați auzit de faimoșii oligarhi din Rusia, dar și din Ucraina, cred. Ei bine, oligarhul care l-a prezentat miliardarilor cu pricina pe Zelenski se numește Igor Kolomoiski. Evident că acesta intrase în legătură cu clubul de la Odessa, căci marii negustori musai se întâlnesc negreșit când se află pe un teritoriu comun pe care vor să-l folosească, fie pentru a se lupta între ei, fie pentru a coopera.
În acest caz a fost vorba despre colaborare, cel puțin la început, căci la un moment dat Kolomoiski a fost arestat, aparent pentru fraudă, deși se poate să fi fost băgat în pușcărie din cu totul alte motive, întrucât nu mai făcea jocurile cuiva. Nu cred că vă va mai mira să aflați că și acesta este evreu.
Da, iar lucrurile merg bine, “protectorii“ externi, ai Ucrainei, în frunte cu Rotschild, împreună cu cei interni, oligarhii autohtoni, iau totul în stăpânire și, la alegerile din 2019 Zelenski câștigă detașat, cu 70%.
Televiziunile, ziarele, dar mai ales oamenii, politici, cumpărați și-au făcut datoria, au promovat fix cm și cât trebuie figura acestui măscărici care devine președinte și va încerca, de acum înainte, să pară serios și sobru, deși va rămâne mereu un actor de mâna a doua, un cabotin, un circar, care, după cm văzut, s-a ocupat cu realizarea de filmulețe și în război, dimpreună cu alți oameni din branșă, adică actori și ei, dar numiți în funcții militare.
De ce? Simplu, pentru a dramatiza evenimentul pe cât se poate, pentru a impresiona, dacă tot există internetul și, prin imagini comentate, se poate ajunge peste tot. Este Zelenski doar un pion al marilor miliardari la care ne referim? Evident că da. Este plătit Zelenski direct de aceștia pentru a le face jocurile? Evident că da și încă foarte, foarte scump. S-a aflat despre proprietățile exorbitante deținute de acesta în Europa, dar și în America, precum și despre conturile, impresionante, de care dispune și pe care, vă închipuiți, nu le-a obținut ca urmare a activității sale actoricești sau prezidențiale.
Mergem mai departe, căci lucrurile sunt complicate. În 2020, Trump pierde alegerile pentru președinție din America. Ciudat sau, există voci ce susțin că acesta nu era la curent cu ce se întâmplă, pe la spatele său, în Ucraina, căci ar fi intervenit, cumva, în această situație și ar fi schimbat măcar câte ceva. Trump pierde și apare pe firmament Biden, ce, oricât de bătrân și aproape de senilitate, este șiret, lacom și interesat, mai ales că...Aici este aici, fiul său, Hunter Biden era demult băgat, foarte tare, în afacerea Ucraina, atras fiind, în acest sens, de clubul de la Odessa, care căuta să coopteze de partea sa cât mai mulți oameni influenți din America.
În cazul lui Hunter Biden, nu el fusese, firește, ținta vizată, ci tatăl său, prima oară în calitate de vicepreședinte , iar apoi chiar de președinte al Statelor Unite.
Cu ce se ocupa Hunter Biden în Ucraina? Păi, iată, din 2013 deja, el era acționar al societății Burisma Holdings, unul dintre cei mai mari producători, privați, de gaz din această țară, dar, se pare, a fost implicat și în alte mari afaceri ce au legătură cu Ucraina.
În 2016, tatăl său, vicepreședintele Joe Biden a intervenit într-un proces deschis de autoritățile ucrainene împotriva Burisma Holdings și, se pare, a tras, prin influența avută, sforile necesare pentru demiterea procurorului care instrumenta acest caz, Viktor Shokin. Burisma Holdings câștigă procesul, în care firma era acuzată, pe drept, pentru proceduri ilegale.
Mai mult, există suspiciuni, ce urmează a fi confirmate, că din acest moment Burisma Holdings îl transformă pe Joe Biden într-un garant, dar și într-un protector al afacerilor sale, folosindu-se de poziția, dar și de imaginea sa pentru a prospera, chiar dacă când și când continuă să comită ilegalități. Se pare însă că, direct sau indirect, prin fiul său, în moduri încă necunoscute, Joe Biden își va avea beneficiile sale în schimbul acoperirii pe care o furnizează firmei în cauză.
Astfel, iată, vrând-nevrând, din cauza scumpei lui odrasle, Joe Biden se pomenește într-o relație personală cu Ucraina, din care nu poate să iasă, fiind șantajabil, și care va continua în mod nefast, nu atât pentru el sau pentru Hunter Biden, cât pentru omenirea întreagă.
Da, fiindcă, din păcate, se pare, problemele create de fiul său nu s-au oprit aici pentru Joe Biden, întrucât, la un moment dat acesta, mare consumator de droguri, se implică în relații cu diverse grupuri infracționale ce fac comerț cu stupefiante, dar, fiind totodată afemeiat și atras de femeile frumoase din Ucraina, devine victima unui asemenea grup, implicat în trafic de droguri, dar și de carne vie, care îl ia, nu se știe cum, ostatic și care cere o răscumpărare pentru acesta sau, iarăși, o promisiune...
Problemele devin, deci, mari, pentru Joe Biden, tatăl, ce, pentru că trebuie să ascundă, în fața lumii, acest incident, a cărui aflare l-ar fi compromis politic, devine, deci, încă și mai șantajabil, iar legătura sa cu Ucraina pare una pentru totdeauna.
Nu întâmplător, în consecință, el va favoriza grupul de la Odessa și deci transformarea acestei țări într-o colonie economică pentru cei care o cumpăraseră, deși, dată fiind lăcomia de care pomenisem, este aproape exclus să nu fi avut în vedere și partea, substanțială, care i s-a promis, probabil, pentru a nu lăsa ca cineva să intervină în experimentul Ucraina.
Totuși...Cineva a intervenit și știm cine, Putin. Oare nu era acesta la curent cu ce se întâmplă în țara vecină, membră a fostului U. R. S. S? Ba bine că nu, însă...Cel mai probabil a așteptat să devină clar în ce direcție merg lucrurile aici înainte de a lua o hotărâre. Dinspre Kremlin au apărut zvonuri că oricum intenționa să intre, la un moment dat în Ucraina, pentru că nu îi convenea să vadă în ce se transformă acest loc, anume într-o nouă zonă de influență americano-evreiască și respectiv într-un posibil nou stat nou N. A. T. O, adică într-un avanpost al unei puteri adverse și într-un pericol serios pentru propria sa țară, Rusia.
Dacă am pomenit de oligarhi, ceva mai devreme, deci despre niște indivizi care reprezintă niște oameni foarte bogați, dar care nu întotdeauna își conduc afacerile în limitele legii, după cum, cel mai probabil, nici de început nu le-au început cu bani cinstiți, trebuie să spunem că acest gen de persoane trag la fel de multe sfori în Rusia ca și în Ucraina.
Dată fiind apropierea teritorială, dar și culturală, nu avem cm să ne îndoim că între oligarhii din Rusia și cei din Ucraina există legături strânse și o comunicare continuă, dacă nu și unele afaceri comune.
Evident că, aflând, de la frații lor ucraineni, despre grupul de la Odessa și despre faptul că Ucraina va fi cumpărată, în curând, cu totul de către marii magnați, oligarhii din Rusia nu au rămas indiferenți, întrucât, logic, și-ar fi dorit și ei să beneficieze, măcar într-o oarecare măsură, de bogățiile Ucrainei, ce încă arată ca un teritoriu virgin care adăpostește, în subsolul, dar și în munții săi o adevărată comoară.
O variantă ar fi, deci, ca, văzându-se incapabili de a opri procesul de colonizare, economică, a Ucrainei de către America, până la urmă, căci Rotschild, Rockfeller și restul sunt profund legați, prin totul, de America, aceștia să se fi plâns lui Putin, rugându-l să facă ceva.
Dar la fel de posibil este ca Putin însuși, după ce a primit toate informațiile necesare de la agenții săi din teren și a pus lucrurile cap la cap, să fi decis singur că la fel de bine i-ar prinde și lui avuția Ucrainei, mai ales anumite metale, și că în nici un caz nu este de acord să îi fie luat ceea ce, de fapt, a considerat întotdeauna ca fiind al său, atâta vreme cât Ucraina s-a aflat sub influența Rusiei.
Pe de altă parte, desigur că nu și-a pus nici o clipă problemă de a restitui , eventual și cu dobândă mare, clubului sau grupului de la Odessa banii dați de acesta pentru răscumpărarea datoriei Ucrainei, ca să facă oculta mondială să renunțe la acest teritoriu. Oricum este exclus ca aceasta să fi renunțat la această vacă numai bună de muls, mai ales că fusese obținută cu eforturi deosebite, până la urmă.
Așa cum, sper că s-a înțeles pe deplin, America nu s-a angajat să sprijine, militar și nu numai, Ucraina, din rațiuni cm ar fi neacceptarea încălcării principiilor suveranității sau protejarea dreptului la democrație al oricărei țări, exact la fel precum Rusia nu și-a trimis trupele în Ucraina pentru a-i apăra pe rușii de aici împotriva așa-ziselor persecuții comise împotriva acestora de guvernul de la Kiev. Toate acestea înseamnă doar minciună și demagogie.
Nu, când nu a mai avut absolut nici o îndoială cu privire la direcția în care se îndreaptă Ucraina, mai ales după ce a văzut ce președinte a fost ales, în 2019, aici și știind în ce fel, cu ce ajutor, cu ce influență, Putin a luat o hotărâre foarte importantă. Dacă ne gândim la sancțiunile pe care Rusia le-a avut de suportat ca urmare a invadării Ucrainei și pe care, probabil, Putin le-a anticipat, măcar în parte, unii probabil au spus și spun că și-a asumat riscuri enorme.
Alții însă, mai ales dintre cei care îl cunosc pe Putin sau au înțeles cm privește acesta, în general, lucrurile, spun că acesta a știut foarte bine ce face, prin caracterul său calculat și că a mizat pe faptul că Occidentul va ceda la un moment dat în cadrul acestei lupte de partea Ucrainei.
Foarte interesant, Putin a știut într-adevăr pe ce se bazează în războiul declanșat. El nu și-a înfometat poporul și nu l-a adus într-o stare, efectivă, de suferință, din cauza sancțiunilor pe care lumea întreagă le-a impus Rusiei, prin comanda venită de la Washington.
De ce, pentru că Rusia este cea mai mare, dar și cea mai bogată țară din lume, o țară care își poate asigura singură, pe termen lung și foarte lung, supraviețuirea, având resursele necesare. Nimeni, ne-au dovedit-o diverși vloggeri, nu se plânge în Rusia doar pentru s-au închis anumite fabrici, magazine sau rețele de restaturante, statul, prin acțiuni și politici inteligente, le-a oferit rușilor, mijloace sau posibilități suficiente, reale și decente de existență.
Dacă acesta a fost cazul Rusiei, Europa însă a avut și are, încă, mult, foarte mult, de suferit de pe urma acestui război și nu ne referim doar la gazele care nu au mai venit din Rusia și au pus bătrânul continent într-o postură foarte ingrată, forțându-l să importe gaz la prețuri foarte mari, din America și nu numai.
Nu, totul s-a dat peste cap în Europa prin conflictul din Ucraina, căci, până la urmă, Europa a început să sărăcească. Prețurile s-au scumpit, inflația a crescut, salariile au scăzut și a apărut, tot mai des, o întrebare logică, oare nu este prea mare prețul acestui război și de ce îl plătim noi, europenii?
Da, America a contribuit cel mai mult la ajutorarea Ucrainei, cu arme, muniții, logistică etc însă America este America și, la fel precum Rusia, poate susține orice efort financiar și de orice natură vreme îndelungată, dispunând de toate resursele de care are nevoie. Totuși, aceeași Americă a cerut statelor Europei să se implice și ele, cât se poate de serios, în a sprijini, militar și economic, Ucraina, iar rezultatele acestei implicări sunt devastatoare.
Fiecare țară europeană a investit miliarde și miliarde de euro pentru Ucraina, periclitându-și propriile interese și punându-și în situații ingrate, nedrepte și periculoase chiar proprii cetățeni. Mai mult, s-a dovedit că Europa nu poate ține ritmul cu Rusia în privința fabricării de arme și de muniție, că efectiv a ajuns să se sufoce, în această cursă a înarmării și că, până la urmă, dacă n-ar fi fost americanii, tot efortul lor ar fi unul inutil.
Dar chiar a fost unul inutil, tocmai aflăm, acum când puterea s-a schimbat la Washington și Trump întreabă Ucraina, dar și Europa, dacă nu a știut, cumva, că rușii nu pot fi învinși de ucraineni, oricât ajutor ar primi aceștia!
Sună total ironic, cred că sunteți de acord, căci, ne spunem noi, bine, bine, păi nu voi, americanii ați lansat această opinie că Ucraina poate câștiga și nu voi ați insistat să facem totul pentru a o susține?
Răspunsul pe care îl vom primi va fi, după cm este de presupus, acesta, nu noi, regimul Trump. Ce a făcut regimul Biden a fost o nerozie, va declara, cu nonșalanță, Trump, cu toate că mai tot armamentul oferit de Statele Unite Ucrainei a fost unul învechit și, se pare, unul de care voia oricum să scape pentru ca congresul american să aprobe producerea de arme noi și, deci, pentru ca producătorii de armament din America să câștige foarte mulți bani.
Știm, nu, că orice război înseamnă, pentru unii, o sursă uriașă de înavuțire.
Noi însă, ca să readucem discuția în punctul care ne interesează, ne vom mai pune, însă, o întrebare: Oare nu a existat o forță, mai mult sau mai puțin ocultă, care a împins lumea întreagă, incluzând Statele Unite ale Americii, să se implice atât de tare, cu atâtea costuri, de partea Ucrainei, în războiul contra Rusiei?
Iar răspunsul l-am primit deja, după ultimele dezvăluiri, această forță se numește Soroș sau, mai exact, gruparea Soroș, una de care, ne pare rău s-o spunem, a fost influențat, până acum o lună, întreg guvernul american.
Să ne amintim, Soroș schimbă politica din Ucraina, el facilitează cumpărarea acestei țări de către șefii săi, oamenii care deja controlează o foarte mare parte din lume, mai toți miliardari cu origini evreiești, iar în baza schimbărilor favorizate de Soroș în Ucraina apare, aici, și Hunter Biden, fiul vicepreședintelui Joe Biden în momentul respectiv. El este profund implicat într-o afacere profitabilă cu gaze, dar, împreună cu partenerii săi de afacere, calcă strâmb, iar tatăl său trebuie să intervină.
Ceea ce face Joe Biden se numește trafic de influență, iar din această clipă el, din punct de vedere legal, devine pătat și se expune și supune unui întreg lanț de compromisuri ulterioare, pe care ne este ușor să le bănuim.
Această poziție, desigur, este una care îi convine lui Soroș, dar și celor care îl dirijează pe Soroș, clubul de la Odessa, de acum ei îl pot șantaja și deci îl pot folosi. Probabil că procesul în care a intervenit fusese, de fapt, o capcană.
Când Putin invadează Ucraina, țara în care investise sume uriașe, acest grup, evident păgubit, îi cere, poate chiar pe un ton imperativ, să facă totul pentru a-i da pe ruși afară din acest nou el Dorado european, iar Biden nu are de ales și se pune să înarmeze, până în dinți, armata ucraineană, a cărei modernizare începuse, masiv, încă din 2014, după anexarea Crimeei de către Putin, cu fonduri, evident, facilitate de același Soroș.
Iar Joe Biden mai primește o solicitare, dacă nu vrem să-l numim ordin, anume să impună, la rândul său, țărilor din Uniunea Europeană, dar și unora precum Japonia, Coreea, Marea Britanie, Canada sau Australia, să cotizeze și ele, din greu, în acest război.
Știm prea bine ce s-a întâmplat, după acest comandament, soroșist să-i spunem, ca să simplificăm lucrurile. Omul de bază al miliardarului ungur, care nu mai este acceptat în Ungaria, Ursula von der Leyen și a cărei prezență pe mine unul mă îngrozește, sună din goarnă și pune, imediat, toate guvernele să scoată din buzunar bani grei, dar și să facă propagandă în favoarea ajutorării Ucrainei.
Deodată, mai toate televiziunile încep să difuzeze știri și editoriale în care rușii ne sunt prezentați ca niște nenorociți și ca niște criminali, care comit un act atroce. Nici mai mult nici mai puțin, ne cer, pur și simplu, să urâm un întreg popor din cauza unui singur om, Putin, iar, de acum, nu mai avem voie, sub nici o formă, să spunem ceva de bine despre ruși. Nu, gata, s-a dictat, dacă sunt dușmanii Ucrainei, sunt și dușmanii noștri.
În același timp,încep comunicatele de pe front, care însă prezintă, în cea mai mare măsură, doar informațiile ucrainene, unele descriind, propagandistic, faptele bravilor soldați ucraineni ce omoară zilnic nu știu câți ruși și distrug nu știu câte tancuri, blindate, avioane sau drone. Timpul trece și, dacă ar fi să ne luăm după informațiile pe care ni le prezintă televiziunile, ai spune nu mor decât ruși pe front în vreme ce ucrainenii sunt de neatins; în schimb, aceleași informații ni-i prezintă pe ruși ca pe niște indivizi absolut lipsiți de scrupule, de moralitate, care, dacă nu prea omoară soldați ucraineni, fiindcă sunt prost pregătiți, omoară, în schimb, civili, deliberat.
Abia acum ne întrebăm, în sfârșit, de ce și cm toate guvernele din Uniunea Europeană, cu practic o singură excepție, cel maghiar, declarat anti-soroșist, se conformează imediat isteriei declanșate de Ursula von der Leyen. Este simplu, de fapt, ea controlează oamenii cheie din acestea, în speță premierii, după cm controlează și președinții statelor Europene. Sunt toți corupți, au fost demult mituiți și angajați în armata Soroș, n-au cm să spună nu.
Fenomenul declanșat de treaba cu Ucraina este extrem de similar celui declanșat de virusul Covid, fabricat, de fapt, artificial, într-un laborator din China și nu se știe dacă nu intenționat. Și atunci guvernele au fost obligate să plătească enorm pentru vaccinuri, așa cm azi au fost obligate să plătească pentru armament, vânzoleala a fost uriașă, ca și pagubele, iar aceasta a generat foarte multe morți din cauza modurilor pripite în care s-a acționat, din cauza protocoalelor greșite de intervenție.
Ulterior s-a aflat despre efectele cât se poate de îndoielnice ale vaccinurilor, care, se pare, au produs ele însele numeroase decese sau îmbolnăviri ciudate și totodată grave, care pentru unii au lăsat sechele pe viață.
În cazul Ucraina însă aflăm ceva la fel de stupefiant, în aceste zile, de la trimișii lui Trump, repet, că oricâte arme le-am da ucrainenilor, ei nu pot câștiga războiul și, de fapt, nu au putut niciodată. Atunci, pentru ce am susținut noi, financiar, acest război și de ce au mai luptat ucrainenii, nu?
Suntem îngroziți și scârbiți, mai ales dacă ne amintim de toate comunicatele lui Klaus Werner Iohannis care până foarte de curând ne-a spus despre datoria noastră față de Ucraina și despre faptul că este musai să cheltuim cât mai mult pentru această țară. Groaznic, acest individ, al cărui chip real tocmai a fost dat în vileag, nu spunea o vorbă despre ceea ce ne-ar fi necesar nouă, românilor, în schimb părea că și-ar da și sufletul pentru binele Ucrainei.
Da, însă să ne amintim și acest lucru, Iohannis a părut mereu că se trage, fără nici o glumă, de șireturi cu Ursula von der Leyen și, nici mai mult nici mai puțin, s-a autopropus, la un moment dat ca secretar N. A. T. O.
Deși susținut de această femeie cu suflet mic, nu i-a ieșit însă socoteala, din fericire și consider că are de plătit mult mai mult decât banii datorați pentru chiriile caselor deținute ilegal, fiindcă...Iohannis este nenorocitul care în pandemie ne-a îndemnat, stăruitor, să mergem să ne vaccinăm și care a impulsionat guvernul român să investească miliarde de euro pentru vaccinuri. Dacă vreți, acest pion soroșist, este un criminal, până la urmă.
Dar câți pioni soroșiști mai sunt, oare, în România, în afară de Iohannis? Se pare că foarte, foarte mulți, iar actualul președinte, interimar, este sigur unul dintre ei, împreună cu Ciolacu, cu Hurezeanu, cu Helvig, Coldea, Maior și cu atâția alții, dintre care și oameni de cultură, precum Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu sau Horia Patapievici pentru care, poate, până de curând mulți români aveau o stimă deosebită, dar care, moral, se dovedește că sunt nuli și oricum lipsiți de spirit național.
Să ne lămurim, soroșismul este, în esență, o mișcare globalistă, al cărei scop final este să creeze un guvern unic mondial și care, în această perspectivă, se străduiește să distrugă orice idee de suveranism sau de naționalism la nivel de popoare, prin negarea sau minimalizarea tradițiilor, obiceiurilor și principiilor proprii acestora, a oricărui element menit a le evidenția identitatea unică.
După cm am precizat însă, soroșismul este doar un titlu generic, dat unui curent de o asemenea amploare după numele unui individ care a fost împins în față de alții, mult mai periculoși și mult mai potenți financiar, care susțin cu sume uriașe acțiunile acestuia, deși de multe ori, vezi cazul U. S. A. I. D, banii puși în joc sunt furați sau, să spunem, delapidați.
În acest moment lumea se trezește și, spun eu, extrem de surprinzător, în Europa cel mai trezit popor pare cel român, care, iată, condamnă în cor această manipulare oribilă la care au fost, până acum, supuși europenii de la Bruxelles, prin oribila Ursula von der Leyen și prin toți acoliții săi.
Un exemplu al influenței negative încă venind dinspre conducerea Uniunii Europene îl constituie recenta anulare, suspectă și frauduloasă, ilegală, a alegerilor prezidențiale din România, se pare comandată tot de Soroș și ai săi.
Faptul că America are o conducere nouă, care tocmai ne-a lăsat să înțelegem, prin J. D. Vance, vicepreședintele țării, că știe ce s-a întâmplat la noi, ne dă speranțe, însă nu ne și face să fim siguri că vom reuși să scăpăm de clica odioasă de monștri și de lichele care ne conduc. Ceea ce descoperim, în plus, acum este că, la rândul lor, guvernanții oficiali ai României, corupți până în măduva oaselor, sunt conduși de diverse servicii secrete, care par astăzi mai puternice decât securitatea din România comunistă.
Se anunță o luptă acerbă, în condițiile în care împotriva sistemului, până acum, s-a ridicat un singur om, hăituit în permanență de aceleași servicii secrete și ai cărui aliat este până la urmă doar poporul român.
Desigur, un întreg popor, aproape, nu înseamnă puțin, însă depinde de cm va înțelege acesta să își apere până la capăt șansele de recuperare a demnității naționale, când, se pare, cei care se agață de putere sunt capabili de orice gesturi pentru a nu o pierde.
Am ajuns, evident, să vorbesc și despre România, care mă interesează mai presus de orice, normal, ca român, însă nu voi încheia acest articol fără a-mi duce la capăt niște idei legate de Ucraina și de ceea ce s-a întâmplat aici.
Așadar, Joe Biden, obligat, practic, de forțele oculte din spatele lui Soroș, nu sprijină Ucraina de dragul poporului ucrainean, ci deoarece este somat să facă aceasta pentru ca niște ticăloși să-și scoată măcar ceva din pârleala pricinuită de invadarea acesteia de către Vladimir Putin.
Iată pentru ce au murit și mor încă mii și mii de ucraineni, dar și de ruși, iată pentru ce suferă o populație întreagă, fiindcă Joe Biden s-a făcut dator, din cauza fiului său, lacom și capricios, în fața unor indivizi veroși și lipsiți de scrupule, ale căror planuri au fost dejucate de acțiunea unui individ la fel lipsit de scrupule ca și ei.
Bătălia, deci, nu se duce, de fapt, între niște țări, ci între niște grupuri și are o motivație mai ales economică. Tot ce se întâmplă aici este rodul micimii de caracter a unor oameni care consideră că pot face orice pe Pământ doar fiindcă așa vor ei și pentru care viețile umane nu au absolut nici o valoare.
Pe internet există acum nenumărate scene cu condițiile oribile în care se luptă pe front și nu vedem deloc soldați ucraineni triumfători, ba uneori îi vedem pur și simplu suferind, groaznic, și chiar murind și filmați cu telefonul. De fapt, aflăm în aceste clipe, pierderile lor sunt mai mari decât ale rușilor, bat, la greu, în retragere, iar Ucraina va rămâne, în curând, fără bărbați și cu foarte multe văduve sau copii lipsiți de tată. Ne va șoca când vom afla, la sfârșit, care este bilanțul real al acestui război, în pierderi de vieți omenești, dar și în persoane schilodite pe viață sau mutilate psihologic.
În primele mele postări despre Ucraina m-am referit cu scârbă la festivismul suspect declanșat de vizitele, fizice sau online, ale lui Zelenski în diverse parlamente europene, unde acesta era aplaudat cu frenezie, ca și cm ar fi fost un erou.
Acum, când mașinațiile soroșiste încep să fie tot mai cunoscute, ne este ușor să deducem că și în aceste parlamente sunt foarte mulți oameni cumpărați de oculta mondială și că, de fapt, entuziasmul cu care a fost, în foarte multe locuri, primit Zelenski a fost de fapt unul pentru care s-a plătit.
Iată, însă, aflăm că s-au plătit bani grei și pentru vizitele anumitor staruri de film americane în Ucraina, cm ar fi Angelina Jolie, Ben Stiller sau Sean Penn, când noi credeam, în naivitatea noastră, că acestea își doreau, sincer, să îl cunoască pe marele “comandant”.
Totul a fost mai mult sau mai puțin regizat în jurul acestui alt agent soroșist, care, la rândul său, a regizat, la modul propriu, cu ajutorul celorlalți oameni de film, profesioniști, din jurul său scene precum cele de la Bucha/Bucea, menite a înfățișa oamenilor cruzimea rușilor, dar unde, de fapt, nu era vorba de cadavre reale.
Haideți să fim obiectivi, haideți să fim serioși, dacă rușii ar fi vrut, într-adevăr, să omoare civili ar fi tras fără nici un fel de menajament în orice bloc sau clădire de locuit și am vorbi astăzi despre milioane de victime. Nu, rușii nu au tras decât accidental în civili și, față de ceea ce au făcut israelienii în fâșia Gaza, care au omorât deliberat zeci de mii de civili, în cadrul unei opere asumate și neregretate de decimare a unei întregi populații, faptele comise de ruși sunt o copilărie.
Da, însă nimeni, iată, nici din America, nici din Europa, nu condamnă crimele israelienilor, lucru care nu ne mai poate mira însă, odată ce și aici, evident, are o contribuție Soroș, evreu și el până la urmă, cu mențiunea însă că nici Trump sau cineva din guvernul său, veți vedea, nu urmează a se referi vreodată la ororile comise de armata israeliană în Palestina, date fiind legăturile strânse ale acestuia cu Israelul.
Aș vrea să înțelegeți, faptul că eu rostesc des acest cuvânt, evreu, nu înseamnă că am ceva cu poporul evreu în sine, ci că doar constat, pur și simplu, cu mirare, că dintre cei angajați în această luptă, absurdă și egoistă, pentru cucerirea lumii mulți sunt evrei.
Am un mare respect pentru acest popor, fundamental și mă întreb, dimpreună cu voi, cred, de ce, între acești oameni atât de inteligenți, de speciali și, deseori, atât de buni, există, totuși, acest gen de indivizi a căror aviditate pentru bogăție, dar mai ales pentru putere, este aproape patologică. Evident, însă, vreau să lămuresc și acest aspect, oculta mondială nu include doar evrei, departe de așa ceva și istoria o va demonstra.
Sper că articolul meu este suficient de relevant în ceea ce privește motivația reală din spatele războiului din Ucraina. Vă amințiți de felul în care poza, pentru diverse reviste, soția lui Zelenski, îmbrăcată cât se poate de elegant, ca o divă, și despre faptul că nu ascundea, publicului, sumele imense cheltuite în locuri scumpe, precum Parisul de exemplu? Am spus într-un articol, mai lipsea doar ca această doamnă să facă pictoriale și printre cadavre sau dărâmături, eventual nud și cred, cu convingere, că i-a trecut prin cap....
Totul, până la urmă, a însemnat în primul rând un show, dar și o enormă spălare de bani, o minciună nenorocită prin care am fost, din nou, induși în eroare, păcăliți, iar sufletul meu plânge, fiindcă, din păcate, morții din Ucraina sunt cât se poate de reali, nu se ridică, la încheierea spectacolului, în picioare, ca într-o piesă jucată de Zelenski, și la fel de reali sunt și toți oamenii care au suferit și suferă din cauza acestui eveniment oribil, stârnit și alimentat de oameni murdari, sufletește, dar și de interese la fel de murdare.
Amănunt interesant, Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, a fost până la urmă condamnat penal, dar, hilar, nicidecum pentru matrapazlâcurile comise de acesta în Ucraina sau în legătură cu Ucraina, ci pentru port ilegal de armă și pentru consum de droguri. A fost condamnat, însă și mai hilar, l-a grațiat chiar tatăl său, președintele Statelor Unite ale Americii, la sfârșit de mandat.
Așa stau lucrurile, vedeți voi și nimic, vreodată, nu este întâmplător. Care este lucrul despre care s-a vorbit și s-a tot vorbit în timpul acestui război? Despre reconstrucția Ucrainei și despre cm va fi făcută aceasta, despre cm se vor împărți sarcinile de reconstrucție a acestei țări.
Acest gen de discuție este doar praf aruncat în ochi, căci de fapt este vorba despre cm se va împărți accesul la resursele Ucrainei. Evident, lui Biden, deci Americii, i s-a promis cea mai mare parte, dar, prin Ursula von der Leyen, a fost promisă câte o ciozvârtă și țărilor mari europene, Germania, Franța, Italia, fiindcă pentru Marea Britanie promisiunea a venit, cred, direct de la Washington, fiind aceasta cel mai important partener, strategic, al Statelor Unite.
Cât despre țările mici ale Europei, mă îndoiesc să fi existat vreo promisiune concretă și este de bănuit că acestea s-au aliniat practic prostește efortului de război comun. Deși România nu este chiar o țară mică, deși importanța sa strategică, prin granița directă avută cu Ucraina, este enormă, devine tot mai limpede că numele său nu a fost scris pe nici o listă a fericiților posibili câștigători ai unor drepturi de exploatare a zăcămintelor din Ucraina.
Ce ne spune aceasta? Păi sau că suntem, într-adevăr, prin definiție doar niște slugi, ceea ce eu nu mai cred, după ce demonstrează în aceste zile poporul român, sau că cei reprezentând interesele lui Soroș la noi au fost și sunt extrem de bine plătiți, adică mituiți, pentru a-și bate joc de această țară, în folosul propriu.
Sunt multe de aflat în viitor despre cm s-a țesut întreaga lucrătură privind Ucraina, dar iată că, între timp, planurile monstruoasei coaliții a jefuitorilor sunt date peste cap sau cel puțin trebuie regândite. Putin nu a acceptat ca Rusia să nu obțină nimic din ce are de oferit Ucraina, așa că și-a luat singur poate partea cea mai importantă a ei.
Deși pus la zid de o întreagă lume, a mizat corect pe faptul că aliații, ca să le spunem așa, nu vor rezista foarte mult în acest război, că vor obosi și vor sărăci, dar și că între ei vor apărea divergențe. Poate însă că strategia sa, de vulpe bătrână, a prevăzut și că Trump urmează să revină la putere, ceea ce urmează să schimbe total lucrurile.
Păi da, lucrurile tocmai se schimbă, fapt care nu înseamnă, însă, că America nu vrea, mai departe, să se bucure, gratis, de resursele Ucrainei. Dacă tot a fost făcut acest rău, războiul, pe care Trump, aparent, îl condamnă, să profităm de pe urma lui, își spune și ne spune acest individ extrem de imprevizibil. El pune problema fix ca un om de afaceri, ce este, și își exprimă dorința ca eforturile financiare, de război, ale Americii să fie răsplătite prin...Prin ce credeți? Exact prin ceea ce a căutat și Putin în Ucraina, prin metale rare.
Așadar, ce ne așteaptă? Păi ne așteaptă o negociere între Trump și Putin cu privire la împărțirea nu doar a acestor râvnite metale, ci și a restului de comori ale Ucrainei. Vor lua și europenii ceva de aici? Dacă da, foarte puțin.
Cu ce se va alege Ucraina? Păi...Răspunsul este greu de dat, dar în nici un caz nu o avantajează. Ce știm clar este că va rămâne cu un teritoriu serios micșorat. Reacția, de așa-zis orgoliu, a lui Zelenski, este doar un alt număr de circ, autoregizat, al acestuia, căci el știe prea bine că nici Trump, nici Putin nu se vor sinchisi de el. Nu are însă de ales, căci sigur poporul ucrainean nu îl va ierta în veci pentru tot jocul, soroșist, făcut.
Am zis, odată, că nu cred că acest individ va muri de moarte bună, dar singura speranță a sa de a scăpa cu viață în viitorul apropiat este de a se refugia în vila sa, uriașă, din Miami, unde să fie păzit de agenți americani, dar nimic nu este sigur, niciodată și nicăieri. Altfel, în ceea ce privește traiul, nu am trebui să-i purtăm de grijă, căci, se pare, are cel puțin un miliard de dolari în conturi, plătiți de cei despre care deja știm, Rockfeller, Rotschild, Soroș și alții.
Revin, la ce pot nădăjdui ucrainenii? Sună trist, însă pot spera, deocamdată, doar la o încetare a focului din partea rușilor și la o viitoare pace care cel puțin le va permite să nu își piardă, în continuare, bărbații pe front. Va exista, desigur, o reconstrucție a acestei țări și se vor aloca fonduri în acest sens, dar nu se va pune niciodată problema ca Ucraina să fie, în vreun fel, autonomă ori să intre în N. A. T. O sau U. E. Nu, va fi la mâna unora sau a altora, mereu și singurul lucru la care merită să spere este ca rușii să nu decidă a lua și mai mult din ea, dacă acordurile lor viitoare cu americanii se strică cumva.
Ca să ne referim acum la aceste acorduri, iată că foarte multă lume, mai ales din tabăra, încă, soroșistă este scandalizată de faptul că Trump se va așeza, fără nici o jenă și chiar și fără nici un resentiment la aceeași masă cu Putin și va discuta, pe un ton mai degrabă amical, nu doar despre soarta Ucrainei, ci, probabil, și despre reîmpărțirea zonelor de putere în lume.
Deja Trump i-a propus lui Putin ca Rusia să reintre în G7, adică în grupul celor mai importante șapte țări din lume, iar Putin nu a spus deocamdată da, dar nici nu. Cum este posibil așa ceva? Șocant sau nu, între Trump și Putin există mari asemănări de caracter, dar și de viziune, iar președintele american se simte chiar într-un fel de prietenie cu dictatorul rus, pentru că, până la urmă, și el are ceva de dictator în felul său de a fi.
Ce va decurge din toate acestea? Păi întreaga politică mondială se va schimba și, între altele, tot acest discurs, toată această retorică, absurdă, anti-rusească va dispărea, după cum, treptat, vor dispărea și sancțiunile împotriva Rusiei.
V-ați întrebat vreodată dacă este normal ca cineva să vrea să ne facă, cu ură și disperare, să îi urâm pe ruși? Ce ne-au făcut nouă, în această viață, rușii? Nimic. Am vrut noi acest război? Nu, dar l-au vrut alții pentru noi și există nefericiți ce își doresc ca el să continue, dar dorința lor nu va fi satisfăcută.
Rămâne însă reală amenințarea globalistă a grupurilor oculte de putere despre care am vorbit? Da, rămâne cât se poate de reală și în aceste condiții, iar unul dintre fiefurile adepților soroșiști ai globalizării îl reprezintă chiar conducerea Uniunii Europene.
Veți vedea, în zilele ce vin ,că aceasta se clatină și că Ursula von der Leyen, dar și Macron sau alții tremură și încearcă, din răsputeri, să se opună viziunii pe care tocmai începe s-o introducă Trump în lume.
Dacă această Uniune Europeană nu se descotorosește cât mai repede de toți agenții săi neo-marxiști, de toți reprezentanții toxici ai curentului ce încearcă desființarea conceptelor suveraniste și alinierea tuturor țărilor la ideea de uniformitate, ei bine, nu peste mult timp, cred, s-ar putea ca Uniunea Europeană să dispară, pur și simplu.
Este, consider, cazul, ca ea să înceapă să își reorganizeze încă de pe acum principiile și legile de funcționare, căci tot mai multe țări europene își vor arăta nemulțumirea, se vor răzvrăti și vor cere să le fie respectate principiile de gândire sau formele prin care consideră de cuviință să își gestioneaze, singure, în funcție de interesul național, de resursele de care dispun, dar și de obiceiuri, datini, tradiții, ograda proprie.
Conducerea de azi a Uniunii Europene s-a transformat într-un mecanism autoritar și abuziv de impunere a unor directive care nu mai țin cont de specificitatea fiecărei țări și care, în loc să aducă echilibru, liniște și prosperitate în Europa, dimpotrivă, creează angoasă, nemulțumire și chiar ură. Nu poate să vină cineva de departe și să ne spună, de exemplu, cm trebuie să mâncăm, toți, cm să ne creștem animalele sau ce temperatură trebuie să avem în casă, cât curent să consumăm.
România cel puțin, până acum, nu a avut, practic, parte, de nici un beneficiu important din partea Uniunii Europene, al cărei singur interes a fost s-o deposedeze de ceea ce i-ar putea asigura autonomia, adică de resurse, s-o transforme într-o mare piață de desfacere, s-o îndatoreze și s-o facă dependentă de așa-zisa bunăvoință a celor ce dirijează mersul Uniunii Europene și care, de fapt, se conformează intereselor oculte la care m-am referit și care vizează transformarea tuturor oamenilor Europei, dar și ai planetei ca întreg, într-o masă amorfă și obedientă de manevră.
Ceea ce se întâmplă fix acum în România, la început de an 2025, este extrem de îmbucurător, dar noi, poporul român, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, căci lupta nu a fost încă câștigată. Vedem îndârjirea cu care oamenii vânduți ai României, care au vândut România, încearcă să reziste în fața valului de naționalism pe care îl exprimă, la unison, românii și ne sperie, poate, felul în care încearcă să ne manipuleze și să ne intimideze.
În România a existat o lovitură de stat, oricât de ciudată ar fi forma în care s-a dat această lovitură, adică prin Curtea Constituțională, organismul ce ar fi trebuit să apere cel mai mult constituția, dar care, paradoxal, a încălcat-o.
A existat o lovitură de stat, pomenită și sancționată și de la Washington, dar oamenii puterii din România, în loc s-o denunțe, dimpotrivă, se folosesc de ea pentru a-și păstra pozițiile, în pofida nemulțumirii crescânde a unei populații ajunse la limita răbdării.
Ceea ce propune acum Trump, din perspectiva suveranismului, îi năucește pe conducătorii noștri, toate clasele ultra privilegiate și năucește chiar și serviciile secrete, adică acele entități care, de fapt, regizează tot în această țară și care, acum, nu mai știu ce să inventeze, cm să mai mintă, cm să ne mai sperie, ca să stăm cuminți și să nu le stricăm socotelile ce le-au permis, până acum, să ne țină într-o deplină supușenie și ascultare.
Ceea ce nu au înțeles toți acești indivizi care de fapt nu iubesc România și nu îi vor binele este că omul pe care atât îl vânează nu intenționează să se răzbune pe cineva dacă ajunge președinte, ci că singura lui dorință, în această clipă, este să aducă România pe o linie de plutire, din toate punctele de vedere, căci se scufundă.
Da, ca și Trump, el este un mare patriot, dar a fi patriot nu este un defect, cm au ajuns, din păcate, să creadă, din cauza propagandei soroșiste, destui români și patriotismul nu duce țara înapoi în timp. Nu, o ajută, pur și simplu, să supraviețuiască!
Când Călin Georgescu vorbea despre pace, hulitorii săi, denigratorii săi, urlau, împotriva lui, numindu-l, între altele, putinist, însă acum, când și Trump vorbește despre pace, aceștia sunt reduși la tăcere și se fâstâcesc, mai ales că vicepreședintele american, Vance, arată cu degetul către România și lasă să se înțeleagă că ceva trebuie neapărat schimbat aici, căci este putred.
Noi știm prea bine ce este putred, toți, și suveraniștii și globaliștii, dar aceștia din urmă, încă sub puterea influenței exercitate de agenții lui Soroș și ai ocultei mondiale, înfricoșați și confuzi, neagă o evidență, anume că poporul român nu mai acceptă compromisuri și, mai ales, nu mai acceptă clasa politică actuală și principiile după care înțelege aceasta să guverneze România.
Am spus, cred, cam tot ce era de spus, în acest articol, despre ceea ce a generat, de fapt, fenomenul Ucraina, în legătură cu care am fost din nou mințiți, ca și cu așa-zisul Covid 19.
Toate informațiile furnizate de mine sunt, bănuiți, culese exclusiv de pe internet. Eu nu am făcut altceva decât să le adun, să le pun cap la cap și să le interpretez, sper, corect, conform unei logici a bunului-simț. Întotdeauna m-a interesat adevărul, înainte de toate și chiar dacă, evident, nu pot ajunge să înțeleg sau să exprim întregul adevăr, în forma sa pură, pot măcar să deslușesc ce se opune acestui adevăr și să condamn.
Mulțumesc, români patrioți, pentru că sunteți așa cm sunteți!
