Psiholog Candice Dragotă

20/11/2025

Îmi plac cuvintele mai mult decât imaginile. Pe mine m-a vrăjit „Frankenstein” al lui Guillermo del Toro, în primul rând prin dialoguri. Las și eu câteva gânduri (subiective, desigur) despre film.

Împăcată ori răzvrătită față de propria soartă, ființa umană a năzuit mereu spre nemurire. Credința în viața veșnică se regăsește în paradigmele culturale ale mai multor civilizații.
Guillermo del Toro răsucește sensul din romanul lui Mary Shelley și îi schimbă centrul de greutate: miza filmului se așază în spațiul intim dintre personaje, iar povestea capătă densitate de dramă morală.
Demersul demiurgic e doar preludiu. Adevărata esență a creatorului se dezvăluie abia când trebuie să poarte responsabilitatea creației sale.
Există aici un fir care, pentru unii dintre noi, atinge ceva foarte personal. Cei neiubiți ori nedoriți nu sunt monștri, ci creatorii lor, adică aceia care i-au abandonat în loc să-i îngrijească.
Figura paternă a savantului se leagă de imaginea rușinii travestite în ambiție. Omul de știință vrea să fie mai presus de Dumnezeu, să găsească nemurirea, dar e sfâșiat de teama de neputință și de rivalitatea cu autoritatea paternă. Creatura devine dublul său etic și întruchipează ceea ce a alungat din sine: fragilitatea și nevoia de iubire.
Cele mai delicate pagini ale filmului sunt lecțiile de alfabet emoțional. Creatura învață cuvintele odată cu iubirea și blândețea. Elisabeth și bătrânul nevăzător devin profesorii unui limbaj al apropierii. Dragostea și grija dau nume și înțelesuri pentru obiecte și sentimente. Din ele crește ideea că atingerea, afecțiunea, cunoașterea, educația pot ridica un om din întuneric. Traumele modelează, dar nu dictează destinul moral. În fiecare dintre noi stau doi lupi: al iubirii și al indiferenței, iar filmul te întreabă pe care alegi să-l hrănești.
Yalom ne sfătuiește să renunțăm la ideea unui trecut mai bun. Cu toatea acestea, întocmai ca în film, unii dintre noi continuă să spere că li se va cere iertare pentru chinul îndurat.
Filmul recunoaște foamea aceasta de dreptate și de iubire și o pune în balanță cu maturitatea. Speranța rămâne omenească, dar vindecarea se află în relațiile pe care le construim în viață.
În această cheie, „Frankenstein” e o meditație despre felul în care ne facem unii altora loc: prin atingeri blânde, prin cuvinte, prin iubire. Monstrul adevărat poartă un singur nume: indiferența.

24/05/2025

Privesc o fotografie cu un trandafir în plină glorie, făcută în urmă cu câțiva ani tot în luna mai.
Trandafirul a înfrumusețat vreo 15 ani fațada casei. Apoi s-a uscat treptat.
Mi se strângea inima când vedeam cm ramurile uscate se înmulțesc de la an la an.
Toamna îl curățam cu speranța că își va reveni. Nu s-a întâmplat asta.
Mă gândeam că așa e și cu unele relații, fie că e vorba de prietenie sau de iubire.
Uneori, oamenii ne colorează frumos viața o perioadă de timp precum trandafirul din poză. Apoi relațiile se diluează și dispar.
M-am perpelit din pricina trandafirului, învinovățindu-mă că poate nu l-am udat zilnic sau că nu i-am pus fertilizator. Chiar nu puteam să accept ideea că se va usca de tot. Eram în negare. Dar el s-a chircit definitiv. L-am tăiat, l-am aruncat și am plâns.
Acum mă uit la poza cu trandafirul și mă gândesc că a fost un privilegiu faptul că m-am bucurat de el atât de mult timp.
Așa e și cu relațiile de prietenie sau de iubire. Am avut parte o perioadă de timp de cineva care ne-a colorat frumos viața. Iar asta nu e lucru puțin.

10/03/2025

“Într-o lume tot mai agitată, crizele par inevitabile. Ce înseamnă a rămâne calm în criză?

Ne vedem joi, 13 martie, la ora 10:00, live pe forbes.ro, pe pagina de Facebook și canalul de Youtube Forbes Romania, cu o nouă întâlnire Forbes Power Breakfast!

Aflăm cm să ne cultivăm calmul și claritatea în criză, de la Candice Prohanca-Dragota, psiholog clinician & psihoterapeut.

Candice Luana Dragotă este psiholog clinician și psihoterapeut, membru al Colegiul Psihologilor din România, psihopedagog și filolog, cu o pregătire multidisciplinară în domeniul sănătății mintale.
A absolvit Facultatea de Litere a Universității București, începându-și cariera ca profesor de limba și literatura română. Ulterior, pasiunea sa pentru înțelegerea profundă a psihicului uman a determinat-o să se orienteze către psihologie și psihoterapie.
A realizat o cercetare științifică cu privire la relația dintre reziliență și evenimentele traumatice timpurii și a publicat articole în revistele de specialitate. De asemenea, a scris o carte de povești destinată susținerii procesului de dezvoltare emoțională a copiilor.

În timpul studiilor masterale în psihologie clinică și intervenție psihologică, Candice a aprofundat studierea mecanismelor de adaptare la impactul evenimentelor dramatice, precum și importanța suportului social în procesul de consolidare a rezilienței emoționale.

Ca psihoterapeut de succes, a dobândit experiență în identificarea și analiza situațiilor de criză, oferind soluții eficiente în cadrul proceselor terapeutice.”

Inspired by: Nespresso
Parteneri strategici: Automobile Bavaria, TEILOR, Chronolink, CPI Property Group, ELI Parks Romania
Dynamic Mobility & Growth Partner: International Alexander Holding
Susținut de: Garanti BBVA Romania
Partener platinum: MOOV Leasing
_____
Oportunități de parteneriate la: sales@forbes.ro
Mai multe detalii și informații la: evenimente@forbes.ro

Psiholog clinician și psihoterapeut atestat de Colegiul Psihologilor din România, psihopedagog.

10/03/2025

Dimineți în cabinet ❤️

08/03/2025

Un gând bun femeilor de pretutindeni: pentru cele fericite ori nefericite, luptătoare sau speriate, încrezătoare sau deznădăjduite, pentru cele cu familie ori pentru cele singure, învinse sau învingătoare, vesele sau triste.
Toate suntem minunate!
Să avem o primăvară cu pace în suflete! ❤️

07/03/2025

Doar îndrăgostirea e mai frumoasă decât primăvara.
Îndrăgostirea te face să simți în stomac bătăile de aripi ale unor fluturi diafani care pompează un șuvoi cald de sânge spre inimă și tâmple.
Și atunci simți cm îndrăgostirea ți se încolăcește insidios de trup ca o glicină parfumată.
Se lipește cu cârceii ei delicați, dar fermi peste tot.
Pătrunde prin vene și artere, cotropește membrele, pântecele, toracele și se instalează în creier.
Trăiește în simbioză cu omul. Ritmic, pe inspirație și expirație.
Dacă am socoti că vara ar fi iubirea plenară, atunci primăvara ar fi îndrăgostirea. Și ce poate fi mai frumos decât începutul, speranța, năzuința?
Primăvara vine mereu, cu rotirea ciclică a anotimpurilor și ne încântă cu miresmele și culorile ei, pe când îndrăgostirele sunt rare și efemere; fie dispar ca un balon de săpun, fie se dau de trei ori peste cap și se transformă în dragoste.
Iar cm viața unei îndrăgostiri e scurtă - cm prindem una - o purtăm la rever ca pe o floare de primăvară.
Apoi, când se veștejește, o punem la presat într-o carte.
În zilele de toamnă târzie sau de iarnă, ne putem uita cu nostalgie la îndrăgostirile noastre cu gândul la primăvară.

03/03/2025

Primăvara în cabinetul meu 🌺

“Desigur, primăvara mi-a ţâşnit din tâmple.
De umbre, umerii îmi şiroiesc, tăcut,
prea bine mi-e şi nu mă mai pot rumpe
de aerul rotund ce m-a-ncăput.” (Nichita Stănescu)

18/01/2025

Candice Dragotă este psiholog clinician și psihoterapeut atestat de către Colegiul Psihologilor din România, filolog și psihopedagog, având o expertiză multidisciplinară în sprijinirea sănătății mentale. Este autoarea unei cercetări despre relația dintre evenimentele traumatice din copilărie și reziliență precum și a unei cărți de povești menite să sprijine dezvoltarea emoțională a copiilor.

Absolventă a Facultății de Litere a Universității București, Candice și-a început cariera ca profesor de limba și literatura română, iar ulterior s-a îndreptat către domeniul psihologiei și psihoterapiei. În cadrul programului de masterat în psihologie clinică și intervenție psihologică, o preocupare majoră a sa a fost studierea dependențelor precum și a rolului suportului social în dezvoltarea rezilienței.

Împreună cu prof. Simona Ma**ca (psiholog clinician și mamă de adolescent cu autism), Candice a pus bazele unui ONG dedicat adolescenților și adulților neurodivergenţi – intitulat Tărâmul lui Andrei - care este o comunitate de beneficiari, părinți și specialiști în care adolescenții și adulții neurodivergenți să se simtă iubiți, înțeleși și acceptați.

Candice consideră copiii ca fiind cea mai importantă resursă de primenire a unei națiuni, iar bunăstarea lor fizică și mentală trebuie să fie o preocupare majoră a întregii societăți.

Află cm să sprijini dezvoltarea emoțională a copiilor și cm să construiești o societate mai empatică și rezilientă. Te așteptăm la pentru a învăța din experiența și viziunea lui Candice Dragotă!

Cumpără-ți biletul chiar acum: https://www.forbes.ro/conferinteleforbeskids.

Psiholog clinician și psihoterapeut atestat de Colegiul Psihologilor din România, psihopedagog.

19/08/2024

10/08/2024

Bunica Vilia picta. Am crescut cu mirosul vopselurilor de ulei, a terebentinei cu care curăța pensulele și cu armonia culorilor și formelor din tablourilor ei.
Bunica a fost adevărata mea familie, condensată într-un singur om. Am avut mare noroc să o am ca persoană de referință și model în copilărie. M-a învățat multe despre lume, viață, artă, dar mai ales despre cm poți aprecia binele, frumosul, prietenia, natura, iubirea, mai ales iubirea.
Mă îmbrăca cu rochițe scrobite, cu volane (“ca să pari și tu mai împlinită un pic”), cu pantofi de lac cu baretă și se căznea amarnic să-mi aranjeze claia de păr creț, ca să arăt ”onorabil” în concepția ei. Mă ducea la spectacole de teatru, la operetă, la expoziții de pictură. Mi-a explicat mereu cu infinită răbdare și blândețe tot ce a ținut de arte.
Atât de mult iubea pictura, încât atunci când a făcut un AVC urmat de o hemipareză pe partea dreaptă, s-a apucat de pictat cu mâna stângă. Eram o copilă, dar avea încredere în mine și mă trimitea să iau culori din Lipscani, de la Hanul cu Tei.
Ieri am fost la un vernisaj al familiei de pictori Daradici.
Vă recomand expoziția din tot sufletul.
Dacă tot nu o să mai am parte vara asta de mare și am rămas cu dorul în piept, am adus marea la mine în cabinet sub forma unui preafrumos tablou semnat de Iulia Cândea Daradici.
Pentru mine, marea a fost mereu o formă de terapie. Voi privi zilnic acest tablou, care îmi amintește de niște ancore ale sufletului meu: frumusețea formelor și culorilor, linia fină a orizontului, unde se unesc nuanțele de albastru ale cerului și mării, stâncile răzlețite în mare care stau stavilă furtunilor asemenea oamenilor puternici ca bunica mea.
Ieri, la vernisaj, m-am simțit imersată în fluidul colorat al amintirilor despre copilărie și tablourile bunicii (și ea picta des peisaje marine) și despre mările cutreierate de mine.
Mi-a fost bine și frumos. Emoția artistică ne mângâie sufletul într-un mod aparte. ❤️

24/07/2024

“Oficial sunt student al Universității București - științe politice în limba engleză” - mi-a scris azi băiatul care s-a luptat cu balaurul adicțiilor și l-a învins! 💪🧑‍🎓❤️
Îmi pare bine că i-am putut spune “Ți-am zis că așa va fi?”

Iar copiii mei (îi simt ca fiind și ai mei puțin ❤️) care au susținut Evuarea Națională au intrat unde și-au dorit!

Pentru mine “Spuma zilelor” este suma acestor bucurii de zi cu zi.
Sunt fericită azi și mândră de adolescenții mei învingători și de părinții lor care i-au susținut!
Le-am suflat și eu puțin în aripi!
Drum bun mai departe! Zbor înalt să aveți! Cât mai sus! ❤️