Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu

Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu Cabinet de neurologie unde problemele dvs vor fi ascultate cu atenție atâta timp cât va fi necesar.

Dr. Gabriela Mihăilescu - medic primar neurolog

• Doctor în științe medicale al Universității Eberhard Karls din Tubingen Germania și UMF Carol Davila din București.
• Șef de lucrări la catedră de neurologie a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București.
• Experiență în domeniul neurologiei de 28 de ani în Clinică de Neurologie a Spitalului Clinic Colentina București.
• Membru ac

tiv a 6 asociații profesionale.
• Autoare a 2 cărți și a peste 300 de lucrări științifice de specialitate.
• Cadru didactic pentru studenți români și străini și pentru rezidenți.
• Conducător a 16 teze de licență.
• Investigator în 18 studii clinice.
• Membru în comisii de examen și în comitete științifice ale congreselor naționale și internaționale.
• Colaborator permanent la Viață Medicală, al emisiunilor medicale difuzate de Radio România Cultural și al unor asociații de pacienți.

       Când și cm administrăm suplimentele (vitaminele și mineralele) pentru a obține maximum de beneficii ?Din multitu...
19/04/2026



Când și cm administrăm suplimentele (vitaminele și mineralele) pentru a obține maximum de beneficii ?

Din multitudinea de suplimente care există și pe care mass media ni le ”recomandă” cu obstinație, ce ar fi bine să alegem și pentru ce și când să le administrăm pentru a avea eficiență maximă?

În primul rând trebuie să menționez că eu nu sunt adepta prescrierii suplimentelor, numai pentru ca pacientul să plece din cabinetul meu bucuros că a primit o rețetă! Principiul pe care îl respect mereu este că suplimentul trebuie să se justifice, să suplimenteze un deficit pe care o alimentație sănătoasă nu îl poate acoperi sau pe care organismul, printr-o absorbție deficitară îl generează. Solicit analize de sânge care să confirme eventuale suspiciuni de deficite și apoi prescriu ceea ce este necesar pentru a le corecta. De foarte multe ori am întâlnit pacienți care renunță la medicamente cronice absolut necesare pentru bolile pe care le au, afirmând că s-au săturat să ia atâtea medicamente, că au prea multe medicamente (acele prea multe fiind uneori și peste 10 suplimente – fie recomandate de medici, fie cumpărate de către pacienți în urma reclamelor cu care sunt intoxicați zilnic).

Mă voi referi în această postare la vitamine (care sunt hidrosolubile și liposolubile), la minerale și la 3 suplimente ”naturale” (din plante!).

Vitaminele hidrosolubile – vitamina C și vitaminele din grupul B – B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (niacina), B5 (acid pantotenic), B6 (piridoxina), B7 (biotina), B9 (acid folic) și B12 (cobalamina) – nu se acumulează în organism. Organismul păstrează cât are nevoie, restul se elimină prin urină. Există o excepție pentru vitamina B6! Așadar ele trebuie administrate zilnic, o anumită perioadă de timp, până se corectează deficitul sau pentru a trata o anumită afecțiune (ex polineuropatie, demielinizare etc). Cu excepția vitaminelor B7 (biotină) și B12 care se recomandă a fi administrată după masă, toate celelalte se pot administra înainte sau după masă. Administrarea după masă asigură o mai bună absorbție, datorită sucurilor digestive eliberate pentru digestia alimentelor, și de asemenea alimentele protejează mucoasa gastrică de eventuale efecte iritante. Dacă dimineața nu mâncați, ci beți numai cafea (ceea ce e nesănătos), le puteți lua după o gustare sau după prânz sau cină. Vitamina C se recomandă a fi administrată la 2 ore interval față de B12 pentru a nu-i afecta absorbția.

Vitaminele liposolubile – vitaminele A, D, E și K se administrează după masă, pentru că sunt mai bine absorbite în prezența sucurilor digestive secretate pentru a digera grăsimile din alimentație. Aceste grăsimi ar fi foarte bine să fie grăsimi nesaturate (din produse vegetale) – de ex. ulei de măsline, avocado, nuci, și să nu fie grăsimi saturate (animale) sau trans (fast-food, patiserie etc). Vitaminele liposolubile se recomandă în funcție de gradul de deficit și de patologiile asociate. Altfel ele se pot acumula în diferite țesuturi, dacă sunt în exces, sau pot deveni chiar toxice, dacă dozele utilizate sunt prea mari sau perioada de administrare este prea lungă. De exemplu dacă femeile însărcinate iau peste 10000 UI vitamina A zilnic, pot avea risc de malformații fetale, iar pentru populația generală, excesul de vitamina A crește riscul de cancer pulmonar la fumători sau la foștii fumători.

Vitamina E în doze de peste 1000 UI/zi poate interfera cu tratamentul anticoagulant (warfarina), crescând riscul de sângerări. Este absolut obligatoriu să luați în calcul medicația concomitentă și să verificați interacțiunile medicamentoase înainte de a începe tratamentul cu un supliment care aparent este inofensiv!

Fierul – în cazul în care se evidențiază la analizele de laborator anemie feriprivă microcitară sau sideremie scăzută (valori scăzute ale fierului), se recomandă a fi administrat oral cu apă pe stomacul gol dimineața și dacă se poate împreună cu vitamina C sau cu suc de citrice, pentru a-i ușura absorbția la nivelul tubului digestiv. În cazul în care produce senzație de greață, se poate administra imediat după masă, dar se va ține cont ca la acea masă să nu se consume alimente bogate în calciu (produse lactate) sau să nu se administreze concomitent suplimente de calciu, deoarece absorbția acestor 2 elemente interferă. Fierul în cazuri severe poate fi administrat și intravenos.

Nu administrați concomitent Calciu, Zinc și Magneziu! Se recomandă a fi administrate la mese diferite sau asociate cu o gustare. De asemenea nu se recomandă asocierea lor cu complexe de multivitamine și minerale și nici cu substanțe antioxidante (ex. beta-caroten, licopen)

Magneziul se administrează în diferite momente ale zilei, depinde de forma în care se află. Magneziu bisglicinat de exemplu se administrează seara pentru efectul său antistres și pozitiv asupra somnului.

În sarcină se recomandă suplimentarea de acid folic și fier – aceste 2 suplimente fiind necesare bunei dezvoltări a produsului de concepție. Dozele vor fi stabilite și recomandate de medicul specialist obstetrică-ginecologie. Dacă administrate dimineața înainte de masă, agravează senzațiile de greață asociate sarcinii, se recomandă a fi administrate după masa sau gustarea de seară, înainte de culcare.

Tratamentul substitutiv cu Euthyrox (pentru hipotiroidie) care se administrează dimineața pe nemâncate, va trebui să nu se asocieze cel puțin în următoarele 4 ore cu calciu, magneziu sau fier, deoarece aceste minerale vor scădea efectul tratamentului hormonal.

Este importantă de asemenea doza fiecărui supliment (notată de obicei pe ambalajul respectivului supliment), care va ține cont de gradul de deficit, de patologiile asociate, dar și de vârstă și s*x. Produsele tip polivitamine și multiminerale conțin doze variabile. Uneori prea mici pentru a corecta un deficit. Sfătuiți-vă cu un medic înainte de a le utiliza, dacă ele nu au fost prescrise de medic, ci le-ați primit de la o rudă sau un prieten din străinătate, sau le-ați cumpărat de la farmacie, pentru că reclama v-a convins că este ceea ce vă trebuie!

Ce ar trebui să mai știți și despre ”suplimentele din plante”?

Aparent, tot ceea ce e din plante este natural și deci nu are ce rău să facă! Trebuie însă să știți că unele plante nu sunt neapărat sigure, în special dacă suferiți de anumite boli sau luați anumite medicamente. Sfătuiți-vă cu un medic înainte de a le utiliza. Vă ofer 3 exemple:

Sunătoarea – adesea utilizată pentru ameliorarea depresiei, anxietății, insomniei sau a funcției hepatice. Pe lângă efectele adverse de tip: cefalee (dureri de cap), greață, amețeli, senzație de uscăciune a gurii, creșterea sensibilității pielii la soare și a riscului de arsuri solare, sunătoarea interferă cu medicația cardiologică și antidepresivă, cu anticoncepționalele orale și cu unele chimioterapice, scăzându-le eficacitatea.

Gingko biloba – utilizată pentru ameliorarea funcțiilor cognitive (memorie, atenție, concentrare), pentru îmbunătățirea circulației cerebrale și răul de înălțime, poate crește riscul de sângerări în special dacă se administrează împreună cu medicamente care ”subțiază sângele” - respectiv antiagregante plachetare și anticoagulante.

Ghimbirul – utilizat de plăcere în băuturi răcoritoare sau ceaiuri, uneori ca antiemetic (împotriva stării de greață), pentru artrite sau alte tipuri de dureri articulare, poate genera tulburări de coagulare a sângelui, tulburări de ritm cardiac, scăderea tensiunii arteriale (în special la cei care iau tratamente hipotensoare) precum și modificări ale glicemiei. Atenție deci la comorbidități - hipertensiune arterială, diabet zaharat, tratamente anticoagulante.

În loc de concluzie – vă recomand o dietă echilibrată și sănătoasă, exercițiu fizic, să faceți ceea ce vă place (hobby-uri), să socializați, să stați în aer liber și la soare – pentru că organismul știe de ce are nevoie și își va extrage cele necesare. Monitorizați-vă starea de sănătate și luați suplimente numai dacă este necesar să corectați vreun deficit și niciodată în detrimentul unui tratament autorizat și recomandat pentru o afecțiune de care suferiți.

Valoarea unui medic nu este dată de numărul de suplimente pe care vi-l recomandă, ci în acele suplimente pe care vi le recomandă specific, exact atunci când aveți nevoie și fără a interfera cu medicația dvs de fond!

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrații – imagine internet, foto piață volantă din Thailanda.

LDL- colesterolul - sau ”colesterolul rău”Am mai scris un articol despre acest subiect extrem de actual. Îl puteți căuta...
13/04/2026

LDL- colesterolul - sau ”colesterolul rău”

Am mai scris un articol despre acest subiect extrem de actual. Îl puteți căuta în postările pe această pagină. Astăzi vă ofer textul scris de

Dr. Anca Tâu - Medic Primar Cardiologie

Sunt întru totul de acord cu poziția dnei dr Anca Tâu, ca și neurolog, deoarece văd consecințele ignorării acestui subiect, respectiv ateromatoza vaselor cerebrale și cervicale și accidente vasculare cerebrale, secundare netratării unui factor de risc tratabil. Vă rog mult să lăsați poveștile nemuritoare și legendele povestite pe la bănci la poartă, la chermeze sau oferite de ”specialiști” care nu au studiat medicina și să luați în considerare faptul că 75 % din colesterolul determinat la analize este produs de ficat, că hipercolesterolemia se moștenește și că singurul mod în care puteți influența acest factor de risc este să inhibați producția de colesterol din ficat folosind statine. Desigur că acest tratament poate avea și efecte secundare, ca orice alt tratament medicamentos, dar rar, și aceste efecte secundare se pot monitoriza! Beneficiul este mult mai mare decât riscul!

Deci iată ceea ce a scris dna dr Anca Tâu:

”Ți-ar plăcea să o citești?
Un coleg medic mi-a spus zilele trecute că ar trebui să fac o postare despre teoria asta care circulă tot mai des: că “în Evul Mediu colesterolul era mai mare și că astăzi limitele au fost coborâte doar pentru ca industria farma să vândă statine”.
Recunosc, m-a activat. Dar în sensul bun.
Pentru că problema nu este doar că ideea este falsă. Problema este că sună logic.
Nu știm ce colesterol aveau oamenii în Evul Mediu. Nu existau analize, nu existau laboratoare, nu existau registre. Dar știm sigur altceva: nu apucau să-l aibă.
Mureau de infecții, de războaie, de foamete.
La 30–40 de ani, ateroscleroza abia începea să se formeze.
Nu pentru că era mai blândă, ci pentru că nu avea timp să devină clinic relevantă.
Apoi apare concluzia: limitele au fost coborâte ca să se vândă pastile.
Serios?
Conspirația ar fi fost mai credibilă dacă medicamentele ar fi costat mii de lei, nu câteva zeci. Rosuvastatina este un medicament generic, ieftin, fără miză reală de profit în logica marilor conspirații.
Există însă ceva mult mai puțin spectaculos și mult mai greu de combătut: datele.
Framingham, INTERHEART și numeroase trialuri publicate în The Lancet și New England Journal of Medicine au arătat constant același lucru: există o relație directă între nivelul LDL și riscul cardiovascular. Cu cât LDL este mai mic, cu atât riscul este mai mic. Nu există un prag sigur. Există doar un risc care crește tăcut, în timp.
Și apoi vine pacientul. Îl cunoaștem cu toții.
„Sunt prea tânăr să iau pastile toată viața.”
Este o reacție umană. Este logică. Este chiar demnă, într-un fel.
Doar că ateroscleroza nu funcționează după logica noastră.
Nu întreabă câți ani ai. Nu doare când apare. Nu avertizează când progresează. Nu negociază.
Doar evoluează.
Nu trăim într-o conspirație a colesterolului. Trăim într-o lume în care mâncăm mai mult decât ardem, ne mișcăm mai puțin decât credem și trăim suficient de mult încât bolile cronice să aibă timp să se manifeste.
Iar medicina face un lucru care nu este popular: intervine înainte să doară.
Ateroscleroza nu face zgomot. Nu are simptome. Nu cere voie.
Apare atunci când nu mai ai timp să negociezi cu ea.

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.”

Nu ignorați factorii de risc cardiovascular tratabili! Sunt unii dintre ei netratabili - precum - vârsta, menopauza, s*xul masculin sau feminin, obezitatea, moștenirea genetică etc. dar pentru cei tratabili, suntem vinovați și noi medicii și pacienții dacă îi ignorăm și ajungem să suferim complicațiile netratării lor!

Dr. Gabriela Mihăilesu, medic primar neurolog, doctor în medicină

          Simptome non-motorii în boala Parkinson – sau fața nevăzută a bolii Parkinson11 aprilie este Ziua Mondială a B...
10/04/2026



Simptome non-motorii în boala Parkinson – sau fața nevăzută a bolii Parkinson

11 aprilie este Ziua Mondială a Bolii Parkinson, o zi dedicată conștientizării acestei afecțiuni și unor acțiuni care să sprijine persoanele diagnosticate cu boala Parkinson. Deviza din acest an ”Bridge the care gap” are ca și scop îmbunătățirea suportului acordat de către sistemele de sănătate și sociale persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson și apropiaților acestora, respectiv depășirea golului existent în procesul de îngrijire, deoarece la nivel global, în cea mai mare măsură pacienții se ajută singuri sau sunt sprijiniți de rude sau prieteni și în foarte mică măsură de personal dedicat și specializat.

Ceea ce este poate cel mai vizibil pentru toată lumea (pacienți, familie, prieteni, necunoscuți, personal medical) sunt simptomele motorii – respectiv lentoarea (bradikinezia), rigiditatea, tremorul (care NU întotdeauna este determinat de boala Parkinson) și instabilitatea posturală. Poate uneori se remarcă și modul în care vorbește sau mimica redusă. Dar pe lângă toate acestea există și o față mai puțin vizibilă a bolii (dacă nu chiar invizibilă uneori), care afectează sever calitatea vieții persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson și pe care cei din jur, nevăzându-le, le pot ignora sau minimaliza.

Aceste simptome non-motorii beneficiază atât de tratamentele medicamentoase specifice bolii Parkinson (optimizarea tratamentului specific ameliorând multe dintre aceste simptome non-motorii), cât și de tratamente simptomatice farmacologice și non-farmacologice, adaptate fiecărui pacient în parte, tratamente care nu ar trebui ignorate sau uitate și care folosite ameliorează semnificativ calitatea vieții.

Voi enumera câteva simptome non-motorii care beneficiază de tratamente: constipația, hipersudorația (transpirații excesive), hipotensiunea ortostatică (scăderea tensiunii arteriale la ridicarea din poziția culcat în picioare, cu risc de cădere), tulburarea de somn REM (vise aievea, participarea pacientului la vis prin mișcări, vorbit, strigat etc), anxietatea, depresia, apatia, halucinațiile vizuale și auditive, tulburările cognitive și demența, psihoza, insomnia, durerile articulare și musculare, hipersalivația (prezența salivei în exces), nicturia (urinările frecvente în timpul nopții), disfuncțiile s*xuale.

Așadar, dacă nu știați că toate aceste simptome sunt prezente în boala Parkinson și pot fi tratate, acum ați aflat.
Este important să le menționați medicului neurolog cu ocazia consulturilor pentru a putea primi sprijin. Astfel se va ameliora calitatea vieții și nevoia de sprijin extern ar putea fi redusă.

Hiposmia (scăderea sau pierderea mirosului este tot un simptom non-motor al bolii Parkinson, care uneori poate precede diagnosticul cu câțiva ani, dar care din păcate, nu poate fi tratat spre deosebire de toate celelalte enumerate mai sus.

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrații: imagine Internet

Curs dedicat bolii Parkinson și altor tulburări de mișcareÎn perioada 5-7 Martie 2026 se va desfășura Ediția Aniversară ...
22/02/2026

Curs dedicat bolii Parkinson și altor tulburări de mișcare

În perioada 5-7 Martie 2026 se va desfășura Ediția Aniversară “15th Movement Disorders Teaching Course”, la Hotel Alpin din Poiana Brașov. Cursul este organizat sub egida Societății de Boală Parkinson și tulburări de mișcare, a Asociației Pro Neurologia și a Universității Transilvania Brașov - comitetul de organizare fiind prezidat de Prof. Univ. Dr. Cristian Falup Pecurariu.
Experți din țară și străinătate vor trata în cadrul acestui eveniment științific absolut minunat subiecte de mare actualitate și importanță pentru practica clinică.
Până astăzi au fost confirmați ca lectori, în ordine alfabetică (listă în curs de actualizare):

Angelo Antonini/Italia
Bruno Bergmans/Belgia
Razvan Bardan/Romania
Paolo Calabresi/Italia
K Ray Chaudhuri/UK
Esther Cubo/Spania
Yildiz Degirmenci/Turcia
Giulia di Lazzaro/Italia
Cristian Falup-Pecurariu/Romania
Alessandra Fanciulli/Austria
Pietro Guaraldi/Italia
Jaime Kulisevsky/Spania
Petru Ifteni/Romania
Juho Joutsa/Finlanda
Peter Jenner/UK
Andrei Manu-Marin/Romania
Sara Meoni/Franta
Francesca Morgante/UK
Tiago Outeiro/Germania
Jalesh Panicker/UK
Lacramioara Perju-Dumbrava/Romania
Andrea Pilotto/Italia
Alvaro Sanchez-Ferro/Spania
Jaroslaw Slawek/Polonia
Luiza Spiru/Romania
Iva Stankovic/Serbia
Walter Struhal/Austria
Maja Trost/Slovenia
Elina Tripoliti/Grecia
Vladimira Vuletic/Croatia

Este un curs absolut special, care găzduiește cei mai de seamă specialiști în domeniu la nivel european. Un eveniment medical dedicat neurologilor fără egal în România.

Dragi colegi neurologi, cititori ai acestei pagini, puteți folosi acest link pentru înregistrare și participare online sau fizic.
https://sbptm.ro/curs-mds-inscrieri/

Ilustrație afișul oficial al cursului (www.sbptm.ro)

       Astăzi 1 februarie la ora 18:00, dacă vă face plăcere, vă invit la un nou dialog Dr. Daniela Rei Vișan - Dr. Gabr...
01/02/2026



Astăzi 1 februarie la ora 18:00, dacă vă face plăcere, vă invit la un nou dialog Dr. Daniela Rei Vișan - Dr. Gabriela Mihăilescu în cadrul emisiunii

REconCHILLiant
Realizator : Daniela Rei Vișan

Aceasta este introducerea postată pe site-ul Radio România Cultural și acesta este link-ul de acces
https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/reconchilliant/gabriela-mihailescu-pacientii-cu-scleroza-multipla-nu-trebuie-sa-isi-modifice-tratamentul-fara-avizul-medicului-intreruperea-brusca-a-medicatiei-poate-determina-agravarea-semnificativa-a-bolii-id52040.html

Vă propunem o reîntâlnire cu doamna doctor Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog, doctor în ştiințe medicale al Universității Eberhad Karls din Tubingen ( Germania) şi Carol Davila din Bucureşti. În cele 30 de minute de emisie vom discuta despre scleroza multiplă, o afecţiune neuroinflamatorie caracterizată prin modificarea de natură autoimună a tecii de mielină de la nivel neuronal; rezultă plăci demielinizante ce modifică transmiterea impulsului nervos; apare cu precădere la adulții tineri, fiind o boală cu etiologie mixtă. În funcţie de localizarea şi de tipul neuronilor afectați pot să apară semne şi simptome diverse : pierderea unilaterală a vederii, alterarea echilibrului, amorțeli, furnicături, slăbiciune musculară sau chiar deficit motor accentuat.
Vă propunem o reîntâlnire cu doamna doctor Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog, doctor în ştiințe medicale al Universității Eberhad Karls din Tubingen ( Germania) şi Carol Davila din Bucureşti. În cele 30 de minute de emisie vom discuta despre scleroza multiplă, o afecţiune neuroinflamatorie caracterizată prin modificarea de natură autoimună a tecii de mielină de la nivel neuronal; rezultă plăci demielinizante ce modifică transmiterea impulsului nervos; apare cu precădere la adulții tineri, fiind o boală cu etiologie mixtă. În funcţie de localizarea şi de tipul neuronilor afectați pot să apară semne şi simptome diverse : pierderea unilaterală a vederii, alterarea echilibrului, amorțeli, furnicături, slăbiciune musculară sau chiar deficit motor accentuat.

Duminică 1 februarie 2026 de la ora 18.00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu doamna doctor Gabriela Mihăilescu medic pr

     E vârsta sau e cazul să solicit un consult medical?Odată cu înaintarea în vârstă ne place să spunem că devenim mai ...
25/01/2026



E vârsta sau e cazul să solicit un consult medical?

Odată cu înaintarea în vârstă ne place să spunem că devenim mai înțelepți, mai răbdători, mai toleranți, mai experimentați... Dar vârsta mai aduce și anumite schimbări cu care poate ne mândrim mai puțin, dar pe care trebuie să le acceptăm la un moment dat. Depinde de fiecare persoană în parte, de gene, de mediu, dar și de stilul de viață (obiceiuri, alimentație, exercițiu fizic, hobby-uri etc) când vine momentul ca vârsta biologică să își spună cuvântul. Vârsta biologică nu este întotdeauna identică cu cea calendaristică, ea putând fi mai mică (ceea ce e de preferat, desigur) sau mai mare. Modificările aduse de vârstă asupra organismului nu pot fi evitate la nesfârșit, nici negate fiind mai ușor de gestionat dacă știm la ce ne putem aștepta și ce ar trebui făcut.

1. Creierul – anumite părți ale creierului se micșorează, se accentuează girațiile. Dacă efectuați un examen CT sau RMN cerebral veți citi pe interpretare – ”atrofie cerebrală și/sau cerebeloasă, mărirea spațiilor pericerebrale”! Vă amintiți mai greu numele persoanelor, găsiți mai greu un cuvânt, nu mai știți exact ce căutați în cămară sau dacă ați cumpărat tot ceea ce era pe lista de cumpărături. Realizați mai greu sau cu eficiență mai redusă mai multe activități concomitent (multitasking), atenția și concentrarea sunt mai reduse, ceea ce ar putea afecta și memoria de scurtă durată. E normal? Poate da, poate nu! Se pot face teste cognitive și câteva analize de sânge care ar putea stabili dacă există motive de îngrijorare sau nu. Dacă sunt identificați factori tratabili, ei pot fi tratați!
2. Pielea – senzațiile de tipul furnicăturilor, mâncărimilor, amorțelilor sau de urzicare la nivelul membrelor inferioare sau superioare pot fi, dincolo de o posibilă polineuropatie, secundare uscăciunii pielii. Înaintarea în vârstă se asociază cu scăderea sudorației, cu piele uscată, uneori luând aspectul foiței de hârtie, alteori exfolierile fiind chiar vizibile. La nivelul feței primele apar ridurile, iar la nivelul mâinilor petele maronii. Folosiți un săpun mai blând, creme hidratante, lapte de corp, ulei de duș.
3. Inima – unul dintre cele mai active organe, se modifică cu timpul în sensul îngroșării pereților (mușchiul cardiac), al sclerozării valvelor și al scăderii eficienței sistemului electric. Vasele sangvine se îngroașă și ele prin depunerea plăcilor de aterom și astfel sângele este propulsat mai greu și pot apare bătăi cardiace neregulate (aritmii). Oboseala la eforturi mici, palpitațiile, valorile crescute ale tensiunii arteriale necesită o vizită la medicul de familie sau la cardiolog și un tratament specific care să susțină funcția inimii și să prevină eventuale complicații (multe dintre ele neurologice).
4. Articulațiile – îmbătrânesc și ele, mult mai repede dacă sunt supuse unor traumatisme, dacă suportă greutăți mari (ex. șolduri, genunchi, glezne – la persoane supraponderale), dacă nu sunt folosite suficient (sedentarism). Lichidul sinovial produs la nivel articular și care are rolul de ”unge” articulațiile se secretă atunci când articulația este folosită (ex. mers, mers pe bicicletă, înot etc). Discurile intervertebrale – fiind cartilagii se deshidratează și ele, scad în înălțime și devin mai rigide. Astfel scădem și noi în înălțime, iar mobilitatea coloanei vertebrale scade. Eforturile fizice (ridicarea de greutăți, trasul sau împinsul obiectelor grele) pot mobiliza discurile intervertebrale, generând hernii de disc și compresii radiculare dureroase. Întrebarea clasică este: ”Cum pot să rehidratez discurile deshidratate?” Răspunsul... ”Din păcate NU mai puteți! Cel mult puteți să le păstrați cât mai mult timp așa, făcând mișcare și bând peste 1,5 litri de apă pe zi”.
5. Oasele – densitatea osoasă scade, în special la femeile la menopauză, dar și la unii bărbați. Anumite medicamente precum produsele cortizonice accentuează acest proces. Cum aflăm despre această problemă înainte de a experimenta o fractură secundară unui traumatism aparent minor? Există o metodă de apreciere a densității osoase – osteodensitometrie (DEXA) care poate stabili diagnosticul de osteopenie sau osteoporoză la nivelul coloanei vertebrale și/sau al șoldurilor. Odată stabilit acest diagnostic medicul endocrinolog vă poate trata.
6. Mușchii – masa musculară și implicit forța musculară se reduc, și procesul este mai accelerat dacă mușchii nu sunt folosiți/antrenați. Procesul se numește sarcopenie. Exercițiul fizic, yoga, tai chi, înot, bicicletă, stepper etc alimente bogate în proteine pot întârzia acest proces.
7. Somnul – va deveni, odată cu înaintarea în vârstă, mai superficial (mai neodihnitor). Se poate instala mai greu (insomnie de inițiere), poate fi întrerupt mai des din cauza durerilor, a necesității de a urina, a apneei în somn sau fără un motiv aparent, și se poate încheia mult prea devreme. Cu toate acestea organismul are nevoie de 7-8 ore de somn pe zi. Depresia și/sau anxietatea se asociază adesea cu insomnie. Aceste afecțiuni trebuie tratate cu psihoterapie sau cu tratamente specifice recomandate de medicul psihiatru.
8. Vezica urinară nu se mai poate destinde la fel și nu mai poate acumula cantități mari de urină. Pot apare: incontinență urinară, vezica hiperactivă, retenție de urină, urinări dificile sau incomplete. Toate aceste manifestări necesită consult urologic, neurologic, ginecologic – în funcție de fiecare caz în parte și de bolile concomitente.
9. Sistemul imunitar îmbătrânește si el (imunosenescență). Organismul se apără mai greu de virusuri și bacterii, de celule canceroase. Astfel bolile infecțioase se pot manifesta mai sever. Răspunsul la vaccinuri va fi mai slab, dar totuși el există și de aceea se recomandă anual vaccinarea împotriva gripei și în anumite cazuri se indică și vaccin anti-pneumococic și anti virus varicelo-zosterian. Îmbătrânirea sistemului imunitar face ca alergiile și bolile autoimune să fie mai rare și/sau mai puțin agresive la vârste mai înaintate.
10. Ochii – vederea scade, în special adaptarea pentru vederea de aproape și adaptarea la lumină prin scăderea elasticității cristalinului și prin slăbirea mușchilor care dilată și strâng pupila. Celulele nervoase ale retinei se reduc numeric și astfel scade informația vizuală care ajunge la lobii occipitali, la nivelul creierului. Astfel detalii fine sunt mai greu perceptibile. Opacifierea cristalinului (cataracta) scade intensitatea culorilor percepute și reduce vederea la lumină slabă. Consultul oftalmologic va putea identifica aceste probleme, precum și eventuale creșteri ale presiunii intraoculare (glaucom), degenerescențe maculare sau hemoragii retiniene sau vitreene.
11. Urechile – scăderea progresivă a auzului, de obicei bilateral, în special pentru sunete înalte, ceea ce face „să auzim, dar să nu înțelegem”, fiind mai clare vocalele și mai puțin clare consoanele, iar zgomotele de fond interferând mai mult în participarea la o conversație. O audiogramă este utilă și ea poate indica dacă protezarea auditivă ar aduce beneficii (și aduce!). Scăderea bruscă a auzului la o ureche este o urgență și această situație impune un consult ORL sau neurologic cât mai rapid. Scăderea progresivă a auzului la o singură ureche necesită de asemenea consult ORL și neurologic, dar și o examinare IRM cerebrală, existând probabilitatea unei tumori la nivelul nevului acustico-vestibular sau a unghiului ponto-cerebelos.

Nu am scris acest articol pentru a induce frici și depresii, ci pentru a vă ajuta să recunoașteți anumite modificări care sunt inevitabile. Și cm ”un om informat face cât doi”, vă recomand cu mult optimism, să fiți atenți la schimbările care vin odată cu înaintarea în vârstă, să încercați pe cât posibil să le întârziați, să le monitorizați și să le gestionați corect. Renunțați la fumat, scăpați de kilogramele în plus, mâncați sănătos (dietă mediteraneeană), reduceți aportul de sare, zahăr și grăsimi animale, beți apă, faceți mișcare, socializați, dansați, stimulați-vă creierul (citiți, scrieți, rezolvați rebus, integrame, sudoku, cântați la un instrument, pictați, învățați o limbă străină). Tratați din timp factorii de risc vasculari tratabili (colesterol, trigliceride, diabet zaharat, hipertensiune arterială, fibrilație atrială, ateroscleroză, insuficiență renală) precum și orice alte afecțiuni care mai apar pe parcursul vieții.

”Nu regreta ca îmbătrânești. Este un privilegiu refuzat multor oameni.” Anonim

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație – fotografie Cafe Tortoni – Buenos Aires, Argentina

       Insomnia – sfaturi și trucuriUn adult ar trebui să doarmă 7-8 ore din cele 24 ale zilei. Altfel pe termen lung vo...
18/01/2026



Insomnia – sfaturi și trucuri

Un adult ar trebui să doarmă 7-8 ore din cele 24 ale zilei. Altfel pe termen lung vor fi afectate funcțiile cognitive: atenție, concentrare, memorie, învățare, dar și alte domenii ale sănătății. Dacă sunt probleme legate de adormire folosim termenul de insomnie de inițiere, sau de adormire. Dacă există treziri pe parcursul nopții urmate de dificultăți în a readormi este vorba despre o insomnie de menținere iar dacă trezirea este mult mai devreme decât ora planificată este o insomnie terminală. Insomnia poate fi acută (de scurtă durată), sau cronică (de lungă durată).

Ce ați putea face și ce ar trebui să evitați pentru a vă asigura un somn mai bun și mai odihnitor?

1. Să aveți un program de somn bine stabilit (fix), pe care să îl respectați, inclusiv la sfârșit de săptămână sau în concediu, cu aceleași ore de culcare și de trezire. Chiar dacă unele ore de somn pierdute astăzi par a necesita o recuperare a doua zi, aceasta e benefică numai pe termen scurt, pe termen lung afectează ritmul somn-veghe.

2. Să aveți un dormitor confortabil, aerisit, întunecat, fără zgomote (se acceptă zgomote albe – de ex un ventilator, radio foarte cu volum foarte mic – atenție creierul aude și în somn și vă trezește! Puteți folosi și dopuri pentru urechi.). Dormitorul trebuie să fie răcoros (16-20 grade Celsius), fără TV și fără telefoane mobile, tablete, laptop-uri sau alte dispozitive electronice cu lumină albastră (acestea trebuie utilizate pentru ultima dată în acea zi cu 2-3 ore înainte de culcare).

3. Citiți cărți (nu tableta cu lumină albastră!), folosind o veioză, ascultați muzică de relaxare înainte de culcare, sau ți în cazurile în care vă treziți și nu readormiți în 20-30 de minute.

4. Evitați să vă uitați la ceas atunci când nu puteți adormi (generează stres). Deconectați-vă de grijile referitoare la trecut sau viitor și numărați înapoi de la 100 – acest exercițiu aduce mintea în prezent. Inspirați-expirați adânc de câteva ori.

5. Dacă vă treziți noaptea, nu încercați să folosiți timpul pentru a utiliza dispozitivele electronice sau TV-ul sau pentru a face lucruri pentru serviciu sau pentru casă pe care ar trebui să le faceți a doua zi. În cazul în care este un rezultat pozitiv, creierul îl va privi ca pe o recompensă și vă va trezi și noaptea următoare pentru a repeta activitatea și implicit recompensa.

6. Nu utilizați cofeină sau teină după ora 13:00 (cafea, ciocolată, ceai – negru, verde, alb, băuturi energizante sau carbogazoase conținând cofeină).

7. Nu consumați alcool seara – chiar dacă inițial pare că ar avea un efect asupra adormirii, la un moment dat acest efect dispare și va trezi persoana respectivă, nu numai prin efectul său diuretic ci și prin efectul stimulant asupra creierului.

8. Atenție la medicamentele pe care le luați seara. Unele dintre ele, chiar și suplimente, cumpărate fără rețetă, aparent inofensive, pot avea efecte stimulatoare cerebrale. Discutați modul de administrare al medicamentelor cu medicul de familie sau cu medicul curant.

9. Evitați să ”ațipiți” sau să dormiți după ora 15:00. Se recomandă ”siesta” între orele 13:00-14:00 și dacă este posibil aceasta să dureze 20 de minute. Un somn de 30 min și peste vă va face să vă treziți zăpăciți.

10. Exercițiul fizic moderat este benefic sănătății (150 minute/săptămână), dar și menținerii ritmului somn-veghe. Efortul fizic nu trebuie efectuat înainte de culcare. Organismul va elibera cortizol, un hormon care stimulează organismul, în loc ca acesta să fie relaxat. Exercițiul fizic poate fi înlocuit seara de câteva exerciții de respirație, yoga, tehnici de relaxare musculară (inclusiv o baie sau un duș cu apă caldă).

11. Evitați discuțiile în contradictoriu, situațiile stresante, enervările seara înainte de culcare. Rezolvați stresul și problemele în cursul zilei.

12. În cazul în care există tulburări ale dispoziției, stres cronic, anxietate, depresie, tulburări bipolare – insomnia poate fi un simptom al acestora. Așadar, va trebui să vă adresați unui medic pentru a trata aceste condiții (psihoterapie, terapie medicamentoasă) și astfel se va regla și somnul. Tratamentul cu somnifere va ”păcăli” somnul (respectiv efectul) și nu va rezolva cauza insomniei.

13. Evitați cinele târzii și bogate.

14. Beți o cană de ceai de plante – mușețel, tei, pasiflora etc (atenție însă la medicația dvs concomitentă și la interacțiunile acesteia cu aceste ceaiuri). Beți un pahar de lapte (eventual călduț).

15. Mergeți zilnic afară la lumina soarelui. Astfel organismul dvs va secreta melatonina, un hormon responsabil de reglarea ritmului somn-veghe. Melatonina poate fi utilizată și ca supliment 1-3 mg cu 2 ore înainte de culcare câteva săptămâni (atenție la interacțiunile medicamentoase cu medicația dvs de fond).

16. Notați pe o hârtie problemele pe care le aveți de rezolvat a doua zi înainte de a vă așeza în pat pentru somnul de noapte, și eventual lăsați lista pe noptieră, pentru eventualitatea că vă mai amintiți ceva în timpul nopții, fără a face eforturi să nu uitați până a doua zi.

17. Aportul zilnic de apă este foarte important, dar evitați să concentrați consumul de apă sau alte lichide seara înainte de culcare pentru a nu vă trezi noaptea să mergeți la baie.

18. Apneea în somn (somnul cu întreruperi ale ritmului respirator) trebuie investigată la pneumolog și tratată pentru că superficializează somnul, iar persoana respectivă (mai frecvent bărbați, obezi, fumători) se va trezi obosită.

19. Durerea cronică poate afecta somnul. Cauzele acesteia trebuie investigate și tratate.

20. Sindromul picioarelor neliniștite afectează adormirea. Verificați nivelurile serice ale sideremiei, feritinei, capacitatea de legare a fierului și adresați-vă medicului de familie sau neurologului.

21. Crampele musculare nocturne care vă trezesc din somn ar putea fi reduse ca frecvență și intensitate cu o capsulă de magneziu bisglicinat administrată seara.

22. Tulburările urinare pot fi de asemenea cauze importante de insomnie: infecțiile urinare cu urinări frecvente, incontinența urinară, adenomul de prostată etc. trebuie diagnosticate și tratate de către medicii specialiști.

23. Cei care lucrează în ture trebuie să se asigure că dormitorul lor respectă toate condițiile menționate la punctul 2 în mod special să fie întuneric!

24. Spray-urile cu lavandă pentru pernă sau uleiul de lavandă utilizat pentru a odoriza dormitorul ar putea fi și ele o soluție pentru a grăbi adormirea și relaxarea.

25. Uneori un animal de companie (pisica) vă poate reduce stresul și vă poate ameliora somnul (dacă nu există desigur alergii la aceste animale).

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Dacă considerați utile aceste informații le puteți redirecționa prietenilor dumneavoastră. Împreună poate putem ajuta mai mult.

Ilustrații: Phil, cameră de hotel din Algeria

Address

Boulevard Burebista Nr 1, Bl D15, Sc 1, Parter, Ap. 1, Interfon 01
Bucureşti Sectorul 3
031106

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu:

Share