07/01/2025
COLESTEROLUL – E BUN SAU E RĂU?
Răspuns: ”E și bun și rău!”
Voi porni de la câteva întrebări și răspunsuri întâlnite foarte frecvent în activitatea mea de medic neurolog.
Încercând să identific factorii de risc cardiovasculari, una dintre întrebările obișnuite pe care le adresez oricărui pacient (am scris corect, ORICĂRUI pacient), indiferent de motivul pentru care se prezintă la neurolog este: ”Vă știți cu valori mari ale colesterolului?” Apoi continui astfel: ”Dacă da, ce faceți pentru a-l scădea? Ați schimbat ceva în stilul dumneavoastră de viață sau urmați vreun tratament specific?”
Răspunsurile cele mai frecvente sunt :
• Nu știu, nu cred că am făcut această analiză vreodată!
• A, da, sigur! E mare de mulți ani! Asta e! Așa avea și tata (zic avea pentru că a decedat în urma unui infarct miocardic complicat cu un accident vascular cerebral).
• De când am aflat că e mare nu mai mănânc carne grasă și nici ouă. Nu am mai verificat să văd dacă a scăzut.
• Nu iau tratament pentru că medicamentele pentru colesterol au efecte secundare. Decât să am dureri musculare sau să fie toxic pentru ficat, mai bine să am colesterolul mare.
• Am citit eu prospectul și am decis că mai bine să nu iau.
• Am luat tratament și mi-a scăzut. După ce l-am oprit, mi-a crescut la loc. Ce rost are să mai iau?
• A zis medicul de familie, că, dacă încep să iau tratament trebuie să iau toată viața. Așa că mi-a dat niște tratamente naturiste pe bază de usturoi, orez roșu, ceaiuri etc și mai vedem...
• Nu mă doare nimic, de ce să mă panichez? Mulți prieteni de-ai mei au și ei valori mari, dar nimeni nu își face griji. Companiile farmaceutice fac valuri ca să își vândă produsele. Schimbă nivelurile standard mereu și le duc cât mai jos, zicând că au făcut ei studii, ca să ne oblige să luăm tratament. Nu cad eu în plasa asta!
• Nu înțeleg cm este atât de mare colesterolul meu deoarece eu nu mănânc grăsimi.
• Uitați-vă ce slabă sunt și am colesterolul de două ori mai mare decât soțul meu care are peste 100 kg. Și să știți că mâncăm aceeași mâncare, pe care chiar eu o gătesc.
• Colesterolul e bun pentru celula nervoasă, așa că, decât să fac demență, mai bine îl las așa mare. Organismul știe mai bine cm să se regleze singur.
Și pot continua așa cu toate aceste păreri și teorii, care poate au câte ceva adevărat în ele, dar în realitate reprezintă o optică GREȘITĂ, și voi încerca să vă explic DE CE?
Colesterolul este o substanță lipidică (grasă) prezentă în toate celulele corpului uman, unde îndeplinește diferite funcții participând și la formarea membranelor celulare. Ajută producția de vitamina D, de acizi biliari și de hormoni steroizi și sexuali. Dar colesterolul circulă și prin sânge, particulele de grăsime fiind transportate de anumite proteine, numite lipoproteine.
Lipoproteinele au densitate moleculară diferită, și, în funcție de această densitate, colesterolul se clasifică astfel:
• HDL - colesterol (High Density Lipoprotein – lipoproteine cu densitate mare) – așa numitul ”COLESTEROL BUN” (aproximativ 30% din colesterolul sangvin, care ajută la înlăturarea ”colesterolului rău”),
• LDL - colesterol (Low Density Lipoprotein – lipoproteine cu densitate mică) – așa numitul ”COLESTEROL RĂU”,
• VLDL – colesterol (Very Low Density Lipoprotein – lipoproteine cu densitate foarte mică) – respectiv precursorul colesterolului rău, și
• colesterolul total – care reprezintă suma celor trei HDL+LDL+VLDL.
• Pe lângă colesterol mai există în sânge și TRIGLICERIDELE – o altă substanță lipidică.
• Colesterolul total + trigliceridele = LIPIDE TOTALE.
Acum că am stabilit care sunt componentele profilului lipidic – trebuie să vă spun că profilul lipidic este o analiză de sânge extrem de ușor de efectuat, poate fi recomandată gratuit celor asigurați medical și constă în recoltarea unei probe de sânge venos, dimineața pe nemâncate (à jéun) după un post de 9-12 ore. Pe buletinul de analiză veți primi valorile tuturor acestor componente și alături valorile recomandate de Ghidul European de Dislipidemie din 2021. Țintele, respectiv valorile normale, sunt diferite și vor trebui interpretate de către un medic. De aceea nici nu veți găsi la toate componentele profilului lipidic acele chenare care semnalează valori în afara normalului și care de obicei alertează pe oricine este curios să se uite pe acele buletine de analiză.
Când se testează profilul lipidic?
Inițial la copii pentru că există cazuri de hiperlipidemii familiale, iar procesul de ateroscleroză poate începe din copilărie. Dacă nu sunt probleme în copilărie, se începe după vârsta de 20 de ani. Dacă valorile sunt normale se va repeta testul la 4-6 ani. Dacă valorile sunt modificate testările se vor face mai des, minimum odată pe an.
De ce ar trebui să ne îngrijoreze valorile crescute ale fracțiilor lipidice (cu excepția HDL colesterolului – care fiind cel ”bun” e bine să fie cât mai mare)?
Deoarece aceste lipide se depun pe pereții vaselor de sânge (arterelor) și împreună cu alte depuneri, precum cele de calciu, rigidizează pereții vasculari, îi îngroașă, scad diametrul vaselor și astfel sângele circulă mai greu până când vasele se înfundă și circulația sângelui este întreruptă. Procesul se numește ateroscleroză. Dacă se îngustează vasele inimii, apare inițial durerea în piept (angina pectorală, angor, boala cardiacă ischemică) – fiind necesară eventual montarea de stent-uri pentru a dilata vasele. Dacă vasele inimii se înfundă apare infarctul miocardic. Dacă este vorba despre arterele care duc sângele la creier (carotide, vertebrale) sau vasele cerebrale, apar accidentele vasculare cerebrale, iar dacă este vorba despre arterele membrelor, apar ischemii acute ale membrelor, cu risc de amputare. Procesul de ateroscleroză durează ani de zile, dar poate fi parțial reversibil, dacă se inițiază măsurile necesare de tratament non-farmacologic și medicamentos la timp și susținut.
DECI, colesterolul rău este inamicul care pândește din umbră (nu ne deranjează cu nimic, nu provoacă dureri sau alte simptome supărătoare). Dacă nu îl remarcăm, dacă îl ignorăm, dacă evităm lupta cu el este periculos? DA! Există mari șanse să ne rănească când ne așteptăm cel mai puțin.
Colesterolul care circulă prin sânge este produs în proporție de 75% de către ficat. Restul de 25% este adus în organism prin alimentație. Pentru persoanele sănătoase, fără risc cardiovascular, limita zilnică de colesterol ingerat este de 300 mg. Pentru cei cu risc cardiovascular 200 mg sau mai puțin. Ce înseamnă asta? Pentru exemplificare 1 ou conține 186 mg colesterol. Maximum 35% din caloriile zilnice ar trebui să fie asigurate de grăsimi, iar acizii grași saturați (cei ”răi”) să reprezinte sub 10% din aportul energetic total.
Care sunt alimentele care cresc LDL-colesterolul (”colesterolul rău”) și care ar trebui evitate?
Cele bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans. Grăsimile saturate sunt cele de origine animală: carne (porc, vită, oaie), ouă, produse lactate nedegresate sau uleiurile tropicale (de palmier, cocos). Grăsimile trans se găsesc în alimente prăjite (gogoși, cartofi prăjiți, chips-uri), margarine, prăjituri, brioșe, pizza, hamburger, aripioare de pui, biscuiți sărați, alimente procesate, fast food etc
Care sunt alimentele care scad LDL-colesterolul și care ar trebui mâncate?
Cele bogate în fibre solubile (de preferat) sau insolubile. Pâine din cereale integrale, cereale, fulgi de ovăz, fructe, fructe uscate, nuci, legume, vegetale, fasole, linte, soia, tofu. Dar și cele care conțin grăsimi polinesaturate sau mononesaturate (”sănătoase”), carne de pasăre (fără piele), pește (somon, păstrăv, hering, sardine - mâncate de minim 2 ori pe săptămână), avocado, ulei de: măsline, canola, floarea soarelui, șofran, arahide, etc.
Problema nu stă numai în alimentele bogate în grăsimi. Organismul transformă excesul de calorii, zahărul (din alimente și băuturi carbogazoase) și alcoolul în trigliceride (deci tot în lipide), care se depun în celulele adipoase din corp. Creșteri ale trigliceridelor serice se întâlnesc frecvent la persoanele obeze, sedentare, fumătoare, consumatoare de alcool în cantități mari sau de carbohidrați. Trigliceridele cu valori crescute reprezintă un risc pentru apariția sindromului metabolic, a diabetului zaharat și a afecțiunilor cardiace.
Așadar, pe lângă alimentație, alți factori care cresc valorile colesterolului sunt: stresul, fumatul, sedentarismul, obezitatea, vârsta (femeile după menopauză prezintă valori mai mari decât înainte de menopauză, și poate chiar mai mari decât bărbații). Este și factorul genetic, existând hipercolesterolemii familiale (moștenite).
Trebuie scăzute valorile colesterolului și ale trigliceridelor (mai puțin ale HDL-colesterolului pe care ni-l dorim cât mai mare pentru că este ”cel bun”)?
Răspunsul este evident: DA!
Cum scădem colesterolul?
Inițial prin modificarea stilului de viață!
• Dietă echilibrată caloric, bogată în fibre, în grăsimi nesaturate, săracă în grăsimi saturate și grăsimi trans, cu conținut redus de carbohidrați (aceștia putând fi chiar mai periculoși decât conținutul mai mare de grăsimi).
• Scădere ponderală.
• Stop fumat (inclusiv fumatul pasiv). Fumatul este un factor proinflamator și reduce HDL-colesterolul, crescând riscul de ateroscleroză.
• Exercițiu fizic de intensitate moderată sau mare de 3-5 ori pe săptămână câte 30-40 minute. Mers în ritm rapid, alergat, ciclism, dans, înot, ridicarea unor greutăți etc
• Evitați sedentarismul ridicându-vă la fiecare 30 de minute de pe scaun sau lucrând la mese înalte pentru a sta în picioare.
• Atenție la medicația concomitentă care poate crește valorile LDL-colesterolului: tratamente pentru: astm bronșic, poliartrită reumatoidă, boli ale țesutului conjunctiv, acnee, anticoncepționale care conțin progesteron etc.
Se pot încerca (dar pe termen scurt) suplimente precum Omega 3, 6, 9, uleiul de pește, niacina, steroli vegetali, orz, ovăz, fibre, ceai verde, usturoi, semințe de schinduf, extract de frunze de anghinare, busuioc – DAR să nu vă așteptați la efecte spectaculoase sau pe termen lung. Se va pierde timp prețios.
Dacă toate aceste măsuri legate de schimbarea stilului de viață nu sunt suficiente, se va apela la tratamente specifice. Înainte de inițierea lor se va efectua un set de analize care să cuprindă: profilul lipidic, CK, TGO, TGP, creatinina, TSH, hemoglobina glicozilată (HbA1C). Se va realiza apoi și o monitorizare după 4-6 săptămâni de tratament.
Clasa de medicamente de primă alegere este reprezentată de statine (simvastatin, atorvastatim rosuvastatin, pravastatin). Statinele blochează producerea colesterolului la nivelul ficatului (și acesta reprezintă 75%). Nu asociați statinele cu suc de grape-fruit! Cât despre efectele lor secundare, există câteva, ca la orice medicament, dar în proporție foarte mică și sunt controlabile. Statinele se recomandă în profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral pentru stabilizarea plăcilor de aterom sau după intervenții de creștere a calibrului vascular, chiar dacă valorile colesterolului seric s-au normalizat!
Alte opțiuni (pentru cei care nu tolerează statinele sau în combinație cu acestea pentru a le potența efectul) sunt inhibitorii absorbției colesterolului adus prin alimentație (ezetimib). Se mai pot utiliza rășinile acizilor biliari sau mai recent aprobații inhibitori ai PCSK9 – anticorpii monoclonali (alirocumab și evolocumab) sau acidul ribonucleic interferent dublu catenar inclisiran, aceștia ajutând ficatul să extragă din sânge excesul de LDL-colesterol pentru cazurile de hipercolesterolemii familiale heterozigote sau nefamiliale severe, neresponsive la alte tratamente, sau în cazul celor cu intoleranță la statine.
Pentru scăderea trigliceridelor serice se recomandă specific fibrații (fenofibrat, benzafibrat).
Toate aceste medicamente sunt disponibile și în România unele dintre ele numai pe bază de rețetă.
Pentru situații extrem de severe există și procedee de filtrare periodică a sângelui, sau se poate apela chiar la transplant hepatic.
Cât de mult trebuie scăzute valorile? Nu există limite inferioare bine stabilite, dar există limite superioare care nu trebuie depășite, în funcție de riscul cardiovascular al fiecărei persoane, risc care se calculează prin formule și algoritmi specifici de către medicii de familie, cardiologi, neurologi, specialiști în diabet și nutriție, geriatrii etc. Puteți încerca să vă calculați singuri riscul cardiovascular accesând linkul ”calculator risc cardiovascular” afișat pe pagina Synevo
https://www.synevo.ro/calculator-risc-cardiovascular/
Pe unele rapoarte eliberate de către laboratoare apare mai recent o noțiune nouă, respectiv COLESTEROLUL NON-HDL. Așa cm îi spune și numele, cuprinde toate lipoproteinele sangvine ”rele”, aterogene, care conțin apoB, mai puțin HDL-colesterolul, respectiv, ”colesterolul bun”. Această valoare trebuie să fie cât mai mică pentru un risc cardiovascular cât mai mic. Valorile nu sunt influențate de postul alimentar de 9-12 ore dinainte de recoltarea probei de sânge, iar rezultatul este la fel sau poate chiar mai fiabil decât determinarea strict a LDL-colesterolului.
Așadar, mergeți anual și efectuați preventiv analize de sânge, și dacă tot le faceți, citiți-le cu atenție și interveniți înainte de a fi prea târziu.
Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină
Dacă considerați util acest articol, îl puteți distribui. Împreună poate putem ajuta mai mult.
Ilustrații – fotografii realizate în Alaska iulie 2024.
