Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu

18/01/2026

Insomnia – sfaturi și trucuri

Un adult ar trebui să doarmă 7-8 ore din cele 24 ale zilei. Altfel pe termen lung vor fi afectate funcțiile cognitive: atenție, concentrare, memorie, învățare, dar și alte domenii ale sănătății. Dacă sunt probleme legate de adormire folosim termenul de insomnie de inițiere, sau de adormire. Dacă există treziri pe parcursul nopții urmate de dificultăți în a readormi este vorba despre o insomnie de menținere iar dacă trezirea este mult mai devreme decât ora planificată este o insomnie terminală. Insomnia poate fi acută (de scurtă durată), sau cronică (de lungă durată).

Ce ați putea face și ce ar trebui să evitați pentru a vă asigura un somn mai bun și mai odihnitor?

1. Să aveți un program de somn bine stabilit (fix), pe care să îl respectați, inclusiv la sfârșit de săptămână sau în concediu, cu aceleași ore de culcare și de trezire. Chiar dacă unele ore de somn pierdute astăzi par a necesita o recuperare a doua zi, aceasta e benefică numai pe termen scurt, pe termen lung afectează ritmul somn-veghe.

2. Să aveți un dormitor confortabil, aerisit, întunecat, fără zgomote (se acceptă zgomote albe – de ex un ventilator, radio foarte cu volum foarte mic – atenție creierul aude și în somn și vă trezește! Puteți folosi și dopuri pentru urechi.). Dormitorul trebuie să fie răcoros (16-20 grade Celsius), fără TV și fără telefoane mobile, tablete, laptop-uri sau alte dispozitive electronice cu lumină albastră (acestea trebuie utilizate pentru ultima dată în acea zi cu 2-3 ore înainte de culcare).

3. Citiți cărți (nu tableta cu lumină albastră!), folosind o veioză, ascultați muzică de relaxare înainte de culcare, sau ți în cazurile în care vă treziți și nu readormiți în 20-30 de minute.

4. Evitați să vă uitați la ceas atunci când nu puteți adormi (generează stres). Deconectați-vă de grijile referitoare la trecut sau viitor și numărați înapoi de la 100 – acest exercițiu aduce mintea în prezent. Inspirați-expirați adânc de câteva ori.

5. Dacă vă treziți noaptea, nu încercați să folosiți timpul pentru a utiliza dispozitivele electronice sau TV-ul sau pentru a face lucruri pentru serviciu sau pentru casă pe care ar trebui să le faceți a doua zi. În cazul în care este un rezultat pozitiv, creierul îl va privi ca pe o recompensă și vă va trezi și noaptea următoare pentru a repeta activitatea și implicit recompensa.

6. Nu utilizați cofeină sau teină după ora 13:00 (cafea, ciocolată, ceai – negru, verde, alb, băuturi energizante sau carbogazoase conținând cofeină).

7. Nu consumați alcool seara – chiar dacă inițial pare că ar avea un efect asupra adormirii, la un moment dat acest efect dispare și va trezi persoana respectivă, nu numai prin efectul său diuretic ci și prin efectul stimulant asupra creierului.

8. Atenție la medicamentele pe care le luați seara. Unele dintre ele, chiar și suplimente, cumpărate fără rețetă, aparent inofensive, pot avea efecte stimulatoare cerebrale. Discutați modul de administrare al medicamentelor cu medicul de familie sau cu medicul curant.

9. Evitați să ”ațipiți” sau să dormiți după ora 15:00. Se recomandă ”siesta” între orele 13:00-14:00 și dacă este posibil aceasta să dureze 20 de minute. Un somn de 30 min și peste vă va face să vă treziți zăpăciți.

10. Exercițiul fizic moderat este benefic sănătății (150 minute/săptămână), dar și menținerii ritmului somn-veghe. Efortul fizic nu trebuie efectuat înainte de culcare. Organismul va elibera cortizol, un hormon care stimulează organismul, în loc ca acesta să fie relaxat. Exercițiul fizic poate fi înlocuit seara de câteva exerciții de respirație, yoga, tehnici de relaxare musculară (inclusiv o baie sau un duș cu apă caldă).

11. Evitați discuțiile în contradictoriu, situațiile stresante, enervările seara înainte de culcare. Rezolvați stresul și problemele în cursul zilei.

12. În cazul în care există tulburări ale dispoziției, stres cronic, anxietate, depresie, tulburări bipolare – insomnia poate fi un simptom al acestora. Așadar, va trebui să vă adresați unui medic pentru a trata aceste condiții (psihoterapie, terapie medicamentoasă) și astfel se va regla și somnul. Tratamentul cu somnifere va ”păcăli” somnul (respectiv efectul) și nu va rezolva cauza insomniei.

13. Evitați cinele târzii și bogate.

14. Beți o cană de ceai de plante – mușețel, tei, pasiflora etc (atenție însă la medicația dvs concomitentă și la interacțiunile acesteia cu aceste ceaiuri). Beți un pahar de lapte (eventual călduț).

15. Mergeți zilnic afară la lumina soarelui. Astfel organismul dvs va secreta melatonina, un hormon responsabil de reglarea ritmului somn-veghe. Melatonina poate fi utilizată și ca supliment 1-3 mg cu 2 ore înainte de culcare câteva săptămâni (atenție la interacțiunile medicamentoase cu medicația dvs de fond).

16. Notați pe o hârtie problemele pe care le aveți de rezolvat a doua zi înainte de a vă așeza în pat pentru somnul de noapte, și eventual lăsați lista pe noptieră, pentru eventualitatea că vă mai amintiți ceva în timpul nopții, fără a face eforturi să nu uitați până a doua zi.

17. Aportul zilnic de apă este foarte important, dar evitați să concentrați consumul de apă sau alte lichide seara înainte de culcare pentru a nu vă trezi noaptea să mergeți la baie.

18. Apneea în somn (somnul cu întreruperi ale ritmului respirator) trebuie investigată la pneumolog și tratată pentru că superficializează somnul, iar persoana respectivă (mai frecvent bărbați, obezi, fumători) se va trezi obosită.

19. Durerea cronică poate afecta somnul. Cauzele acesteia trebuie investigate și tratate.

20. Sindromul picioarelor neliniștite afectează adormirea. Verificați nivelurile serice ale sideremiei, feritinei, capacitatea de legare a fierului și adresați-vă medicului de familie sau neurologului.

21. Crampele musculare nocturne care vă trezesc din somn ar putea fi reduse ca frecvență și intensitate cu o capsulă de magneziu bisglicinat administrată seara.

22. Tulburările urinare pot fi de asemenea cauze importante de insomnie: infecțiile urinare cu urinări frecvente, incontinența urinară, adenomul de prostată etc. trebuie diagnosticate și tratate de către medicii specialiști.

23. Cei care lucrează în ture trebuie să se asigure că dormitorul lor respectă toate condițiile menționate la punctul 2 în mod special să fie întuneric!

24. Spray-urile cu lavandă pentru pernă sau uleiul de lavandă utilizat pentru a odoriza dormitorul ar putea fi și ele o soluție pentru a grăbi adormirea și relaxarea.

25. Uneori un animal de companie (pisica) vă poate reduce stresul și vă poate ameliora somnul (dacă nu există desigur alergii la aceste animale).

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Dacă considerați utile aceste informații le puteți redirecționa prietenilor dumneavoastră. Împreună poate putem ajuta mai mult.

Ilustrații: Phil, cameră de hotel din Algeria

10/01/2026

Vă doresc, tuturor celor care sunteți interesați de această pagină, un An Nou 2026 cu tot ceea ce este benefic pentru dumneavoastră și vă ofer împreună cu APAN (Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Neurodegenerative din Romania) un nou episod SMall Talks. Muțumesc Cameliei Manole pentru întrebările extrem de atent documentate și frecvent întâlnite în cadrul acestei comunități, dar și lui Eduard Andrei Pletea pentru încredere și prietenie.

Link-ul episodului este aici: https://youtu.be/92RpeBjPQmo

APAN vă urează la mulți ani! Un an nou fericit sănătos și plin de informații de încredere pe care încercăm să vi le aducem cu al patrulea sezon din podcastul...

24/12/2025

În mare grabă a trecut și anul 2025 !

Parcă ieri am făcut ultima postare de Crăciun ilustrată de prietena mea Carmen Țanu... (o găsiți mai jos dacă doriți să o recitiți).

M-am gândit mult la un cuvânt, care să cuprindă atât Sărbătoarea Crăciunului, cât și ceea ce îmi doresc eu cel mai mult. Nu știu dacă Moș Crăciun îmi va putea îndeplini această dorință, dar cred că important este să îți dorești ceva, orice, și să faci tot ceea ce ține de tine, în limitele bunului simț, ca să obții ”cadoul” mult dorit.

Ce credeți că îmi doresc eu cel mai mult? Îmi doresc TIMP!

Toți suntem egali în fața unei noi zile! Ne așteaptă mereu 24 de ore – cu toate subdiviziunile lor. Ce și de ce ne-am putea dori mai mult? De noi depinde ce facem cu acest dar divin, care pare a fi garantat, oferit de Cineva tuturor!

Dacă toți am primi o mașină în fiecare zi, ce am face cu ea?
Unii ar merge la muncă, alții la plimbare, alții ar lăsa-o în fața casei, alții s-ar gândi să își ajute o rudă sau un prieten să meargă unde și cm nu ar putea merge altfel, alții ar pune-o lângă o alta la colecție, alții ar încerca să o facă să fie mai performantă, alții s-ar gândi cui să o ofere sau cui să o vândă, alții ar putea să o facă ca într-o secundă să nu mai poată fi utilizată niciodată. Unii ar avea mare grijă de ea, ca de un cadou pe care nu îl mai așteaptă a doua zi, alții ar zice, nu-i bai, primesc mâine alta!

Așa este și cu TIMPUL pe care îl primim ”cadou” în fiecare zi. De ce mi-aș mai dori ceva care este deja evident că îmi va fi dăruit? Pentru că nimănui nu-i este garantat minutul următor, ora sau ziua ce urmează. Iar dacă avem șansa aceasta, TIMPUL trebuie să fie unul de calitate. Să fie bun pentru tine, dar și pentru ceilalți!

Deci, să fie TIMP pentru lucruri bune, frumoase, folositoare. Pentru mine TIMP ar însemna: să am grijă mai multă de mine și de cei dragi mie, să fiu mai mult timp alături de cei care chiar contează pentru mine, să petrec cât mai multe secunde, minute, ore, zile făcând ceea ce îmi place, să mă bucur de hobby-urile mele (turism, gastronomie, muzică sau mai bine zis artă – sub toate formele ei, scris etc), să continui să îmi practic meseria de medic neurolog cu aceeași pasiune și dedicare, așa cm o fac de 33 de ani, să am prieteni adevărați și dragi alături, să am parte de oameni buni și cinstiți care știu să facă diferența, să îi ajut pe toți cei pe care îi pot ajuta. Toate acestea mi-ar aduce o mare bucurie!

Cred că sunteți în asentimentul meu... și aproape că mi-e teamă că vă veți dori mult mai mulți TIMP după ce veți citi aceste rânduri... dar sigur că Moș Crăciun va găsi o modalitate să ne bucure pe toți.

Crăciunul este o sărbătoare a TIMPULUI. În germană adesea se folosește termenul Weihnachtszeit (timp de Crăciun), iar cântecul lui Andy Williams ”It’s the Most Wonderful Time of the Year” (este cel mai frumos „timp” din an) vă este cu siguranță cunoscut.

Este despre TIMP - TIMP petrecut frumos, alături de oameni dragi, despre timp oferit celor dragi, mai mult sau mai puțin, după posibilități, pentru a ne gândi la o persoană dragă, pentru a-i trimite un mesaj, pentru a-i da un telefon, pentru a ieși undeva împreună, pentru a sta lângă brad, pentru a cânta împreună sau a depăna amintiri. Este un moment în care amintirile ne copleșesc, în care ne trec prin fața ochilor minții cei care ne-au fost alături, care ne-au iubit (poate uneori mai mult decât cei care au mai rămas aici pe Pământ cu noi) și care acum ne privesc de undeva de sus, de pe o stea...

Vă doresc tuturor Sărbători cu mult timp, cu bine și cu bucurie.

Dacă, dintre cei care citiți această postare, cineva dorește să se refere la ”TIMP” – la cel mai valoros TIMP pe care l-a primit în dar de la mine, cu mult drag din timpul meu personal, o poate face în comentarii printr-un cuvânt, maximum printr-o propoziție!

Vă mulțumesc!

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație – bradul nostru de Crăciun 2025.

14/12/2025

Astăzi 14 decembrie 2025, am fost invitată, atât în calitate de prietenă, cât și de neurolog comunicator, la întâlnirea membrilor ASMB (Asociația de Scleroza Multiplă București - Romania) cât și a familiilor și prietenilor acestora, organizată cu ocazia Crăciunului și intitulată ”Familii cu SM”.

Mă onorează faptul că sunt considerată prietena acestor oameni puternici și minunați, și mă bucur foarte mult ori de câte ori am ocazia să îi revăd, să le vorbesc, să îi ascult să le răspund la întrebări. Mă bucur că sunt receptivi și participă activ la provocările pe care li le propun, astfel încât am pus și astăzi în traista mea de colindător, pe lângă câteva mici surprize literar-artistice și o prezentare științifică, mai mult de suflet decât neurologică – ”Stigmatizarea socială asociată sclerozei multiple”.

Ea a avut ca scop oferirea unui sprijin pentru a putea depăși mai ușor anumite momente neplăcute sau mai grele, pentru a înțelege intențiile și atitudinile celor din jur – care nu sunt întotdeauna răuvoitoare, pentru a-și înțelege propria persoană și pentru a putea integra boala în noua identitate care se conturează după aflarea diagnosticului. Toate aceste informații sper din toată inima să-i ajute la creșterea calității vieții – care este definită ca o stare de bine fizic și emoțional.

Prezentarea a avut și o notă specială, prin participarea unora dintre membrii asociației ASMB cu răspunsuri sincere la trei întrebări, referitoare la ceea ce îi deranjează ca venind de la cei din jur, la ceea ce și-ar dori să fie mai bine în anul ce urmează, iar răspunsurile dumnealor la cea de a treia întrebare - ”Ce anume v-ar putea face mai fericit/ă în 2026?” le voi împărtăși astăzi, aici, cu dvs, cititorii acestei pagini. Așa vom putea ști, și noi medicii, psihoterapeuții, kinetoterapeuții, prietenii, colegii și membrii familiilor lor și ceilalți membrii ai societății, ce am putea schimba în atitudinea și gândirea noastră pentru a putea fi mai aproape de persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă (SM).

- Aceeași viață ca și până acum;
- O minune de a putea merge în continuare;
- Mulțumire și liniște sufletească;
- Să nu mai am dureri, să călătoresc, să am mai multă încredere în mine;
- Să-mi găsesc liniștea sufletească având speranța că mama va fi bine după operație. Să îmi înțeleg limitele; să renunț la ceea ce îmi face rău și să gândesc pozitiv.
- E o durere în interior, nu face zgomot, dar o trăiesc în fiecare zi și îmi doresc mai multă putere să o pot înțelege!
- Sănătate sau să rămână boala pe loc;
- Iubire de la cei din jur pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce pot face într-o zi sau în alta! Să pot călători în continuare, pentru că în fiecare călătorie îmi regăsesc puterea și bucuria. Sănătate cât mai bună, cei din jurul meu să aibă empatie și să-mi ofere sprijin fără condiții ca să pot călători. Călătoriile îmi amintesc că pot trăi frumos, chiar și cu boala mea. Fiecare drum este o gură de aer, o dovadă că nu sunt definită de limitele mele fizice. Călătoriile sunt o formă de vindecare, de echilibru, acolo toate limitele dispar pentru o clipă. Călătoriile sunt locul unde sufletul merge liber, chiar dacă trupul obosește!
- Să nu mai țipe soțul, ci să vorbească mai calm. Mai multe călătorii în aer liber.
- Sănătate (fizică, sufletească și mentală);
- Fericirea o găsesc în lucruri simple! Dacă în 2026 Mercur nu va fi retrograd, îmi doresc să fiu sănătoasă și să mă lase bunul Dumnezeu cel puțin așa cm sunt acum. Îmi doresc să întâlnesc doar oameni minunați, deschiși, cu zâmbetul la purtător – așa ca dumneavoastră!
- Să fiu sănătoasă, iubită și fericită;
- Să trăiesc prezentul, să întâlnesc dreptatea.

Așadar – iată cât de puțin este necesar pentru ca acești 13 oameni diagnosticați cu SM, care au avut curajul de a răspunde provocării mele, să fie mai fericiți în 2026!!!!

Stă în puterea noastră să îi ajutăm? În foarte mare măsură aș zice DA! Poate că observați că ei cer mai multe de la ei, decât de la cei din jur! Este impresionantă forța lor! Sunt un exemplu pentru noi toți! Vedeți de ce îmi sunt mie atât de dragi?

Așadar, într-o atmosferă de familie, de sărbătoare și optimism, cu zâmbete, calde îmbrățișări, surprize și cadouri ne-am urat Sărbători cu mult bine și cu vise împlinite și ne-am promis să ne revedem cu o nouă ocazie în aceeași formulă.

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrații – fotografii de la eveniment

14/12/2025

Mulțumesc Andreea că prin postarea ta ai reușit să faci simțită energia pozitivă a acestui eveniment dincolo de fotografii.

13/12/2025

Medalia ”NUMBER 1” sau Felicitări Eduard Andrei Pletea!

Astăzi am onorat cu mare bucurie invitația lui Eduard Andrei Pletea, președintele APAN (Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România) de a mă alătura, în calitate de prietenă și nu de medic neurolog care să susțină o prezentare științifică, comunității persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM), în cadrul proiectului SMall Talks Caffe – proiect aflat deja la a 13 ediție.

Am petrecut alături de oameni foarte dragi mie, dar și de alții pe care abia astăzi i-am cunoscut și deja i-am îndrăgit, aproximativ 3 ore, care au zburat incredibil de repede.

Savurând o ciocolată caldă (pentru că eu cafea nu mai beau de un an jumătate) am discutat cu acești oameni minunați, puternici și curioși nu numai despre unele aspecte de interes pentru ei, legate de tratamente (actuale și viitoare – inclusiv inhibitorii de BTK care promit să aducă un suflu nou în viitorul apropiat), suplimente, microbiotă, site-ul MS Selfie al domnului Profesor Gavin Giovannoni (pe care în recomand din toată inima), sport, kinetoterapie, noutățile din domeniul cercetării, modalități de a te opune agravării atrofiei cerebrale, scleroza multiplă mocnită (”smouldering MS”), limfopenie indusă medicamentos, fenomenele de rebound la oprirea inhibitorilor receptorilor S1P, anticorpi anti JC Virus etc.ci am vorbit și despre teatru, despre piese de teatru care trebuie văzute, despre importanța socializării pentru starea de bine fizică și psihică, despre hobby-uri și despre călătorii.

Dar, da am vorbit și despre Eduard Pletea – prietenul și leader-ul lor, care anul acesta a reușit să facă lucruri minunate pentru această asociație de pacienți și nu numai.

Pentru că apreciez enorm munca, implicarea, dedicarea, doresc să enumăr aici câteva dintre reușitele lui și ale echipei lui, care vin în sprijinul persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă : podcast-urile SMall Talks, întâlnirile de sâmbăta dimineața SMall Talks Caffe, SM în Mișcare (dans adaptat pentru persoanele cu scleroză multiplă), Board Games, ieșiri la spectacole de teatru și abonamente la platforma de teatru PiciordePlay, întâlniri online de suport psihoterapeutic de grup, Conferința Națională APAN 2025 (cel mai mare eveniment dedicat pacienților cu scleroză multiplă din România), Conferința Națională Tineri cu SM, Tabăra MS Kids 2025, intervenții directe prin prezență fizică la ECTRIMS 2025 și European Patient Association Forum 2025 (făcând astfel auzită vocea persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă din România), interviuri televizate, prezența la întâlniri cu autoritățile statului etc.

Mie personal mi se pare un efort uriaș și nu pot să nu apreciez public toată implicarea lui. Astăzi am avut ocazia să îi spun și direct că pentru anul 2025 din punctul meu de vedere (și sincer, nu cred că este numai al meu) este cel mai bun în acest domeniu și că poate purta cu mândrie medalia ”NUMBER 1”.

Felicitări Eduard Pletea, felicitări APAN - mă bucur de colaborarea noastră și vă doresc mult succes și multă inspirație în continuare, pentru că sunt mulți cei pentru care voi luptați și pe care îi ajutați în acceptarea și gestionarea acestei afecțiuni neurologice!

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

04/12/2025

MĂNUȘA VIOLET – SAU CE SIMTE UN PACIENT CU SCLEROZĂ MULTIPLĂ?

Dacă tot este la modă „Cravata Galbenă” (un film pe care îl recomand din toată inima), șă vă povestesc și eu, chiar dacă a copia ceva este ultimul lucru pe care l-aș face, dar așa a ieșit din context....despre ”Mănușa Violet” și ceea ce mi-a inspirat ea.

În urmă cu 2 săptămâni am fost tratată de un drag și valoros coleg, pentru o problemă dermatologică la policele drept (degetul mare al mâinii drepte). Ce poți face după o intervenție chirurgicală? Să te dai cu tot felul de creme, să te pansezi și să ferești zona respectivă de apă, detergenți, infecții, traumatisme etc. Cum să faci acest lucru? Purtând niște plasturi rezistenți la apă, care desigur că nu protejează ...de apă... sau purtând o mănușă! Ce noroc că prin natura profesiei, posed mănuși – deci iată-mă cu o mănușă violet, care să îmi acopere mâna dreaptă, plus un elastic care să oprească apa să pătrundă în mănușă. Poate veți gândi, ce mare lucru ar fi o intervenție la un deget, chiar și de la mâna dominantă, când alții suferă poli traumatisme și aproape că sunt ”reparați” în totalitate de medici inimoși, profesioniști și care nu fug de responsabilități medicale ?

Da este, un MARE lucru! Purtând această mănușă violet, am înțeles, poate mai bine decât oricând, cm este să nu simți la fel cu ambele mâini, și, imediat m-am dus cu gândul la unii dintre ce mai dragi pacienți ai mei, și anume la cei diagnosticați cu scleroză multiplă. Trebuie să recunosc însă, că și cei cu accidente vasculare cerebrale ar putea fi incluși cu ușurință în această categorie.

Imaginați-vă că purtați o mănușă într-o mână (puteți chiar experimenta acest lucru) și doriți să: vă spălați pe față și pe dinți, să vă spălați pe cap, să faceți duș, să vă fardați sau să vă bărbieriți, să închideți fermoare și nasturi, să legați șireturi, să închideți sutiene, să vă puneți lanțuri, mărgele sau cercei sau chiar o cravată, să mângâiați creștetul unui copil, mâna cuiva drag sau un animal de companie, să scrieți (cu pixul, sau la calculator), să dați pagina unei cărți sau a unui meniu la restaurant, să numărați bani, să vă alegeți un obiect de îmbrăcăminte a cărui textură este importantă, să cântați la un instrument, să deschideți un difuzor rotind un buton, să desfaceți un borcan, să desenați sau să pictați, și nu mai discut despre alte profesii care implică activități manuale... Trebuie să vă mărturisesc că eu mă simt total altfel decât sunt de obicei, de când trebuie să port această mănușă pe mâna dreaptă. Și toate aceste lucruri pentru un singur deget, care recunosc, că doare foarte tare la orice atingere.

Pacienții cu scleroză multiplă pot prezenta tulburări de sensibilitate (asemănătoare celor pe care eu le-am perceput purtând mănușa mov) nu numai la nivelul mâinii, ci poate la nivelul întregului membru superior, poate chiar la nivelul hemicorpului (membrul superior și inferior și jumătate de torace și abdomen). Și poate aceste tulburări de sensibilitate (parestezii – arsuri, înțepături, furnicături, sau hipo- respectiv anestezie – scăderea sau pierderea sensibilității) nu durează numai 2 – 3 săptămâni (cât ar purta o mănușă protectoare), ci poate chiar mai mult sau uneori, poate că nici nu mai dispar niciodată.

Noi, cei din jur, nu vedem aceste probleme (invizibile), dar pe care unii dintre cei diagnosticați cu scleroză multiplă le percep și care, chiar îi afectează profund. Sunt simptome ascunse privitorului, dar care afectează sever calitatea vieții acestor oameni minunați. Ei strângând din dinți încearcă să le marginalizeze, să le ignore (deși este imposibil), pentru a putea merge mai departe, pentru a nu părea diferiți de ceilalți, pentru a nu deranja.

Să vedem dincolo de ceea ce este evident, să înțelegem și să fim empatici cu cei care, printr-o împrejurare, independentă de ei și de voința lor, se confruntă cu astfel de probleme!

Mi-aș dori ca toți pacienții diagnosticați cu scleroză multiplă, care trec prin aceste situați, să poată scoate cât mai repede mănușa și să fie din nou, așa cm natura ne-a creat pe toți, sensibili, simetrici, funcționali.

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație – foto Gabriela Mihăilescu

28/11/2025

# fadonights

Ziua mondială a muzicii fado - 27 noiembrie

Poate vă veți întreba ce caută această zi pe pagina cabinetului meu?

Medicina e o artă, iar arta este terapie! Acest lucru l-am afirmat de foarte multe ori!

Dacă vă veți întreba ce anume îmi dă mie energie pentru a putea fi mereu zâmbitoare, empatică, răbdătoare, atentă, gata să ajut pe cei ce pot fi ajutați de mine, cu o putere de muncă greu de imaginat (nu zic de experimentat) să știți că unul dintre răspunsuri este : MUZICA FADO!

Acest tip de muzică – care reprezintă, pe toate meridianele lumii, adevărata Portugalie, pe portughezi și arta lor, este unul dintre hobby-urile mele. Ador muzica fado, sunt prezentă ori de câte ori îmi este cu putință la astfel de seri, unde, așa cm afirma Amalia Rodrigues, cea care a ridicat în 2011 acest tip de muzică la rangul de patrimoniu cultural UNESCO, ”chiar dacă nu se înțelege, această muzică se simte”.

Trei seri consecutive, o dată pe lună, artiști portughezi (soliști, chitariști, violoniști, pianiști, acordeoniști) sunt prezenți la București, la restaurantul portughez Dancing Lobster (ieri s-au împlinit 9 ani de când ne bucură cu prezența lor) și îi ”teleportează” pe toți cei care iubesc această muzică și gastronomia portugheză autentică, în Portugalia – în cartierul Alfama din Lisabona, în Porto, Coimbra, Madeira și chiar în Capul Verde.

E greu să descriu în cuvinte ce mult înseamnă pentru mine aceste seri minunate, dar poate, dacă scriu că m-am apucat să învăț limba portugheză, ca pe a 5-a limbă străină, veți înțelege...
Vă recomand să căutați și să ascultați acest tip de muzică! Este o sursă de energie, de bucurie, de ...bine.

Mulțumesc minunaților artiști portughezi – coordonați de Andre Santos, pentru bucuria pe care mi-o oferă de fiecare dată și mulțumesc din toată inima, prietenilor mei minunați de la Dancing Lobster – Jose Gaspar (cel mai special portughez din România), Rodica, Oana și întregii echipe. Poate părea incredibil, dar aceste minuni se întâmplă în București!

Dr. Gabriela Mihăilescu - medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrații - fotografii din spectacol 28.11.2025 cu Ana Lains (solistă), Andre Santos (Chitară clasică), Bruno Mira (chitară portugheză)

23/11/2025

SPIRALA LUI ARHIMEDE – sau cât e de greu de diagnosticat și tratat un tremor esențial?

Voi începe povestea de astăzi împărtășind cu dumneavoastră mesajul primit acum 2 zile de la o distinsă doamnă, foarte dragă mie:
”Bună ziua, Gabriela! Îi mulțumesc tare mult pentru tratamentul instituit și care a dat roade din plin. Sigur, mâna dreaptă (n.a – cea care era afectată cel mai mult) a răspuns ușor mai târziu, dar este mai bine în proporție de 75% (n.a după 7 zile). Ceea ce pentru mine a reprezentat un lucru extraordinar (mizai pe el?) a fost o stare de relaxare interioară de care nu m-am mai bucurat de tare multă vreme!”

De ceva ani doamna prezenta un tremor al membrelor superioare, apoi și al capului, care s-a accentuat progresiv și pe care, nemaiputând să-l gestioneze și nici să suporte privirile curioase ale oamenilor, s-a hotărât că ar fi vremea să-l înfrunte. Faptul că și mama dumneaei tremură, că a tremurat și bunica maternă, i-a dat sentimentul că nu este ceva grav și de aceea a tot amânat să apeleze la neurolog. Pe principiul ”vai de părinții care nu ascultă de copii” s-a supus dorinței fiicei dumneaei și mi-a făcut bucuria să le revăd pe amândouă în calitate de neurolog.

Este greu de diagnosticat un tremor esențial familial? Eu zic că nu e greu, dacă ești atent și curios!

De ce atent? Pentru a observa tremorul capului, al mâinilor atunci când le folosește sau când ține un obiect în mână, eventual tremorul vocii, scrisul modificat. Putem completa aceste informații cu o spirală a lui Arhimede, care va fi desenată tremurat, și poate și mai tremurat dacă reușim să generăm o stare emoțională, pentru că orice emoție – atât pozitivă cât și negativă agravează tremorul. Examenul neurologic este obligatoriu, pentru a exclude alte afecțiuni. O aplicație pe telefon ajută la măsurarea frecvenței tremorului.

De ce curios? Pentru că trebuie să afli dacă mai tremură cineva în familie, respectiv rude de gradul I sau II, în ce situații se agravează tremorul și dacă se ameliorează după ce se consumă o cantitate mică de alcool.

Și uite așa – fără investigații costisitoare, fără imagistică, ai diagnosticul!

Cu diagnosticul stabilit nu îți mai rămâne decât să alegi și să recomanzi tratamentul specific iar rezultatul este cel de mai sus!

Nu ignorați tremorul deoarece vă afectează calitatea vieții și chiar dacă tratamentul nu îl poate vindeca 100% (tremorul esențial familial fiind moștenit genetic) îl poate ameliora semnificativ.

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație – Spirala lui Arhimede realizată de o persoană care suferă de tremor esențial și de o mine

14/11/2025

Astăzi, 14 noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului Zaharat, având ca și temă ”Diabetul zaharat și starea de bine” cu focus pe ”Diabetul și locul de muncă” ne-a amintit (dacă mai era cazul), că diabetul zaharat este o afecțiune din ce în ce mai răspândită, care pândește din umbra oamenii din ce în ce mai tineri, oameni care încă muncesc, pe care societatea încă se bazează și pentru care ei chiar contează.

Astfel 7 din 10 persoane diagnosticate cu diabet zaharat sunt încă în câmpul muncii, iar 4 din 5 pacienți activi au experimentat deja o stare de burnout (”diabetes burnout”). Statisticile comunică faptul că aproximativ 600 milioane de persoane ar fi diagnosticate cu diabet zaharat. Dar câți oameni poate că nu sunt diagnosticați, deși suferă de diabet zaharat și trăiesc drame secundare acestei lipse de diagnosticare, câți poate nici nu sunt incluși în aceste statistici, câți poate nici nu au acces la tratamente specifice? Se spune că aproximativ 10% din populația globului suferă de diabet zaharat. Eu personal, având în vedere experiența mea clinică de 33 de ani, cred sincer, că sunt mult mai mulți, chiar dacă cei care prezintă complicații neurologice sunt, conform acelorași statistici numai 30-50% și PRESUPUNEM că eu doar pe ei îi văd.

Complicațiile neurologice sunt poate cele mai complexe, dacă ar fi să comparăm diabetul zaharat cu alte comorbidități precum cele cardiovasculare – fibrilație atrială, hipertensiune arterială, renale - insuficiență renală, metabolice – dislipidemie, hiperuricemie, obezitate, hematologice – trombombofilie, sindroame hemoragipare, leucemii, limfoame, poliglobulie, anemie etc.

Complicațiile diabetului zaharat afectează sistemul nervos central (accidente vasculare cerebrale, leziuni microvasculare cerebrale, boală de vase mici, demență, comă, confuzie, ataxie, hemicoree etc), sistemul nervos periferic (polineuropatie senzitivo-motorie, mononeuropatie multiplex, erupții zosteriene), sistemul nervos vegetativ (hipotensiune ortostatică, tulburări trofice, tulburările sudorației, tulburări de ritm cardiac etc).

Așadar, medicii specialiști în diabet și nutriție vor utiliza întregul arsenal terapeutic disponibil (și trebuie să subliniez că ultimii ani au fost foarte bogați în terapii specifice diabetului zaharat), vor face tot ceea ce le stă în putință să implementeze regimuri și stiluri sănătoase de viață, dar pentru că... diabetul zaharat NU DOARE (excepție făcând complicația de tip polineuropatie) este privit cu ușoară detașare, ceea ce aduce complicații multiple, nu numai neurologice, ci și cardiovasculare (infarct de miocard, arteriopatie periferică), renale (nefropatie diabetică), stomatologice (pierderea danturii), oftalmologice (retinopatie diabetică), dermatologice etc.

Așadar, dacă vom realiza cu toții ce implicații are diabetul zaharat pentru starea noastră de sănătate, și implicit pentru starea noastră de bine, pentru calitatea vieții noastre personale, dar și profesionale, ar trebui să fim MULT mai atenți.

Ar trebui în primul rând să efectuăm profilactic nu numai testarea glicemiei dimineața pe nemâncate (care poate uneori nu este edificatoare), ci și testarea hemoglobinei glicozilate (HbA1C) (printr-o analiză de sânge), care, prin media glicemiilor pe ultimele 3 luni, ne va spune clar, dacă suntem bine, dacă avem prediabet (predispoziție spre diabet) și trebuie să schimbăm regimul alimentar și stilul de viață, sau dacă avem diabet și trebuie să luam și tratament pe lângă schimbările de alimentație și stil de viață.

Pentru persoanele care au asigurare de sănătate, în România tratamentul este gratuit! Deci, ce ne împiedică să ne tratăm de diabet??? De ce îl ignorăm? De ce îl negăm? De ce îl ascundem?

Dacă aveți rude de gradul I care au fost diagnosticate cu diabet zaharat va trebui să fiți MULT mai vigilenți în surprinderea precoce și în tratarea acestei boli, silențioase, dar extrem de agresive, pentru a preveni numeroasele complicații severe.

Dacă ați fost diagnosticați cu diabet, nu ascundeți diagnosticul (nu e nicio rușine!), membrii familiei și colegii de serviciu trebuie să știe că suferiți de diabet zaharat, pentru a vă putea fi de ajutor în cazul unei complicații care reprezintă o urgență medicală (hipoglicemie, hiperglicemie severă cu comă și risc de deces, accident vascular cerebral etc).

Dacă ați fost diagnosticați cu diabet zaharat - respectați indicațiile medicilor specialiști în diabet și nutriție și ale medicilor de familie referitoare la regimul alimentar, stilul de viață activ, și tratamentul.

Monitorizați boala, mergeți la controalele periodice, efectuați anual cel puțin un consult cardiologic, neurologic, nefrologic, oftalmologic pentru a surprinde precoce și a trata eventuale complicații.

”Orice interes arătat față de boală și moarte nu este decât altă expresie a interesului pentru viață” Thomas Mann

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrații – Logo sursa internet.