Psihoterapeut Marius-Christian Burcea

01/09/2025

...și nu doar al femeilor. Sketch despre pseudo-terapii virtuale.

FACEBOOK: https://www.facebook.com/Ionut.Rusu.Comedy INSTAGRAM: https://www.instagram.com/ionutrusu/ TIK-TOK: https://vm.tiktok.com/ZMdpF9hDn/Actori...

26/08/2025

Cu toții avem un vis. Aripile nu trebuie să fie reale pentru ca visul să conteze. Ele există deja în imaginație și pot da direcție acțiunilor noastre.

17/07/2025

Dincolo de atitudinile pro sau contra exprimate vehement în aceste zile în legătură cu festivalul Beach, Please, cred că trebuie să facem apel la știință pentru a echilibra argumentele. Adolescența este o perioadă sensibilă din punct de vedere emoțional și identitar, iar muzica are un impact major în formarea gusturilor, valorilor și a atitudinilor. Ascultarea frecventă a muzicii cu conținut explicit (violență, droguri, sexualitate) poate fi asociată cu comportamente de risc. Totuși, nu muzica în sine determină comportamentul, ci interacțiunea dintre muzică, personalitatea adolescentului, mediul social și valorile familiei din care provine. Preferința atrage adolescenți în grupuri cu norme compatibile, unde comportamentele riscante pot fi adoptate. Ascultarea unor teme agresive corespunde cu creșterea agresivității și scăderea comportamentului prosocial. În mod similar, conținutul sexual a fost asociat cu debutul precoce al activității sexuale. Vorbim de corelații, nu de cauzalitate. Cenzura nu este însă niciodată o soluție. În astfel de circumstanțe e important dialogul dintre adolescenți și adulți (părinți, în primul rând) și dezvoltarea unui gust muzical variat. Aici am remarcat carențe mari. O bună parte din generația actuală de adolescenți români ascultă DOAR manele și trap. Eu militez pentru o educație muzicală interactivă în școli și licee, ore care să ofere oportunitatea unor schimburi sonore mai deschise și variate decât ce dictează, de exemplu, un algoritm TikTok sau Spotify.

28/05/2025

Informația ne înconjoară pretutindeni; orice dorim să aflăm este la îndemână, accesibilă rapid și gratuit. Astăzi, cunoașterea este mai ușor de obținut ca oricând, însă simpla acumulare de informații nu ne face automat puternici sau înțelepți. Puterea reală vine abia atunci când reușim să aplicăm ceea ce știm în viața de zi cu zi.

21/03/2025

De ce le este atât de greu multor bărbați să-și comunice emoțiile? De mici, adesea sunt învățați (direct sau indirect) că vulnerabilitatea este o slăbiciune. Expresii precum „Nu plânge ca o fetiță” sau „Fii bărbat” îi condiționează să reprime. În unele relații, chiar și atunci când încearcă să își exprime emoțiile, bărbații pot fi întâmpinați cu răspunsuri precum „Nu mă așteptam să te afecteze asta” sau „Tu de obicei nu ești așa”. Nu este vorba că bărbații nu vor să își exprime emoțiile, ci că adesea nu știu cm sau se tem de consecințele acestui lucru. Schimbarea începe prin a le oferi spațiul și încurajarea necesară pentru a învăța să o facă.

17/09/2024

Adesea aud cm unii, ajunși la capătul răbdării, au „REFULAT”. Adică au cedat, au izbucnit, nu au mai putut tolera situația și s-au descărcat printr-o avalanșă de cuvinte dure, pe ton ridicat, ba poate chiar au devenit agresivi fizic. Vocabularul Psihologiei nu e identic cu cel al instalațiilor tehnico-sanitare. În Psihologie, refularea este un mecanism de apărare care implică împingerea gândurilor, amintirilor sau impulsurilor dureroase, inacceptabile sau traumatice în inconștient. Mintea blochează aceste experiențe pentru a reduce anxietatea. În cazul menționat, corect este să spui că cineva „DEFULEAZĂ”, adică își descarcă impulsurile, emoțiile și gândurile reprimate. Așadar, defularea (a scoate, a descărca) este procesul invers refulării (a împinge în interior, a reprima). Refularea și defularea sunt procese opuse ca sens al acțiunii dar complementare funcțional în viața psihică.

16/08/2024

Experiment! The Flashed-Face Distortion Effect (FFDE) este un fenomen vizual descoperit în 2011 de către cercetătorii Jason M. Tangen, Sean C. Murphy, și Matthew B. Thompson. Acest efect apare atunci când imagini cu fețe sunt prezentate rapid, una după alta, la periferia câmpului vizual al unei persoane, în timp ce acea persoană își concentrează privirea pe un punct fix. Ca urmare, fețele par să se deformeze, uneori caricatural. Acest fenomen este interesant pentru că sugerează modul în care creierul uman procesează informațiile faciale, în special în ceea ce privește comparația rapidă între trăsături similare. FFDE evidențiază faptul că percepția noastră asupra fețelor este extrem de sensibilă la contextul și succesiunea imaginilor, mai ales când acestea sunt procesate rapid.

13/08/2024

Suntem puternic legați de muzica pe care o ascultam în adolescență și tinerețe, iar acest atașament ne modelează preferințele pe tot parcursul vieții. Pe măsură ce trece timpul, datorită amintirilor și emoțiilor intense asociate, avem tendința de a aprecia muzica similară cu cea din anii formativi. O educație care ne expune la stiluri din diferite epoci, locuri și genuri contribuie la dezvoltarea unor opțiuni muzicale diversificate, reflectând mai fidel personalitatea noastră.

29/07/2024

Amor Fati, Iubește-ți destinul! Foarte frumoasă formulă pentru a celebra victoria. David e student la Psihologie, Universitatea București și e adeptul filosofiei stoice. Adrian Rădulescu, antrenorul său l-a introdus în Stoicism și i-a oferit cărți de Seneca, Marcus Aurelius și Epictet. Este fascinant să vezi cm o filosofie antică își dovedește actualitatea în viețile tot mai multor contemporani, printre care și un campion precum David Popovici. Sper ca exemplul său de reușită stoică să inspire mulți alți oameni din generația sa.

Amor Fati!

🇷🇴 România 🇷🇴

15/07/2024

Talentul nu este suficient dacă nu este însoțit de formarea unor obișnuințe constructive, de susținere a manifestării resurselor interioare. Acționând ca o formă de sabotare, un obicei nesuportiv are aproape de fiecare dată o dependență asociată.

Grafică: Roberto Ferraro.

23/02/2024

Transferul furiei (Richard Sargent, 1954)

22/02/2024

Experiența demenței se manifestă printr-un mod puternic și vertiginos de tulburare a gândirii despre timp, loc și identitate, în care noțiunea de realitate stabilă și de sine unic se destramă. Frank Kermode a numit-o "decreație", o apocalipsă a sinelui. Cea mai întâlnită formă de demență este boala Alzheimer marcată de un declin treptat al memoriei, gândirii, comportamentului și abilităților sociale. Deși afectează de obicei vârstnicii, ea poate apărea și la persoane de 30 și 40 de ani. Chiar dacă nu avem încă o soluție vindecătoare, diagnosticarea și tratamentul precoce al demenței pot duce la o mai bună calitate a vieții.

Foto: autoportretele lui William Utermohlen. Primul, realizat în 1967, iar restul din 1996, anul următor diagnosticării sale cu boala Alzheimer, până în 2000. Seria de imagini ilustrează declinul său.