Psiholog Anca Roman

19/09/2025

Înțelegerea textului, o problemă frecvent întâlnită de mine la copii de clasa a 4 -a sau a 5-a, cu care mă lupt ca terapeut comportamental.
Demult aștept să se ia măsuri.

16/09/2025

Puțină validare nu strică... Mai ales acum, la sfârșitul unei zile pline.
Vă doresc o seară frumoasă tuturor!🤗

10/07/2025

Nu este rușine să nu știi. Este curaj să întrebi.
Viața cu epilepsie ( autism sau oricare alt diagnostic) – fie că este vorba despre tine, fie despre copilul tău – aduce uneori întrebări, incertitudini, poate chiar momente de confuzie sau teamă. Poate ai trecut deja printr-un șoc când ai aflat diagnosticul sau când te-ai trezit după o criză fără să știi ce s-a întâmplat. Este firesc să simți aceste lucruri.

Vreau să îți spun ceva simplu, dar important: nu este o rușine să nu cunoști. Nu ne naștem știind cm să gestionăm astfel de situații, nici ca pacienți, nici ca părinți. Nimeni nu are “manualul vieții” în buzunar. Ce contează cu adevărat este responsabilitatea de a căuta răspunsuri – iar faptul că întrebi, că vrei să afli, este o dovadă de grijă și responsabilitate față de tine și de cei dragi.

De multe ori, poate ai simțit impulsul să te ascunzi sau să maschezi ceea ce simți – poate din teama de a nu fi judecat sau pentru a părea “puternic”. Însă puterea nu înseamnă absența emoțiilor sau ascunderea lor. Din contră, adevărata putere apare atunci când îți permiți să fii sincer, să recunoști că ești confuz, că ai temeri sau că nu știi ce să faci mai departe. Să fii sincer cu tine însuți și cu ceilalți este un act de curaj.

Este normal să te simți uneori copleșit, să ai întrebări fără răspuns sau să nu înțelegi toate reacțiile corpului tău după un episod de pierdere a conștienței ( sau oricare alt simptom specific diagnosticului). Fiecare om are ritmul său de adaptare, iar emoțiile dificile fac parte din procesul de vindecare și învățare. Nu există răspunsuri perfecte, iar fiecare întrebare este valoroasă.

Te încurajez să fii blând cu tine. Să îți dai voie să întrebi. Să îți recunoști temerile. Să cauți sprijin. Și să îți amintești: nu ești singur pe acest drum. Oricât de greu ar părea uneori, întrebarea ta, vulnerabilitatea ta, poate fi chiar începutul unei noi forțe interioare.

Fiecare pas spre autenticitate și spre a-ți exprima emoțiile te aduce mai aproape de vindecare. Iar grupul ”Viața cu epilepsie - grup pentru suport psihologic” există pentru a fi un spațiu sigur unde să pui întrebări, să fii tu însuți și să găsești sprijinul de care ai nevoie.

Te invit să folosești acest spațiu pentru a adresa întrebări, pentru a împărtăși ce simți sau, pur și simplu, pentru a citi și a te regăsi în experiențele celorlalți. Dacă simți că ai nevoie de mai mult sprijin sau ai vrea să explorezi aceste trăiri într-un cadru sigur, te aștept cu drag la ședințele de consiliere de grup pe care le organizez sau bineinteles, la o ședință individuală.

Împreună putem găsi resurse, înțelegere și putere pentru a face față mai ușor provocărilor. Scrie-mi în privat sau lasă un comentariu dacă vrei să afli mai multe. Împărtășirea este primul pas spre vindecare. Nu ești singur!

09/07/2025

🧠 Medicul și Psihologul: Două Roluri Complementare în Viața Pacientului cu Epilepsie (sau orice altă boală cronică / autoimună)

Atunci când ne gândim la tratamentul unei boli, mintea noastră se îndreaptă în mod firesc către medic. Și este corect. Medicul este cel care diagnostichează, monitorizează evoluția bolii și recomandă tratamentele necesare. Însă, atunci când o afecțiune devine cronică, viața pacientului nu mai este influențată doar de simptomele fizice, ci și de trăirile emoționale, relațiile sociale, stima de sine și calitatea vieții.
Aici intervine rolul psihologului clinician și al psihoterapeutului. Nu în locul medicului, ci alături de el.

👩‍⚕️ Medicul se adresează bolii, are ca scop să o oprească.
🧠 Psihologul se adresează persoanei care trăiește cu boala. Are ca scop identificarea și fructificarea capacităților sau resurselor persoanei în cauză, spre a își menține echilibrul emoțional și un stil de viață sănătos.

💢 De ce are nevoie pacientul cu epilepsie de un psiholog?
Epilepsia este o afecțiune neurologică complexă, dar nu se limitează la crizele epileptice. Ea vine adesea însoțită de:
• Anxietate legată de pierderea controlului asupra propriului corp;
• Teamă de a fi judecat sau respins social;
• Izolare cauzată de stigmatizare sau neînțelegerea din partea celorlalți;
• Depresie, ca reacție la pierderea libertății, a unor capacități sau a unui stil de viață normal;
• Dificultăți în relații, muncă, autonomie personală.
Toate aceste aspecte nu pot fi tratate cu pastile, ci au nevoie de un spațiu de ascultare, validare, reconstrucție emoțională și psihologică.

💬 Cum pot ajuta ca psiholog?
✅ Te sprijin să-ți gestionezi fricile – să trăiești cu imprevizibilul și să îți recâștigi încrederea în tine;
✅ Lucrăm cu consecințele crizei în plan emoțional – mai ales dacă a avut loc în contexte dureroase;
✅ Dezactivăm rușinea și stigmatul – astfel încât boala să nu-ți umbrească identitatea;
✅ Facilităm comunicarea cu cei dragi – pentru ca sprijinul să fie real și funcțional;
✅ Îți ofer un spațiu de reconectare emoțională – în care poți redescoperi sens, motivație și direcție.

🔗 Medicul și psihologul – un demers integrat
Epilepsia este o boală care afectează atât creierul biologic, cât și viața psihologică. Fără medicație, crizele pot continua. Dar fără psihoterapie, durerea invizibilă, rușinea, teama și izolarea pot deveni o criză în sine – una tăcută, dar profund invalidantă.

❤️ Concluzie
Dacă trăiești cu epilepsie sau cu orice altă boală cronică, amintește-ți că:
nu ești doar un diagnostic.‼️
Ești o persoană întreagă – cu emoții, relații, resurse și dreptul la o viață cu sens. 💕
📩 Dacă simți că ai nevoie de sprijin emoțional în acest proces, sunt aici pentru tine.
Psiholog Anca Roman

09/07/2025

🤔Te întrebi de ce există crize de epilepsie declașate pe fond emoțional sau un nivel scăzut al memoriei ori atenției în cazul în care te confrunți cu anxietatea? Am un răspuns pentru tine.
🔥 Există situații în care emoțiile puternice „preiau controlul”. Ce se întâmplă în creierul nostru în momentele de frică sau furie?
❓Ai observat vreodată că în momentele de teamă intensă sau furie simți că „nu mai gândești limpede”, reacționezi impulsiv sau chiar ai senzația că „te pierzi pe tine”? Aceste stări nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă modul în care creierul nostru funcționează sub presiune emoțională extremă.

👁️‍🗨️ În spatele acestor reacții se află sistemul limbic, „centrul emoțiilor” din creier, care include structuri ca amigdala și hipotalamusul. Când simțim frică sau furie, acest sistem se activează intens, pregătindu-ne pentru supraviețuire: luptă, fugă sau îngheț.

❗ Problema apare atunci când sistemul limbic preia controlul și blochează accesul la partea rațională a creierului – neocortexul, mai ales cortexul prefrontal, care este responsabil de:

- reglarea emoțiilor,

- luarea deciziilor,

- autocontrol,

- și în unele cazuri, chiar de capacitatea de gestionare a unei crize epileptice.

🧠 Ce înseamnă asta, de fapt?
Atunci când trăim o emoție puternică:

- Cortexul prefrontal (rațiunea) este inhibat – ceea ce înseamnă că ne este mult mai greu să ne controlăm reacțiile sau să gândim logic;

- Corpul intră în alertă, se eliberează hormoni de stres (adrenalină, cortizol), iar nivelul de tensiune fizică și mentală crește rapid;

- În cazul persoanelor cu epilepsie, această activare intensă oare nu poate duce la scăderea pragului de declanșare al unei crize, deoarece creierul nu mai reușește să mențină echilibrul intern????? Ce părere ai? Întreabă doctorul tău specializat în neurologie.

- „Stresul și dereglarea emoțională pot reduce pragul de declanșare al crizelor, mai ales la persoanele cu epilepsie de lob temporal.”(Bear, Connors & Paradiso (2020), Neuroscience: Exploring the Brain)

💬 De ce este important să știm asta?
Pentru toți – nu doar pentru persoanele cu epilepsie – este vital să învățăm cm să recunoaștem și să reglăm aceste stări. Emoțiile sunt naturale și necesare, dar când ne copleșesc, ne pot face să pierdem controlul asupra propriului corp și minți.

📍 Lucrul cu un psiholog te poate ajuta:

- să recunoști semnalele emoționale din timp,

- să înveți tehnici de autoreglare,

- și să îți recapeți capacitatea de a fi prezent, chiar și în cele mai dificile momente.

✨ În concluzie: Emoțiile ne modelează viața, dar nu e cazul să ne conducă viața. Cu sprijinul potrivit, putem învăța să le înțelegem, să le ținem în echilibru și să ne recâștigăm controlul interior – chiar și în cele mai intense momente.

📩 Dacă simți că ai nevoie de sprijin în gestionarea emoțiilor, sunt aici să te ascult.

Cu multă implicare,
Psiholog Anca Roman

22/04/2025

🌸 A treia zi de Paște – un nou început interior 🌸

Paștele nu este doar despre lumină și tradiție, ci și despre renaștere. Despre șansa de a învia, simbolic, acea parte din noi pe care o ținem ascunsă sau o credem pierdută. E o ocazie profundă de reconectare cu sinele nostru autentic, cu dorințele și valorile noastre cele mai sincere.

Pentru mine, aceste zile de sărbătoare au adus o trezire profundă – o renaștere a femeii care își dorește să iubească, să construiască, să creeze un "acasă" împreună cu cineva. Am fost cerută în căsătorie, iar răspunsul meu a fost simplu și plin de emoție: „da”.
Un da către iubire, către asumarea reponsabilității, către un nou drum.

Poate că și tu simți în aceste zile că o parte din tine e pregătită să învie: poate e curajul, blândețea, răbdarea, încrederea, poate e visul uitat sau nevoia de a-ți fi aproape. Ascult-o. În această lumină pascală, ai dreptul să te întorci către tine și să redevii cea mai bună versiune a ta. 🌷

✨ Tu ce parte din tine simți că vrea să renască?

16/02/2025

💖 Sfântul Valentin, Dragobetele și ocazia de a privi spre interior 💖

Pentru mulți, această perioadă a anului înseamnă inimioare, declarații și gesturi romantice. Pentru alții, poate aduce tristețe, nostalgie sau chiar respingere față de aceste simboluri ale iubirii. Dar dincolo de aceste perspective, eu văd luna februarie ca pe o oportunitate de autoanaliză și introspecție.

Iubirea, în toate formele ei, este o forță vindecătoare. Fie că vorbim despre iubirea de sine, despre relațiile de cuplu sau despre modul în care oferim și primim afecțiune, fiecare dintre noi are ceva de învățat. Acum un an, în aceeași perioadă, eram într-un moment de tranziție dificil, care m-a făcut să mă întreb: Ce înseamnă iubirea pentru mine? Ce așteptări am? Ce pot îmbunătăți în relațiile mele?

În loc să resping această perioadă, am ales să învăț. Am descoperit noi perspective despre stilurile de atașament, despre felul în care acceptăm sau refuzăm iubirea și despre impactul relațiilor asupra echilibrului emoțional. Iar acum, un an mai târziu, culeg roadele acestui proces.

Viața este ca un salt cu parașuta: uneori sari de bunăvoie, alteori ești împins. Dar indiferent de situație, parașuta ta este întotdeauna acolo – latura ta autentică, capacitatea ta de a te adapta și de a crește. Poți alege să te revolți, sau poți alege să îți deschizi parașuta și să înveți să te bucuri de priveliște.

Așa că, în loc să critici sărbătorile iubirii sau să le privești cu indiferență, ce-ar fi să îți acorzi puțin timp pentru tine? Ce spune această perioadă despre tine, despre emoțiile și relațiile tale?

Dacă ai citit până aici, înseamnă că deja ai început acest proces și te felicit! 💙
Îți doresc o duminică minunată – bucură-te de ea din plin, pentru că meriți! 🌿✨

Las aici și versuri românești. Oare au dreptate artiștii noștri? 😊
https://youtu.be/l4iod_yjEQQ?si=lvAQ2kRdtI82xufS

24/12/2024

✨ Sărbători Fericite! ✨

În această perioadă deosebită, pentru mine întotdeauna unică, propun să ne oprim pentru un moment și să ne conectăm cu adevăratele valori: iubirea, liniștea sufletească și recunoștința pentru ceea ce avem.

Crăciunul nu este doar despre daruri, ci despre a ne oferi nouă și celor din jur timp, atenție și înțelegere. Este o ocazie minunată să ne reamintim să fim mai blânzi cu noi înșine și cu cei dragi, de exemplu să ne amintim că există și motive de apreciere, nu doar remarci negative. Chiar dacă nu am reușit totul, cu siguranță am realizat ceva.

Nu uitați, realitatea ne-o creăm singuri, punând în prim plan perspectiva pozitivă sau negativă a lucrurilor. Nu ne oprește nimeni să ne bucurăm de ceea ce există în viața noastră. Singurii care facem această selecție a priorităților suntem noi înșine.

Așadar, dacă tot îmi citești mesajul, te invit să îți amintește motivele tale să te bucuri acum, în această unică seară pe care o trăiești o singură dată în viață!

Îți doresc un Crăciun plin de lumină, armonie și clipe prețioase alături de cei dragi! 🥰🤗
Să ai parte de un nou an plin de speranță, putere și curaj să îți atingi toate scopurile!🤗

Cu drag,
Psiholog Anca Roman

26/09/2024

Nu uita că realitatea ți-o creezi singur, pornind de la propria perspectivă! Nu ți-o impune nimeni, tu singur/singură îți alegi modul în care privești lucrurile.
Îți dau un exemplu de la mine astăzi. Cana aceasta m-a inspirat, dar parcă m-a și așteptat. 🥰
Sunt în concediu acum, deși mai am multe de scris, de citit, de programat; am și ședințe pe care nu vreau să le întrerup mult timp.
Pot spune că sunt leneșă deoarece nu fac tot ce mi-am propus, pot spune că am grijă de mine și iau o pauză. Care este oare diferența între ce voi simti d**a fiecare afirmație?
Ce simt după un reproș?
Ce simt după o încurajare că merit să mă odihnesc?
Vorbesc despre aceeași situație.
Vezi ce mult poate un gând să îți schimbe dispoziția; implicit și realitatea în care trăiești? 🙂🙂🙂🙂
Așadar, ascultă-ți vocea interioară. În cazul tău, ce spune? 🙂

20/08/2024

În orice moment al vieții te-ai afla, întotdeauna va exista un motiv să te bucuri de ceva care este chiar lângă tine (chiar și acum).
Este suficient să te uiți în jurul tău și vei vedea acel ceva care te face să zâmbești.
Doar acordă o șansă lucrurilor frumoase, gândirii pozitive, și altfel va fi viața ta.
Nu uita că singuri ne creăm realitatea. Profită de această capacitate a ta! 🙂

16/06/2024

Ieri Facebook mi-a arătat din nou această poză a mea de la absolvire. Și unde eram eu? Eram prezentă la o conferință cu scopul de a studia mai profund în același domeniu, cu aceeași dedicare, cu aceeași bucurie în suflet! 😊

În fiecare zi, ca psiholog, am ocazia să văd cm oamenii își găsesc puterea interioară și își urmează adevărata chemare, sau pur și simplu se întreabă ce să facă. Așadar am să vă împărtașesc ceva din experiența mea. Eu am ales psihologia când eram elevă în clasa a 7-a , după o recomandare dată de profesoara mea de limba română, care vedea felul în care caracterizam personajele din text. 😊 Cât de banal pare; câtă inocență, nu e așa?! Cum să știe un copil ce înseamnă cariera de psiholog, mai ales în anul 2000, în România??? Mulți nu știau că există această știință, dar că se practică?! Iar astăzi văd câtă satisfacție și împlinire poate aduce a lua în considerare un astfel de impuls! Scriu acum cu lacrimi de bucurie. Nu știu cm să îi mulțumesc doamnei profesoare! Îi voi fi recunoscătoare toată viața!🤗

Așadar priviți încă o dovadă că alegerea unei cariere este una dintre cele mai importante decizii din viața noastră și, de aceea, este esențial să ne ascultăm inima. 💖

Atunci când ne lăsăm ghidați de ceea ce ne pasionează cu adevărat, găsim energie și motivație pentru a avansa continuu. Pasiunea este motorul care ne împinge înainte, indiferent de obstacolele întâlnite pe drum. Este acea forță invizibilă care ne face să ne trezim dimineața cu entuziasm și să muncim cu dedicare. 🔥

Vă încurajez să vă ascultați inima atunci când vă alegeți cariera. Lăsați-vă purtați de ceea ce iubiți, de ceea ce vă face fericiți. Pentru că, în final, o viață trăită cu pasiune este o viață trăită cu sens și împlinire. 🌈

Fiți curajoși și urmați-vă visurile! Nu uitați, pasiunea nu moare niciodată.

16/06/2024