Psiholog Roxana-Anca Simionescu

09/08/2025

🪞Când comportamentul copilului este oglinda casei în care crește.

Mulți părinți ajung în cabinet spunând: „Nu mai știm ce să facem cu el. Nu ne ascultă, se enervează, refuză școala, are atacuri de panică sau se comportă ca și cm ar fi mai mic decât este.” Ei caută o soluție rapidă „pentru copil”, presupunând că problema este localizată exclusiv în el. Dar, pe măsură ce discuția avansează, devine evident că sursa nu este doar în copil, ci în modul în care funcționează familia și relațiile dintre adulți.

Comportamentul copiilor nu apare în vid. El se formează și se menține în contextul interacțiunilor zilnice, al modului în care sunt exprimate emoțiile în casă, al felului în care părinții își reglează conflictele sau, dimpotrivă, le amplifică. Copilul nu poate separa complet ceea ce trăiește în familie de felul în care reacționează în afara ei.

Exemple care par „probleme ale copilului”, dar care au rădăcini în relația părinților
• Refuzul alimentar sau selectivitatea extremă – Un copil care mănâncă doar 2-3 alimente nu are, de cele mai multe ori, un simplu “moft”. Alimentația poate deveni un teren de control atunci când alte zone ale vieții sale sunt imprevizibile sau tensionate. Dacă părinții se ceartă frecvent sau transmit emoții contradictorii, copilul poate folosi mâncarea pentru a-și afirma singura zonă în care decide singur.
• Enurezisul (udatul patului) după vârsta la care controlul vezicii ar trebui să fie instalat – Când nu există cauze medicale, acest comportament poate fi un semnal de anxietate, insecuritate sau teamă legată de mediul de acasă. Copilul care se udă noaptea sau ziua la 8-9 ani, nu este lipsit de capacitatea de a-și controla vezica, ci trăiește într-un corp menținut mult timp în alertă, unde relaxarea este percepută ca nesigură. E un simptom care arată că organismul său este într-o stare de alertă sau stres.
• Atacurile de panică, fricile intense, retragerea socială – Acestea pot apărea la copiii care trăiesc într-o atmosferă de critică constantă, autoritarism, agresivitate verbală sau fizică. Chiar dacă nu sunt loviți direct, simpla expunere repetată la conflicte îi menține într-un nivel crescut de cortizol (hormon al stresului), ceea ce afectează reglarea emoțională și poate duce la reacții extreme în situații aparent minore.
• Comportamente opoziționale – Copiii care par să nu asculte deloc pot fi, de fapt, în conflict intern între nevoia de a se supune autorității și nevoia de a se proteja de o autoritate pe care o percep nedreaptă sau periculoasă. În familiile unde unul dintre părinți este critic, agresiv sau distant emoțional, opoziția devine o formă de autoapărare.

🤔Întrebările esențiale pe care trebuie să le punem.

Atunci când evaluăm un comportament problematic, trebuie să ne întrebăm:
1. Unde apare comportamentul?
– Doar acasă? Doar la școală? În ambele contexte?
2. În relație cu cine?
– Copilul reacționează astfel cu toți adulții sau doar cu unul dintre părinți?
3. A cui este, de fapt, problema?
– Este vorba despre un răspuns adaptativ al copilului la un mediu dificil, sau despre o dificultate intrinsecă a copilului care necesită intervenție directă?

Aceste întrebări schimbă perspectiva de la „copilul are o problemă” la „relațiile din jurul copilului creează condițiile pentru acest comportament”.

Ce arată cercetările?

Studiile din psihologia dezvoltării arată constant că relația dintre părinți este predictorul cel mai puternic al sănătății emoționale a copilului, mai puternic chiar decât relația directă părinte–copil. Copiii care cresc în medii conflictuale sau cu tensiuni pasiv-agresive prezintă rate mai mari de anxietate, depresie, tulburări de somn și probleme comportamentale. În schimb, un mediu stabil, chiar și cu resurse materiale limitate, protejează dezvoltarea emoțională și cognitivă.

Când căutați ajutor „pentru copil”, întrebați-vă și:
• Ce mesaje emoționale primește zilnic copilul meu?
• Cum reacționează el la felul în care eu și partenerul meu ne tratăm unul pe altul?
• Îi ofer un model de gestionare sănătoasă a conflictelor sau îi arăt că problemele se rezolvă prin furie, critică sau retragere?

Un terapeut poate lucra cu copilul, dar dacă el se întoarce zi de zi în același mediu care l-a rănit sau l-a destabilizat, progresul va fi lent sau inexistent. În multe cazuri, drumul spre schimbare începe nu cu „corectarea” copilului, ci cu schimbarea din interiorul cuplului parental.
Foto: Pinterest

06/08/2025

06/08/2025

Un antropolog a propus un joc copiilor dintr-un trib african. A pus un cos plin cu fructe langa un copac si le-a spus ca cine ajunge primul la cos, le castiga pe toate. Cand a dat startul, acestia s-au luat de mana si au fugit cu totii spre cos. Ajunsi la destinatie, s-au asezat si s-au bucurat impreuna de fructele delicioase. Cand i-a intrebat de ce au fugit in acest fel, in loc ca unul singur sa se bucure de toate fructele, acestia au raspuns: "UBUNTU. Cum poate cineva sa fie fericit in timp ce altii sunt tristi?"
In cultura Xhosa, UBUNTU se traduce prin: "EU SUNT PENTRU CA TU ESTI."

05/08/2025

Ce este NMG (Noua Medicină Germană)?

Hai să mai explicăm odată, cât se poate de clar și răspicat.
Noua Medicină Germanică (NMG) nu este despre simplismul minte-corp. NMG nu este „psihosomatica”, adică despre cm gândurile noastre ar cauza vreun cancer sau despre sentimentele care s-ar manifesta sub forma unei boli sau alta.
NMG nu este o abordare negativistă, că vezi Doamne gândirea negativă a lui X i-ar fi provocat omului vreo boală.
Nu e despre asta și nu este despre cauza emoțională sau psihologică a bolilor.
Sunteți surprinși? Hai să înțelegem odată pentru totdeauna.
Legile biologice ale naturii sunt un sistem de înțelegere despre mintea subconștientă automată autonomă sau Creierul Automat care ne protejează pornind anumite programe biologice de „software”, pe care noi le numim popular „boli”.
O vizită la dentist și tensiunea arterială crește. Ne "plouă” în gură doar văzând un desert care arată delicios. Ne dezgustă o mâncare sau un pahar murdar și facem herpes. Oricine a experimentat vreodată fluturi în stomac, gura uscată, palme transpirate sau pulsul mărit când trebuie să facă o prezentare importantă în public poate întelege funcția Creierului Automat și cei mai mulți oameni au experimentat deja aceste exemple, deja elementare.
Să numim acest program „GNMicrosoft”. Un sistem de operare complet , proiectat intr-un mod strălucit , care rulează permanent „pe fundal” ca să protejeze și să conserve minunata creație a naturii , adică pe noi, oamenii.
Noi nu suntem implicați conștient în acest proces, după cm nu suntem implicați nici în creșterea unghiilor, dilatarea pupilelor sau în procesul de digestie.
Totul se petrece inconștient, automat și independent de voința noastră.
Dacă vă interesează să aprofundați la un nivel superior aceste aspecte și să conștientizați că de fapt noi trăim în Matrix și practic „totul” este un software, inclusiv noi și „realitatea” noastră, vă recomand cu drag cărțile lui David Icke, „Eul Fantomă” și „Infinite Love is the Only Truth - Everything Else is Illusion”.
Revin la NMG.
NMG nu este despre interpretarea psihologică a unor simptome - vezi Jacques Martel, care face multe confuzii, folosește mult prea multe generalizări și astfel induce foarte mult în eroare.
NMG este o știință a naturii bazată pe biologie.
Trebuie să facem diferenta între un conflict psihologic și un conflict biologic.
Un conflict psihologic implică mintea. Implică gândul, rațiunea. Implică intenția. Implică conștientizarea.
Un conflict biologic implică Creierul Automat – este involuntar, automat și fără nici un control conștient sau intenționat.
Mintea spune „Cuptorul este fierbinte. Probabil ar fi o idee bună să iau mâna de acolo.”
Creierul Automat ia mâna imediat, din reflex.
Gândiți în termeni de „reflex” sau „automat”. Fără gânduri, fără dezbateri – doar protecție. Creierul Automat se ocupă strict să asigure supraviețuirea speciilor.
Nu există gândire conștientă în Creierul Automat, el a fost creat doar să slujească supraviețuirii. Așa cm Creierul Automat sau Organic face ca inima noastră să bată sau plămânii noștri să respire, el va răspunde LA FEL la un șoc biologic, la o ruptură neprevăzută între realitate și percepția noastră despre realitate.
Totul servește aceluiași scop, de a asigura supraviețuirea - nu uitați acest lucru!
Când un om se confruntă cu un eveniment traumatic neașteptat, un șoc, o dilemă existențială neașteptată , pe care trebuie să le depășească pentru a-și asigura supraviețuirea , însă trauma/șocul , cel puțin pentru moment, nu pot fi rezolvate – atunci natura (Creierul Automat) intervine și programul automat GNMicrosoft preia controlul.
„Tu” în acel moment nu decizi nimic în această privință.
GNMicrosoft există tocmai pentru a prelua „greutatea” șocului de pe psihic și să o transfere la nivelul corpului. Acea „greutate” este decodificată într-o reacție „software” de compensare pentru adaptare de urgență, care apoi este exprimată la nivel celular sau organic – adică ceea ce noi numim „boală”. Această reacție este menită să dea corpului posibilitatea de a o rula și procesa în timp. Aceasta este metoda naturii de a satisface nevoia de autoconservare , definită de Abraham Maslow, deoarece transferul „greutății” din psihic în corp este menit să ne dea timp pentru posibilitatea de rezolvare a conflictului, de soluționare a problemei.
Conflictul biologic asociat cu un „melanom malign” (eticheta alopată) ne oferă o demonstrație elocventă. Un melanom este o expresie a acestui “program” de software în plină acțiune. Un melanom este expresia unui conflict de atac, de ex. fie un atac verbal la integritatea individului, fie un atac fizic propriu-zis, fie un „atac” doar perceput atunci când ne expunem la soare (aici intervine programarea timpurie și spălarea pe creier ca noi să credem că soarele ar fi nociv).
Dacă acel conflict biologic este prea copleșitor pentru a fi procesat, Creierul Automat intervine, mutând greutatea suferinței din psihic în dermă (în țesut). Derma răspunde cu proliferarea celulelor la locul atacului, formând un melanom compact care să ofere un strat de protecție împotriva altor atacuri.
Atât de simplu funcționează legile biologice.
Trebuie precizat de asemenea că - așa cm programul biologic se declanșează automat, autonom, independent de voința noastră - el va înceta tot la fel, fără intervenția noastră conștientă directă, fără ca noi să fim nevoiți să îl "rezolvăm" ca pe o ecuație, cu foaia și pixul în mână și prin eforturi ale creierului rațional.
Altfel spus, noi nu putem "rezolva" conflictul prin INTERVENTIE conștientă directă cu scopul prestabilit de a-l "rezolva" ca la matematică, gândind, raționând, analizând.
Dacă în schimb conștientizăm (și asta se întâmplă efectiv într-o fracțiune de secundă!) de ce a fost necesar acel program, atunci BOOM, el nu mai este necesar și se rezolvă într-o fracțiune de secundă, exact la fel cm a apărut.
Programul va înceta atunci când nu va mai fi necesar!
Vedeți, acest sistem de operare NMG nu este deloc defectuos sau supus greșelilor – el există doar ca să ne slujească, să ne fie de folos.
Creierul Automat ne arată cm interpretează biologia noastră trauma sau șocul, spre deosebire de modul cm le interpretează mintea noastră. Programul de „software” GNMicrosoft reprezintă modul în care biologia exprimă acea traumă la nivel celular. Ambele au fost create pentru a ne asigura sănătatea și supraviețuirea.
Natura nu vrea niciodată să ne distrugă, natura funcționează doar în scopul creării și înmulțirii energiei!
Înțeleasă în acest context, „boala”, în esență, servește în scopul evoluționar de a menține durabilitatea și continuitatea speciilor.
E posibil să fie nevoie să lăsați informația asta „să se așeze” puțin, întrucât noi am fost învățați că bolile apar aleatoriu, lovind „victimele” la întâmplare – ei bine, acum avem o înțelegere a modului în care funcționează Creierul Automat și „programele” care de fapt slujesc natura și viața.
* Articol tradus, adaptat și completat de mine pentru voi (mulțumesc pentru ajutor cu traducerea, Claudiu Padiu) de la un foarte bun teoretician al NMG, Neal Smookler.

Pentru aprofundarea cauzelor reale ale simptomelor, de vizionat documentarul:
https://www.youtube.com/watch?v=24c5XWtxiKM

Pentru informatii compacte despre legile biologice ale naturii, de introducere in materie, aici:
https://www.facebook.com/groups/donectar/permalink/2242091236077750/

Pentru diverse "boli" si cauzele lor reale, pe simptome, aici:
https://www.facebook.com/groups/donectar/permalink/2128859934067548/

De studiat cu atentie si aceste grafice:
https://www.facebook.com/media/set/?set=oa.2241261792827361&type=3




Text preluat de la: Feli Popescu

Aveti acum la dispozitie fimul documentar "Cele 5 Legi Biologice ale Naturii", avand ca obiect Noua Medicina Germana conform descoperirilor doctorului Ryke G...

05/08/2025

„Atragi ceea ce judeci până ce vei învăța să nu mai judeci ceea ce atragi”
Matt Kahn

04/08/2025

03/08/2025

Când eram noi fete, nu existau figuri și machiaje scumpe - frumusețea adevărată se vedea în zâmbetul sincer și în ochii care străluceau de fericire.

Să vă spun cm arătau fetele din generația mea, înainte ca Instagram să ne învețe că frumusețea e ceva de vândut în sticluțe. Aveam părul lung și des, spălat o dată pe săptămână cu șampon de ou făcut în casă, pieptănat cu peria de lemn moștenită de la mamă. Tenul nostru era bronzat natural de soarele verii, nu din tuburi de cremă. Obrajii se înroșeau de la alergat prin livadă, nu de la blush-ul aplicat dimineața.

Îmi amintesc cm ne îmbrăcam pentru școală - fuste drepte până la genunchi, bluze simple, ciorapi de nylon care se rupeau mereu și pe care îi cozeam cu acul cel mic. Pantofii cu toc mic, cumpărați de la magazinul din centrul satului și purtați până se tocau tălpile. Nu existau 50 de ținute diferite în dulap. Aveai una pentru școală, una pentru biserică și una pentru ocazii speciale.

Rujul era un lux pe care puține și-l permiteau. Ne mușcam buzele să le facem mai roșii înainte să ieșim în oraș. Unghiile nu le vopseam - erau scurte și îngrijite, pentru că munceam cu mâinile. Părul nu-l vopseam că nu era nevoie - era sănătos și strălucitor de la aerul curat și mâncarea naturală din grădina casei.

Frumusețea venea din sănătate, din somn odihnitor pe pernele de puf, din mâncarea crescută în grădină, din apa de la fântână cu care ne spălam fața dimineața. Râdeam cu gura până la urechi fără să ne gândim la riduri. Plângeam când ne era greu fără să ne temem că ni se va duce machiajul.

Doar cei care au trăit acele vremuri știu că nu aveam nevoie de 30 de produse pe noptieră ca să ne simțim frumoase. Aveam încredere în noi pentru că frumusețea noastră era reală, nu construită cu pensule și pudre în fiecare dimineață.

Cred că ne-am pierdut ceva esențial când am început să credem că natura nu e de ajuns, că trebuie să ne pictăm ca pe niște păpuși pentru a fi acceptate. Eram mai frumoase atunci când eram naturale, când râsul nostru sincere era mai prețios decât orice instagram filter.

Acum, când văd fetele tinere petrecând ore întregi în fața oglinzii, mă întreb dacă vor înțelege vreodată că cea mai frumoasă versiune a lor este cea autentică, cea care se trezește dimineața fără să se ascundă sub straturi de machiaj.

03/08/2025

”Sotul tau te face fericita?”

Raspunsul surprinzator al unei femei la aceasta intrebare.
Expertii spun ca fericirea proprie este resposabilitatea noastra si a nimanui altcuiva.

Asa ca va invit sa cititi mai departe o poveste care a devenit virala pe internet – un mesaj puternic, cu substrat, dedicat atat femeilor, cat si barbatilor, si menit sa ne aminteasca ca noi insine suntem responsabili pentru propria fericire…

„Sotul tau te face fericita?”

In timpul unui seminar sustinul in cadrul Universitatii Fresno Pacific, unul dintre speakerii invitati sa tina o prelegere, a intrebat o femeie din sala:


„Spune-ne, te rugam… sotul tau te face fericita?”

La auzul acestei intrebari, sotul, prezent si el in sala, s-a facut mai comod pe scaun si si-a indreptat scaunul, plin de incredere in sine. Stia ca raspunsul sotiei sale va fi „da”, intrucat el chiar depunea eforturi pentru a o vedea fericita si mereu cu zambetul pe buze. Mai mult, aveau o casnicie frumoasa, bazata pe dragoste si respect reciproc, astfel ca ea nu i-a facut niciodata vreun repros.

Cu toate acestea, sotul a ramas fara cuvinte cand a auzit raspunsul sotiei sale rasunand in intreg amfiteatrul:

„Nu, sotul meu nu ma face fericita”, a spus aceasta.

In ciuda nedumeririi sotului, femeia a continuat…

„Sotul meu nu m-a facut niciodata fericita si nu ma face fericita. Eu sunt fericita. Daca eu sunt sau nu fericita, nu depinde de el, ci de mine. Eu sunt singura persoana de care depinde fericirea mea. Eu aleg sa fiu fericita in orice situatie si in orice moment al vietii mele, caci daca fericirea mea ar depinde de alta persoana, m-as afla in mare incurcatura si as avea probleme serioase.

Tot ceea ce exista in aceasta viata se schimba in mod constant: oamenii se schimba, corpul meu se schimba, clima se schimba, lucrurile care imi aduc bucurie, prietenii dragi, sanatatea mea fizica si mentala… totul se schimba, si lista ar putea continua la nesfarsit.

Am nevoie sa decid sa fiu fericita indiferent de ceea ce se intampla in jurul meu. Chiar daca am multe sau putine lucruri, eu sunt fericita! Chiar daca ies in oras sau stau singura acasa, eu sunt fericita! Chiar daca sunt inconjurata de oameni sau sunt singura cuc, eu sunt fericita! Chiar daca sunt bogata sau saraca… sunt fericita!”, a adaugat femeia.

Sunt casatorita si fericita, dar eram deja fericita cand eram singura.

„Sunt fericita pentru mine insami. Alte lucruri, oameni, momente sau situatii sunt experiente care pot cauza bucurie sau tristete. Momentele de tristete sunt inevitabile atunci cand iubesti pe cineva, caci viata te poate lovi atunci cand te astepti mai mult. Dar chiar si atunci, in momentele mele cele mai negre, incerc sa ma ridic. Si da, chiar si in nefericire, incerc sa ma indrept catre fericire!

Invat din experientele trecutului si le traiesc pe cele care sunt eterne, precum dragostea, iertarea. Incerc sa gasesc fericirea in a ajuta pe cineva, in a intelege pe cineva, in a accepta, in a aduce mangaiere si consolare, in a face bine, in a face frumos, a trai frumos, a gandi frumos…

Doar in acest mod am reusit sa am o casnicie reusita de-a lungul acestor zeci de ani”, a conchis femeia.

La auzul spuselor sotei sale, ochii sotului s-au umplut de lacrimi si a inceput sa aplaude zgomotos alaturi de toti cei prezenti in sala.

03/08/2025

Odată, o studentă a întrebat-o pe antropologul Margaret Mead care consideră că este primul semn de civilizație într-o cultură.
Ea se aştepta ca antropologul să vorbească despre cârlige, vase de argilă sau pietre ascuțite.
Dar nu. Mead a spus că primul semn de civilizație într-o cultură antică era dovada unei persoane cu femurul rupt şi vindecat (osul
coapsei).
Mead a explicat că în regnul animal, dacă îți rupi piciorul, mori. Nu poți fugi de pericol, nu te poți duce la râu să bei apă sau să vânezi.
Eşti carne proaspătă pentru prădători. Niciun animal nu supravietuieşte unui picior rupt suficient de mult pentru ca osul să se vindece.
Un femur rupt care s-a vindecat este dovada că cineva şi-a făcut timp să stea cu cel căzut,
a tratat rana, a condus persoana în siguranță şi a îngrijit-o până când şi-a revenit.
"A ajuta pe cineva în dificultate este locul unde începe civilizația" a spus Mead.
Civilizația este ajutor comunitar.

03/08/2025

"O persoană trezită nu caută să schimbe pe nimeni. De obicei, este tăcută. Este în pace. Lucrează cu sine. Își urmărește gândurile, își urmărește acțiunile și se privește pe ea însăși când se enervează, când este deprimată, când se simte geloasă, invidioasă sau oricum altfel, pentru că, deși este trează, nu s-a oprit niciodată să fie om.
Treptat ajunge să recunoască: „Asta nu sunt eu. Aceasta este o iluzie, nu asta vreau." Înțelege și se transformă pentru a schimba energia a ceea ce vrea să atragă. Apoi, devine liberă și nu-i mai pasă de ce cred, simt sau spun alții despre ea.
Nu se compară cu nimeni.
Nu concurează cu nimeni.
Se observă doar pe sine. Nu se învârte țipând: „Eu sunt realitatea absolută. Eu sunt Dumnezeu."
Nu-și face cuvintele să vorbească mai tare decât exemplul său, dimpotrivă. Pentru că știe de unde vine și îi lasă pe ceilalți în pace.
O persoană trezită știe că cheia pentru orice este reuniunea cu Totul în sine ... Așa mintea se odihnește în inimă.
O persoană trezită nu mai încearcă să se identifice cu lumea, deoarece acum se identifica în interiorul său cu Universul."

Thierry Braye