http://www.otiliamardare.ro/, https://www.otiliamardare.com/set-meditatie-ghidata, https://www.facebook.com/share/g/1EfA

Otilia Mardare, Bucharest (2025)

18/08/2025

💥 Provocarea Vizibilității- Ziua 7

În ultima zi din această provocare voi povesti despre rolul de parteneră de cuplu.

Viața mea din acest rol a fost destul de insipidă. În școala generală îmi plăcea de un băiat pentru care eram inexistentă. Erau totuși alți băieți care mă plăceau dar nu era reciproc.

Atunci eram foarte invidioasă pe acea colegă de clasă, care nu era neapărat mai frumoasă sau mai deșteaptă decât mine...dar care cumva era mai dezinhibată și avea mare lipici la băieți.

Comparația cu alte fete, invidia și gelozia m-au afectat ulterior, în special în relația cu feminitatea mea.

Abia când am început să fac terapie am constientizat cât de mult rău îți faci singură prin invidierea, bârfirea sau compararea cu alte femei.

Ulterior am organizat multe evenimente pentru femei, tocmai pentru că această susținere din energie feminină, între femei, fără ură, invidie, etc este firescul lucrurilor.

Primul meu iubit a fost bărbatul cu care m-am și căsătorit după 16 ani (ne-am cunoscut la balul liceului în clasa a X-a).

Mereu au fost tensiuni întrenoi...azi era bine, a doua zi ne desparțieam...eram ca șoarecele și pisica...într-o relaționare care a pornit din răni la amândoi...eu având rana de abandon activă, eram o disperată și lăsam mult de la mine "ca să fie bine"...și niciodată nu a fost cu adevărat bine.

După fiecare ceartă eu eram cea care se ruga de el să ne împăcăm.

Abia după divorț, când am început să lucrez cu traumele și rănile mele emoționale, am realizat toate aceste comportamente toxice, pline de dependențe.

Când ai o stima de sine scăzută te mulțumești cu ce se poate...nu ai prea multe așteptări și criterii. Câteva vorbe frumoase au fost de ajuns.

Când am început să studiez serios despre relații de cuplu am realizat că habar nu aveam ce înseamnă bazele sănătoase pentru o relație de cuplu asumată.

La 34 de ani am decis să divorțez, după mulți ani de ezitare și indoiala că fac alegerea corectă.

Acum sunt sigură că a fost alegerea cea mai bună. Stateam în acea relație care se tot deteriorase din multe motive, doar pentru cei doi copii...să aibă o familie...așa cm cere societatea.

Însă cei doi copii au în continuare tată și mamă...chiar dacă noi nu ne-am mai potrivit ca și parteneri de cuplu.

Dar ăsta este unul dintre cele mai greșite motive de a rămâne alături de cineva. Copiii expusi la certuri constante nu sunt mai fericiți. Preiau mai departe modelul de sacrificiu, învață că iubirea înseamnă suferință și abuzuri și asta vor face și ei în relațiile lor când vor fi adulți...se vor "sacrifica" pentru familie, vor accepta multe lucruri urâte, se vor simți umiliți și neapreciați...și vor sta acolo și vor "înghiți" pentru că asta au văzut că "se face" sau "se cuvine".

Pot spune că sunt mult mai bine acum, cu părinți fericiți pe drumul lor decât erau atunci când eram împreună.

Câțiva ani am testat partea de dating. După ce mi-am crescut încrederea în mine și am vindecat din traumele din trecut, mi-a fost foarte ușor să am diverse invitații la o cafea.

Partea de dating după 35 ani, după divorț este provocatoare. Am băut ceva cafele și am ascultat multe povești...niciuna nu părea să fie ce trebuie sau ce vreau.

La 37 de ani eram deja un adult, asumat în sfârșit, care știa foarte bine ce vrea. Acum aveam multe criterii și lumea incepuse să îmi spună că sunt prea "pretențioasă", că nu există bărbatul ăsta pe care îl vreau eu ...aveam într-adevăr o descriere de 4 pagini a "barbatului ideal" :)))

După un proces anume de lucrat cu mine pe partea atragerii unui partener l-am întâlnit pe actualul logodnic, în noiembrie 2020, pe o aplicație de dating...suntem împreună de aproape 5 ani.

Acel sentiment că "el este" cel potrivit a venit încă de la prima conversație, care a durat o noapte întreagă. Noroc că în zilele de azi avem minute nelimitate:))

Prima întâlnire fizică a fost în timpul Covid-ului, când s-a oferit să mă ducă cu mașina să fac un test, fiind suspectă și nu puteam circula, neavand mașină atunci. Un drum dus-întors la test covid a fost o primă întâlnire cu adevărat "romantică" :)))

Mă amuz puțin când mă gândesc că mi se dusese vestea că nu ai nicio șansă să ieși cu mine dacă nu citești multe cărți :)) ceea ce era adevărat si încă este.

O viață trăită asumat diferă mult de o viață plină de resemnare, frică, rușine, lipsă de încredere în tine...

Abia după ce mi-am clarificat multe aspecte privind propria persoană, am putut ulterior să știu ce vreau în relaționarea cu un partener de cuplu.

Am identificat tipare limitative, frici și le-am lucrat. Am identificat ce stil de atașament am, ce tip de personalitate, ce limbaje de iubire am, ce valori am, ce dorinte și nevoi am, etc.

Am aflat și mai multe despre mine pe baza datei de naștere și a locului unde m-am născut. Am plătit pentru toate acestea: hartă natală, interpretare din perspectiva Human Design, mandală personală, numerologie, citiri Akashice despre întreaga existenta a Sufletului meu, pentru a afla lecțiile de viață, darurile și misiunea Sufletului...și au mai fost multe...

După toate acestea am știut mult mai clar CINE SUNT și ce vreau. Si da, nu am mai putut face compromisuri.

Merit o viață frumoasă, se poate, o trăiesc și aleg în fiecare zi conștient și asumat să cresc în această relație de cuplu.

Momentan nu mai vreau să mă căsătoresc...am vrut să fiu logodnică din nou...și răspunsul meu la acea cerere, acum 3 ani, a fost: Da, vreau să fiu logodnica ta, atât cât este potrivit să fim împreună! 🥰

Fiecare zi aduce schimbări. Noi devenim alți oameni zilnic...însă fără o implicare asumată de a crește împreună nicio relație frumoasă și împlinită nu rezistă în timp "din inerție".

Așa că, da, este o munca de făcut pentru a avea o relație de cuplu frumoasă dar merită!

Eu mi-am dorit să obțin asta pentru mine și am reușit. Este posibil!

Nu te mai mulțumi cu resturi de atenție...meriți mai mult om frumos!

Dacă ai dificultăți în relația actuală sau vrei să atragi un partener în viața ta, scrie-mi în privat și programăm o sesiune individuală de consiliere.

O viață avem și e păcat să o ratăm...acceptand mai puțin decât merităm!

Cu iubire,❤️
Otilia - Profa de Bucurie
0725.934.424

16/08/2025

Poți obține fericirea doar atunci când îți dai voie să simți că esti valoros inclusiv atunci când doar stai, te plimbi sau pur și simplu nu faci nimic...măcar pentru câteva clipe, din când în când...

Oare consideri că ești suficient de bun și atunci când îți dai voie doar să "fii" în momentul prezent, fără să "produci nimic"?

13/08/2025

💥 Provocarea Vizibilității - Ziua 6

Astăzi voi povesti câte ceva despre rolul de mamă.

Acesta este rolul cel mai provocator și mai greu pentru mine și face parte din lecțiile mele de învățat în această viață.

Sunt mamă a 2 băieți de 13 și 15 ani.

De-a lungul vieții am făcut multe greșeli ca și mamă și am gestionat defectuos anumite momente din trecut, în special când se certau și eu "trebuia" să intervin și să moderez situația.

Și în relația cu ei mi-am dat seama după divorț că acumulasem multă furie și îmi sărea tandara de la orice.

Atunci mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva, să găsesc o cale să mă echilibrez emoțional, pentru că problema nu era la ei.

Adunasem în cei 35 de ani de viață atât de multă ură, furie, resentimente, regrete, rușine, vinovăție, etc încât nici eu nu știam că devenisem așa.

Mereu am ținut în mine toate suferințele și fără să știu mai descarcam o parte din ele prin conectarea cu natura atunci când lucram la munca campului, când bateam palariile de floare soarelui, etc.

Nu se cuvenea să spui ceea ce simți pentru că urma să fii pedepsit și poate și marginalizat ...și eu nu puteam să îmi asum aceste riscuri.

După divorț au ieșit la suprafață toate aceste emoții negative reprimate, la un moment dat nu mai știam cm să le controlez mental și de multe ori am izbucnit fără să vreau.

Am identificat pe rând toate rănile pe care le-am activat în copiii mei, abandon în cel mare (fiind plecati să lucrăm în alt oraș în timp ce el ramanea zile întregi cu bunicii).

In cel mic am activat respingere încă din burta, nu eram chiar sigură că vreau să îl pastrez. Am decis că dacă acest Suflet m-a ales să-i fiu mamă, nu e intâmplator...însă acele momente de indecizie au contat.

Cel mare mereu a simțit că fac diferențe între ei și că îl iubesc mai mult pe fratele lui mai mic. Într-un fel avea dreptate. Pentru că simțeam vinovăție pentru că am avut acele gânduri, i-am acordat o atenție specială.

Ulterior am început să învăț despre parenting, recomand cursul "All about parenting" al Uraniei Cremene. Mi s-au luminat multe beculete după acel curs.

Relația cu ei s-a îmbunătățit considerabil după aceea.

Când am făcut acea certificare ca și facilitator pentru cursul de revenire după o pierdere, acolo am învățat că este și mai important să învățăm noi ca și adulți cm să ne gestionam emoțiile, astfel încât să îi putem ajuta și pe copiii noștri să își gestioneze și ei propriile emoții.

Adulții care nu fac nimic privind o consiliere/terapie după un divorț sau o despărțire de fapt au ales inconștient să fie niște modele disfuncționale pentru copiii lor.

Majoritatea femeilor care vin la mine să lucrăm în sesiuni individuale de terapie au această problemă: observă nefericirea copiilor și vor să rezolve la ele acele probleme pe care au înțeles că le-au transmis mai departe și copiilor.

Copiii care au diverse boli exprima de fapt problemele reprimate și nerezolvate ale părinților. Deci da, dacă lucrezi tu ca și părinte la vindecarea ta, vor fi bine și copiii.

O mamă care stă într-o relație unde este abuzata verbal, emoțional, poate și fizic dă mai departe acest model și fiicei ei.

Când va fi mare, acea femeie va atrage în viața ei un bărbat care să îi confirme modelul familiar preluat de la mama, în care iubirea înseamnă abuz și suferință. Deci își va alege la nivel de minte subconștientă un bărbat care o va abuza și se va purta urât cu ea, pentru că asta este ceea ce a văzut acasă.

Dragi părinți, recomand să rasfoiti carti despre parenting sau să urmati anumite cursuri în domeniu. Nu este ok ce am văzut prin familiile noastre unde se tacea si se inghitea.

Dacă esti intr-o astfel de situație, cere ajutor si iesi de acolo! Copilul tău nu va fi bine niciodată dacă tu trăiești în frică, resentimente, critică, etc.

Și nu vă mai pacaliti că ai voștri copii nu știu că voi vă certați...doar pentru că sunteți în altă camera sau vă certați când nu sunt ei acasă. Copiii simt și știu tot, chiar dacă sunt foarte mici.

A fost dificil să învăț să respect alegerile copiilor mei, care uneori se simteau ca respingere pentru mine.

Însă a contat să învăț să le ofer libertate: de alegere, de a spune în față ce simt și ce vor.

Este încă un drum lung de parcurs, mai ales că vom fi părinți pentru tot restul vieții pentru ei și avem încă de învățat și vindecat.

Însă partea faină este dacă tu lucrezi cu traumele tale ca și părinte se șterg și de la copiii tai, deci așa te poți ajuta și pe tine și îi poți ajuta și pe ei să fie bine.

Observ părinți care au mai mulți copiii și care fac sau au făcut în trecut diferențe între ei ...au ajutat mai mult pe unul pentru că l-au văzut neputincios și nu au mai oferit mai nimic celorlați, pentru că ei se descurcă.

Aici energia mamei către copiii care nu mai primesc mai nimic se rupe...o prăjitură făcută de mamă este oricând binevenita, pentru că este despre a primi acea iubire si in această formă, oricât de mulți bani ai...nu este despre ce primești ci despre faptul că mama s-a gândit și la tine și vrea să îți ofere și ție din iubirea ei.

Eu de cate ori merg în vizita la mama mea plec cu sacosele pline si ne dă si fructele de pe masă...și nu pentru că nu am, ci pentru că este forma prin care ea își exprima iubirea. Si eu primesc și spun mulțumesc și așa îi arat că am primit ceea ce ea a avut de oferit.

Energia curge de la mamă inspre copii și firesc este ca mama să ofere și copilul să primească și nu invers. În caz de incapacitate, da, este firesc să îți ajuți părinții. Altfel, doar schimbi rolurile în arborele genealogic în care tu devii părinte și părintele devine copilul tău, ceea ce nu este deloc în regulă.

La noi asta este modelul din păcate...pentru a fi cineva care să aibă grijă de tine la batranete...na, pentru asta s-au făcut azile private, unde să imbatranesti avand sprijin specializat, nu să devii o povara pentru copii și să le dai toată viața peste cap.

Fiecare face propriile alegeri însă este bine din cand în când să mai citim, să învățăm lucruri noi care să aducă mai multe lucruri frumoase în viețile noastre, în relațiile noastre, indiferent de mediul în care am crescut.

Dacă ești un părinte care știe că sacrificiul înseamnă iubire, te invit să te mai observi și să mai analizezi diverse alte perspective.

Dacă vrei să schimbi asta, îmi poți scrie și programăm o sesiune de consiliere, în care să te ghidez să începi propriul proces de vindecare și echilibrare emoțională.

Niciodată nu este prea târziu pentru a face o schimbare.

Dumnezeu vrea ca noi să fim fericiți, nu să ne "ducem crucile de suferință ".

Cu iubire,❤️
Otilia - Profa de Bucurie
0725.934.424

10/08/2025

💥Provocarea Vizibilității - Ziua 5

Astăzi voi împărtăși din perspectiva omului care a înțeles cât de important este să îți găsești minim o modalitate prin care să îți aduci bucurie în suflet și în corp, zilnic.

Poate ați auzit de limbajele iubirii, conform carora fiecare dintre noi se simte iubit și apreciat într-un fel anume.

Tot în legătură cu aceste limbaje ale iubirii am aflat că este foarte important să "îți umpli rezervorul de iubire pentru tine" printr-o activitate care să îți aducă energie, care să te inspire și care să te facă să zambesti zilnic, să te bucuri de viață și să fii recunoscător pentru fiecare zi.

Pentru mine redescoperirea bucuriei de viață a venit prin intermediul dansului. Am început să merg la cursuri de dans la vârsta de 36 de ani. La început am fost atrasa de salsa și bachata, ulterior am rezonat enorm cu kizomba și konpa.

A fost și este o formă de conectare cu alți oameni, dar care a contat mult în special în urma divorțului, când am rămas singură și fără prieteni.

Îmi place să dansez atât acasă cât în club și în parcuri. Mă umplu de energie în urma fiecărui dans.😍

Dansul a adus multiple beneficii în viața mea, printre care cel mai important a fost că am renunțat la control în peste 90% din cazuri.

La începuturi eram foarte rigidă (aveam rana de nedreptate foarte puternică) și nu mă lăsăm condusa. A fost greu să devin mai maleabilă :))

Am reușit să devin mai "fluida" și mai ascultatoare abia după ce am început să lucrez cu rănile mele emoționale în terapie, acum mulți ani.

Și în ziua de azi dansul este pasiunea care mă scoate din orice stare mai joasă.

Practic zilnic dansul ca o modalitate de conectare cu sufletul meu.

Aduc dansul și în cadrul evenimentelor fizice organizate de mine pentru a aduce bucurie și în sufletele persoanelor participante.

Eu m-am bucurat enorm de terapia prin dans și recomand și altor persoane să exploreze diverse tipuri de dans pentru a descoperi ce fel de dans li s-ar potrivi cel mai bine.

În special dacă nu ai o activitate care îți aduce bucurie zilnic, fără să depinzi de o altă persoană din exterior, îți recomand să testezi dansul ca formă de conectare cu tine.

🙏Sunt recunoscătoare tuturor instructorilor de dans, de la cursurile de dans dar și de la festivalurile de dans la care am participat ani de zile la rând pentru tot ce am învățat.

💜 Tu ce activitate practici zilnic care îți aduce bucurie și conectare?

Cu iubire,
Otilia - Profa de Bucurie

08/08/2025

💥 Provocarea Vizibilității - Ziua 4

În ultimii ani am tot cautat moduri prin care să pot exprima darurile divine cu care am fost inzestrata.

Aceste daruri se releva tuturor treptat, prin conștientizarea valorii pe care oamenii o percep ca vine de la tine.

Avem în noi o combinație unică de abilități și este util să observăm: ce facem cu ușurință, ce ne iese foarte bine și îi ajută și pe alții?

Așa aflăm o parte din raspuns.

Tot uitându-mă în urmă la tot ce am făcut am identificat la mine abitatile de planificare și organizare de evenimente.

Încă din facultate am planificat în calitate de sefa de grupa cele 13 examene din fiecare sesiune.

Ulterior am organizat timp de un an, în 2014, întâlniri săptămânale în cadrului clubului de business networking infiintat împreună cu fostul meu soț: "Business4All".

Ulterior, am organizat în perioada 2017 - 2020 participarea la multiple congrese medicale pentru domnul doctor din Germania, care venea de 2-3 ori pe an în România pentru a participa la astfel de congrese medicale, cu stand. La primul eveniment a fost mai greu, însă după aceea a mers totul foarte bine. Era greu, fiind singura la stand timp de 4 zile, însă mi-a plăcut.

In 2020 am organizat întâlniri de femei în cadrul proiectului "Dancing Soul", unde am imbinat dansul și tehnicile de autocunoaștere.

Ulterior am fost asistent de ghid in cateva excursii pentru "Hai să Socializam", excursii minunate cu oameni deschisi să exploreze noi teritorii si noi oameni.

În 2024 - 2025 am organizat 13 ediții de evenimente pentru femei: , unde am creat un spațiu de siguranță, relaxare și conectare pentru femei.

Pe viitor mi-ar placea să îmbin dansul, drumetiile în natură, meditațiile ghidate de vindecare și exerciții pentru integrarea iubirii de sine....poate în cazul unor retreat-uri, dacă va fi de interes..undeva la munte...nu știu dacă va fi de interes sau nu pentru o parte dintre voi, vom vedea:))

🙏Astăzi sunt recunoscătoare pentru sprijinul acordat ca și sponsori în cadrul evenimentelor din București marca: "Caravana Iubirii de Sine" urmatoarelor suflete minunate: Thermomix cu Daniela, Mihaela Lungu pentru bunătățile pregatite cu iubire la fiecare eveniment și Marinela Stoian - pentru hidratare cu apa de calitate Kangen si locație.

Vă invit cu bucurie la provocare dragile mele, dacă alegeți să participați și să împărtășiți din darurile voastre.

❤️ Și mulțumesc fiecarui suflet în parte pentru participarea la evenimentele organizate de mine. Mă simt onorata că ați ales să veniți alături de mine, fiind atât din București, cât și din de la celalalt c**t al tarii.

Și când îmi mai vin gânduri că nu am făcut mare lucru până acum, îmi amintesc că am organizat singură toate aceste evenimente, pe lângă un job full time si unul part time și îmi trece :))

Ne revedem cu noi perspective mâine.

Și dacă ai nevoie de un bun organizator de evenimente, cine știe ce ne rezerva viitorul? Sau poate ti-ai dori să organizam un eveniment împreună...Eu sunt deschisă la noi colaborari prin care să împărtășesc din abilitatile și darurile mele unice. 💜

Otilia - Profa de Bucurie
0725.934.424

06/08/2025

💥 Provocarea Vizibilității - Ziua 3

Ieri gândurile mele de recunoștință au mers către mentorii care m-au ghidat pe calea descoperirii de Sine, a vindecării si a descoperirii misiunii personale: Isabela Georgescu, TreyaToth, Andrea Filip, Camelia Stavarache, Will Limon, Iulia Barbu si multe alte suflete minunate.

Înainte de pandemie eram tot timpul in acțiune, aveam nevoie de adrenalina pentru a simți că trăiesc. Liniștea mi se părea plictisitoare.

La acel moment credeam ca este bine sa fii mereu in mișcare, sa ai mereu chestii de făcut care sa te țină ocupata. Apoi am aflat ca de fapt adrenalina este un hormon al stresului. Era o forma de fugă de emoțiile mele ignorate si bagate sub pres in urma divorțului.

Am fost învățați ca timpul le rezolva pe toate, asa ca am lăsat timpul sa își faca treaba. Doar ca nu e deloc asa...la ceva timp d**a o pierdere (divorț, moartea cuiva drag) se accentueaza durerea si izbucneste si mai tare când nu te aștepți.

Furia, rusinea, ura, sentimentul de esec, respingerea, trădarea, durerea sufleteasca...nu pleaca nicaieri...raman ascunse si te rod pe interior.

Si uite așa apare boala. Emoțiile negative din urma pierderilor ne afecteaza enorm, afectand inclusiv corpul fizic.

Voi incepe o serie de video-uri in care voi prezenta lecțiile învățate si cm descifram ghidarea lui Dumnezeu.

Nu sunt de acord cu notiunile de pacat si robi ai lui Dumnezeu. Cred in iertare si cred ca toti suntem buni, unii suferă mai mult in anumite etape, nu fac nimic si atunci rabufnesc si ranesc.

Însă Dumnezeu este in fiecare dintre noi, ne iartă pentru tot ce ne imaginam noi ca ar trebui sa fie iertat si ne iubește necondiționat.

Nasa mea este o alta persoană pentru care sunt recunoscătoare. A fost si este ingerul meu pazitor. M-a ascultat mereu fără sa ma judece si mi-a fost alături in cei mai greu ani.

Ea mi-a spus: pune-ti nadejdea in Dumnezeu, El nu te va dezamagi niciodată. El lucrează prin oameni si ii va trimite pe cei potriviți pentru tine. Si așa a fost.

Este momentul sa ieșim din gândirea veche, care ne-a adus până aici...însă in zilele noastre, multe dintre "sfaturile" primite nu mai sunt bune.

Sa descoperi cine esti cu adevărat este esențial... sa iti dai voie sa te uiți cu adevărat la darurile tale, sa descoperiri cm poți munci cu placere, cm poti avea si iubire si bani.

Altfel, doar ne straduim sa supravietuim si ducem o viață cu resemnare, in care singurele bucurii rămân un pahar de bere sau o tigara...ceea ce este chiar trist.

Venim sa fim fericiți însă uităm repede asta. Vestea bună este ca ne putem reaminti daca vrem.

Om frumos...nu esti defect, nu ai nevoie sa fii reparat. Ai nevoie doar de puțină ghidare pe o alta cale, a vindecării si evoluției.

Începe sa citești, sa te educi, sa inveti mereu lucruri noi, sa fii curios de noi posibilități...si se va deschide un nou orizont.

Din frică, lipsă, frustrare, ura, vină, rușine....vei lua decizii neinspirate care te vor duce la si mai multă suferință.

Când ai ajuns la capătul puterilor, nu renunța! Aminteste-ti ca mai este o cale pe care nu ai mers.

Si suferința si iubirea sunt alegeri. Poti alege diferit. Poti sa iti schimbi viata invatand lucruri noi...însă trebuie sa vrei.

Eu nu zic ca este ușor. Eu zic ca se poate, cu dedicare si perseverenta. Trebuie doar sa iti dorești suficient de mult. Nu pică nimic din cer. Însă sub ghidarea potrivită, drumul este mult mai scurt si mai ușor.

Mulțumesc fiecărui om din viața mea, inclusiv celor care m-au ranit. Asa am ajuns sa caut răspunsuri, sa ies din a-mi plânge de milă si sa acționez in direcția dorintelor mele.

Si daca te pot ghida spre a iesi din întuneric, sunt aici pentru tine.

Pe curând,
Otilia - Profa de Bucurie
0725.934.424

05/08/2025

💥 Provocarea Vizibilității - ziua 2

Astăzi voi povesti despre lecțiile mele de viață si despre o parte din parcursul meu profesional în calitate de terapeut pentru vindecare emoțională, terapeut energetic și consilier pentru dezvoltare personală.

Primele 2 poze sunt din 2016, poza în albastru este recenta. M-am amuzat mai devreme cu iubitul meu... când l-am întrebat cm i se pare că arat in pozele din 2016 si răspunsul lui a fost: "nemancata" :)))

De mică am fost extrem de slaba si am crezut că "așa sunt eu" si trebuie să mă obișnuiesc cu ideea. Mi-am respins corpul încă din copilărie, mai ales că radeau si alți copii si imi spuneau Stan...aveam o prietenă mai plinuta si când ieseam impreuna asta auzeam: Haha, Stan și Bran ...trist.

Mă vedeam urata si slaba si am incercat să compensez "uratenia" mea cu invatatul. Dacă sunt prima la invatatura nu mai are cm sa rada nimeni de mine...asta era gândirea mea.

Pe lângă aspectul fizic mai era o problemă si mai mare...saracia. Am avut multe lipsuri din punct de vedere financiar in copilărie si chiar până acum câțiva ani si asta declansa multă rușine in interiorul meu. Imi era rușine de hainele pe care le purtam, de faptul ca nu am avut suficientă hrana in anumite perioade..si de multe alte lucruri.

Așa că am decis ca voi fi mereu printre primii la invatatura. Oamenii au nevoie de tine sa ii ajuți cu teme, cursuri, etc si nu te vor exclude sau respinge. Si așa a fost...din clasa I până am terminat facultatea...

Am luat premiul I constant, am participat la olimpiade, am fost sefa de grupa in facultate si am fost mereu laudata si apreciată.

Am terminat liceu teoretic in Vaslui, apoi am terminat facultatea de Geografie-Engleza la Iași si master de Marketing la București.

In 2005 am predat 1 an de zile limba engleza la un liceu din Vaslui si apoi am decis să mă mut în București si m-am angajat în vânzări.

Scopul era să ne cumpăram un apartament, o masina, să ne căsătorim si să avem copii. Eu mi-am dorit să mă căsătoresc mai mult la presiunea celor din jur care ne tot aminteau că suntem de 8 ani împreună si traiam "în păcat ". Așa că am bifat ce trebuia. Copii si-a dorit mai mult el ...si apoi si eu.

Dar cu toate acestea nu eram cu adevărat fericiți...mereu simteam că lipsește ceva.

El si-a dorit mult să aibă propria afacere si eu l-am urmat...ca doar asta face o soție bună, nu? ...își susține sotul merge după el...

Ne-am întors in Vaslui in 2008, unde am cumpărat un alt apartament si aveam o firma de constructii. Am prins criza in floare acolo. Bineinteles ca nu a mers. Ne-am reprofilat si am devenit reprezentatii pe Vaslui a unei firme de tamplarie de PVC de la Iasi ...eu am mers la training la Iasi si vindeam tamplarie PVC...+ jaluzele, asigurari, in special RCA, mergeam si la vizionari la prânz (facusem si un curs de agent imobiliar) si eram si organizator de evenimente (am făcut 2 comenzi de invitatii de nunta :)).

Când intra cineva pe usa...eram pregătită pentru orice...

Si cu toate astea, saracia era atât de mare...si la mine in mindset si la oamenii de acolo, încât după 8 ani de chinuială am dat faliment...ne-am mutat si la Iași si am avut si o agenție de publicitate si o firma de web design....si in final, am pierdut pe rand 2 apartamente si 2 mașini si am rămas cu multe datorii.

Am învățat in schimb enorm din toate aceste experiențe.

Am revenit in Bucuresti, între timp venisera si cei 2 copii si ne-am straduit sa o luăm de la capat doar ca a fost aproape imposibil. Eu ajunsesem la capătul puterilor, aveam 7 credite pe care nu mai putem sa le plătim si am decis in 2016 că eu nu mai vreau viata asta.

Am avut si ganduri de sinucidere, nu mai aveam putere sa ma trezesc dimineata si copiii nu mai puteau să fie motivul pentru care să mă trezesc...doar pentru ei...

Așa că, fara niciun plan, am decis că vreau să divorțez si sa imi construiesc cumva o altă viață, mai aproape de normal...cu toate ca habar nu aveam cum...

Am avut multe perioade când am mâncat doar compot când eram insarcinata cu al doilea copil si făceam naveta Iași- Vaslui....m-am mirat ca a ajuns să aibă 4.50 kg la nastere...ceea ce a fost și mai "distractiv" la nasterea pe care am ales să o fac natural.

Alegem în viața pe baza a 2 criterii: cautam să evitam durerea si sa avem parte doar de placere. Din păcate...sau nu...eu am trăit multă durere, atât fizică cât si emoțională si mai puțină placere.

Am crezut că o viață cu lipsuri, așa cm am avut mai toată viata mea, este normalitatea si trebuie să te "descurci " cu ce ai...sau mai bine zis cu ce nu ai.

După divorț a fost si mai greu...fiind singura in Bucuresti, cu multe datorii si multe frici. Însă am avut mereu credință in Dumnezeu.

El mi-a trimis mereu oameni care să mă ajute si sa ma ghideze. Am știut să recunosc asta si am ajutat si eu cat am putut pe alții.

Am inceput o nouă colaborare cu o firma care facea locuri de joaca pentru copii (s-a inchis firma in scurt timp).

Apoi a venit o alta colaborare cu o firma de parfumuri din Franța, Ulric de Varens, in calitate de Director de dezvoltare de business, care a fost exact ce am avut nevoie. Inca lucrez pe acest proiect.

Ambii sefi m-am ajutat enorm in acele perioade.

Însă tot fugeam de mine si incepusem sa nu fiu chiar bine fizic. Imi mai luasem si un al doilea job si lucram până la orele 22.00.

Acest proiect mi-a deschis ochii către vindecare emoțională. De fapt m-a făcut să încep să mă gândesc la acceptare si iertare.

Acesta a insemnat să reprezint pe Romania o clinica privata de radioterapie din Hamburg. Tot vorbind cu bolnavi de cancer zilnic am început să mă gândesc ce au in comun acești oameni...de ce se ajunge la cancer...si când am dat o simpla căutare pe Google a aparut: boala neiertarii.

Pfff...instant m-am gândit ca trebuie să fac ceva sa il iert pe fostul soț (la 2 ani de la divorț inca il uram si il consideram vinovat de toate datoriile pe care le aveam si pe care trebuia sa le plătesc...am platit 7 ani d**a divort pentru lucruri pe care nu le mai aveam...asa se intampla cand in executare silita nu se recupreaza valoarea pe care o vor bancile).

Si acum ajungem la drumul cu terapia :)))

Am mers la mai multe biserici si am incercat sa fac iertarea așa...nu a functionat deloc la mine această cale.

Așa că am ajuns sa descopar o tehnică fantastică de lucru cu emoțiile si gândurile negative, de înlocuire a lor cu unele bune si sustinatoare. Se numeste Theta Healing.

La acel moment voiam doar să scap de ura, resentimente, frustrare, etc la adresa fostului sot si a familiei lui. Ii uram pe toți.

Si nu voiam să ma imbolnavesc de cancer...deci am decis ca merită să încep acest drum, care nu stiam unde o sa ma ducă.

Am făcut atât sesiuni private cat si cursuri de grup, am început sa simt liniște si impacare si treptat am făcut curs după curs si am ajuns să împărtășesc din tot ce învățam.

Nu mi-am propus atunci sa devin consilier si terapeut însă au venit oameni către mine cu care am început sa lucrez in sesiuni individuale online, private, si care mi-au confirmat că am un har in această direcție.

Asa ca, studioasa cm sunt, am decis să investesc toți banii pe care ii făceam din proiectul cu parfumuri in achitarea datoriilor si evoluția mea ca si terapeut.

Multe luni de zile, multe week-enduri au fost doar pentru asta. Am renunțat la cursurile de dans si m-am apucat serios de învățat si practicat.

Prima certificare a fost in 2020...si de atunci au tot urmat diverse specializari, zeci de cărți citite, sute de materiale audio ascultate...toate in direcția vindecării emoționale, eliberarea de traume, vindecarea Sufletului si accesarea unei stări de abundență pe toate planurile.

O să continui maine...deja este enorm acest email....nu știu daca o sa il citească cineva dar povestea din spate este Calea mea...asa că are mare importanța pentru mine.

Tot ce lucrez cu clienții mei in terapie, tot ce predau pe retelele sociale, este din teorie aplicată...si sute de ore de practică cu clienții reali.

Cu ce probleme vin oamenii către mine? ...suferă în urma unei despărțiri, nu știu daca să divorțeze sau nu, au pierdut pe cineva drag, nu au suficienti bani, nu au o relație de cuplu de mai bine de 5 ani, au diverse boli, nu mai au motivație de a trăi, nu mai pot să faca fața atator responsabilitati, nu se inteleg cu copiii, etc...si toate problemele au o rezolvare. Trebuie doar sa știi cm sa cauți solutiile....si este imposibil sa faci asta de unul singur.

Pentru pierderea unei persoane dragi (suferinta în urma unui divorț, moartea cuiva drag) am o specializare separata, făcută cu un trainer din America, Will Limon, fiind singura pe România care folosește acea metodologie.

Testimonialul cu Will Limon il poti asculta aici:

https://www.youtube.com/watch?v=Jg4gLM5hqB4

Mai multe testimoniale găsiți si aici pe pagina de business: Otilia Mardare, pe site-ul meu: www.otiliamardare.ro si pe canalul meu de Youtube:

https://www.youtube.com/

In concluzie, saracia si suferința nu sunt normalitatea. Abundența, liniștea, iubirea, bucuria sunt ceea ce Dumnezeu vrea ca noi sa trăim.

Dacă vrei să înveți si tu să accesezi această realitate de stare de "si eu merit asta", imi poti scrie si vedem cm te pot ajuta si ghida si pe tine spre liniște, iubire, fara să mai traiesti in suferința si lipsuri.

Cu iubire, ❤️
Otilia - Profa de Bucurie
0725.934.424

Otilia Mardare

18/08/2025

16/08/2025

13/08/2025

10/08/2025

08/08/2025

06/08/2025

05/08/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share