Cabinet de psihoterapie Babatie Iulian

07/11/2025

Arhitectura emoțională a cuplului

În munca mea cu cuplurile, observ des că maturitatea relației nu se măsoară în lipsa conflictelor, ci mai degrabă în modul în care este reinterpretat spațiul dintre cei doi, în gestionarea acelor momente de impas. Conflictele sunt testul de rezistență al structurii (emoționale) pe care partenerii au construit-o împreună.

Pentru cei mai mulți dintre noi planul de bază al relaționării a fost desenat într-o copilărie în care conflictele se ascundeau sub preș. Și atunci când exista comunicare, aceasta se facea de fapt prin remarci disprețuitoare, jigniri, țipete sau chiar violențe. Rezultatul?Adulți care confunda tăcerea și evitarea cu metode de a repara, de a se proteja de atacuri, reproșuri sau respingere.

Dar tăcerea nu vindecă. Doar amână.
Iar atacul, reacțiile defensive, critica, mută conflictul în subsolul relației unde se acumulează resentimente, frustrare, distanțare afectivă.

Maturitatea relațională presupune o altă arhitectură emoțională.
Mai jos câteva direcții ce pot ajuta:

- Discuțiile dificile sunt abordate cu calm și claritate, cu intenția de a înțelege și de a găsi soluții, nu de a răni sau a „câștiga”.

- Emoțiile sunt recunoscute și exprimate asumat, fără reproșuri sau atacuri, astfel încât fiecare să se poată simți în siguranță în conversație.

- Partenerii caută soluții împreună, cu disponibilitatea de a colabora, nu de a se poziționa unul împotriva celuilalt.

- Scopul nu este să stabilim cine greșește, ci să înțelegem ce are nevoie partenerul pentru a se simți mai stabil și mai apropiat.

Crizele din cuplu nu sunt dovada că relația se dărâmă, ci semnalul că anumite zone au nevoie de consolidare.

În astfel de momente, putem rămâne prizonieri ai planului vechi, moștenit din familie, cu ziduri groase și puține uși spre dialog, sau putem desena o nouă schiță a relației, bazată pe sinceritate și deschidere.

Durabilitatea nu se obține prin acoperirea fisurilor, ci prin disponibilitatea ambilor parteneri de a lucra la spațiul comun, cu răbdare și implicare. O relație devine solidă atunci când construim împreună, nu când fiecare își apără colțul propriu.

18/09/2025

Sănătatea emoțională la copii și adolescenți: rolul psihoterapiei

Un studiu UNICEF spune că un adolescent români din trei se simte trist de mai multe ori pe săptămână.

Sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților a devenit un subiect esențial pentru părinți, școli și specialiști. Emoțiile nerezolvate pot influența performanța școlară, relațiile sociale și chiar sănătatea fizică. Un studiu UNICEF România din 2022 – „Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România. Scurtă radiografie” – arată cât de urgentă este nevoia de sprijin psihologic pentru cei mici.

Date alarmante din raportul UNICEF

- 33% dintre adolescenții români între 11 și 15 ani se simt triști de mai multe ori pe săptămână (comparativ cu media europeană de 13%).

- Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți din România au un diagnostic de tulburare mintală.

- Cele mai frecvente probleme identificate sunt: tulburări de conduită (24%), ADHD (23%), anxietate (19%) și episoade depresive (9%).

- 32% dintre adolescentele de 15 ani și 21% dintre băieți spun că s-au simțit singuri aproape tot timpul în ultimul an.

Aceste cifre arată că sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților este fragilă și are nevoie de atenție imediată.

De ce este important sprijinul psihologic?

Mulți părinți cred că adolescenții „trec printr-o fază” și că emoțiile dificile dispar de la sine. Realitatea este că tristețea persistentă, anxietatea sau retragerea socială pot ascunde tulburări emoționale ce se agravează dacă nu sunt abordate.

Psihoterapia pentru copii și adolescenți îi ajută să:
- înțeleagă și să gestioneze emoțiile dificile,
- dezvolte abilități de comunicare și relaționare,
- reducă anxietatea și simptomele depresive,
- își crească stima de sine și încrederea în propriile forțe.

Pentru părinți, colaborarea cu un psihoterapeut oferă sprijin și soluții practice pentru a gestiona situațiile de zi cu zi.

Sursa: UNICEF România, „Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România. Scurtă radiografie”, septembrie 2022. Disponibil online:

How UNICEF works to protect the rights of every child in Romania

20/08/2025

Insomnia nu reprezintă doar o noapte nedormită. Ea include o sumedenie de gânduri care nu ne dau pace, emoții care ne sabotează somnul și obiceiuri care îl împiedică. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este recunoscută ca abordarea de primă linie, oferind rezultate mai durabile decât medicația.
Un studiu efectuat pe adulți în vârstă a arătat că terapia CBT a adus îmbunătățiri semnificative în eficiența somnului și în stadiile profunde ale acestuia, efecte care s-au menținut și după 6 luni, depășind rezultatele tratamentului medicamentos (JAMA, 2006). Alte analize ulterioare (Nature Clinical Practice Neurology, 2006) au confirmat avantajul terapiilor CBT față de medicație.

Tehnici utile:
✅ Respectă un orar regulat: culcă-te și trezește-te aproximativ la aceeași oră, chiar și în weekend.
✅ Aplică regula celor 15 minute: dacă nu adormi în 15 minute, ridică-te și fă ceva relaxant până simți somn.
✅ Ține un jurnal de somn: notează orele de culcare, trezire și calitatea somnului pentru a observa modele sau schimbări.
✅ Expune-te la lumină naturală dimineața. Ajută la reglarea ceasului intern.
✅ Limitează cofeina după ora 14: evită cafeaua, ceaiul verde/negru și energizantele.
✅ Încearcă tehnici de relaxare: respirația 4-7-8, relaxare musculară progresivă, imaginație ghidată.
✅ Folosește patul doar pentru somn și relaxare, nu pentru muncă sau telefon.
✅ Dacă simți nevoia de somn în timpul zilei, să fie scurt (maxim 20–50 de minute).
✅ Înlocuiește gândul „Trebuie să adorm ACUM!” cu unul mai blând: „Relaxarea mă ajută să mă odihnesc.”

15/07/2025

🌊 „If the sound of the waves is louder than the noise of your thoughts, you are in the right place.” 🌿

Uneori, gândurile devin atât de apăsătoare încât uităm cm e să fim prezenți, liniștiți, împăcați cu noi înșine. Fie că liniștea vine de la sunetul valurilor sau dintr-o conversație sinceră, e important să căutăm locuri care ne ajută să ne auzim mai clar, fără zgomotul interior.