Psiholog Sportiv Dragos Oltean

05/08/2025

Oameni din istoria psihologiei.

22/07/2025

🥇 Perfecțiunea în sport - Iluzia care sabotează performanța

În lumea sportului, unde fiecare sutime de secundă, fiecare mișcare sau decizie contează, apare adesea o presiune tăcută, dar constantă: **să fii perfect**.

De mici, sportivii aud mesaje precum:
„Nu ai voie să greșești.”
„Trebuie să câștigi.”
„Nu e destul de bine.”
Se premiază doar locul I, nu evoluția. Se observă doar rezultatul, nu procesul. (din pacate acest lucru se aude si in multe scoli si case, iar acest lucru distruge educatia naturala a copiilor)

Și așa apare perfecționismul:
Un standard imposibil care nu te lasă să greșești, să înveți sau să te bucuri cu adevărat.

⚠️ Ce face perfecționismul în sportivi?

* Dezvoltă "frica de greșeală", care blochează spontaneitatea și curajul.
* Generează "anxietate de competiție" – sportivul devine rigid, nu mai „simte” jocul.
* Slăbește "încrederea în sine" – o eroare e văzută ca dovadă de incompetență.
* Împiedică "autodepășirea" – pentru că nu mai ai curaj să încerci ceva nou.
* Duce la "burnout" – sportivul ajunge să muncească excesiv, fără bucurie.

🎯 Antrenori și părinți; fiți atenți la semnele perfecționismului:

- Sportivul se învinovățește excesiv pentru o greșeală minoră.
- Refuză să participe dacă nu se simte 100% pregătit.
- Compară constant performanțele sale cu ale celorlalți.
- Nu acceptă sfaturi sau corecturi, de teamă că „nu e destul de bun”.
- Se antrenează compulsiv, cu o motivație bazată pe frică, nu pe plăcere.

🧠 Întrebări de coaching pentru sportivi, părinți și antrenori
Răspunde sincer – pentru tine sau împreună cu sportivul tău:

1. dacă ai accepta că perfecțiunea este o iluzie, ce greșeală sportivă nu te-ar mai afecta atât de tare?
2. dacă ai privi fiecare eroare din concurs sau antrenament ca pe o oportunitate reală de învățare, ce ai face diferit săptămâna aceasta?
— Ce ai aborda mai relaxat?
— Ce ai încerca pentru prima dată, fără teama de a greși?

Notează răspunsurile. Reflectă asupra lor.
Sportul înseamnă și introspecție, nu doar execuție.

✅ Reținut pentru oricine își dorește performanță sustenabilă în sport:

Perfecționismul nu te face mai bun – te obosește.
Nu duce la excelență – ci la blocaj.
Nu te motivează – ci te consumă.

> Performanța reală apare când sportivul are libertatea de a greși și de a crește. Se numeste evolutie.
> Când antrenorul cultivă încredere, nu frică și teroare.
> Când părintele oferă sprijin, nu presiune/pushing.

🏅Sportul nu e despre a fi perfect. E despre a deveni tot mai bun, pas cu pas, competiție după competiție, zi după zi.

Este dedicat sportivilor care au curajul să continue, părinților care îi susțin și antrenorilor care formează caractere de oameni, nu doar campioni.

Keep in touch

09/07/2025

Explicit.

04/07/2025

Un studiu recent, normal, facut in SUA, legat de creierul tău. Cum se dezvolta folosind AI.
Pe scurt apare o acumularea de datorii cognitive, de nedezvoltari la timpul lor, atunci când folosești un asistent AI pentru o sarcină de scriere a unui eseu in scoala/facultate.

Pe scurt, abstractul cercetarii spune ca explorează consecințele neuronale și comportamentale in momentul scrierii eseurilor asistate de AI. Astfel participanții au fost împărțiți în trei grupuri: Cei care folosesc AI, cei care folosesc motoare de căutare și cei care fac doar din propriile cunostinte, citit etc - Doar creier (fără instrumente).

- din pacate au fost cam putin participanti, doar 54
- EEG a măsurat activitatea cerebrală; iar AI a dus la cea mai scăzută conectivitate și implicare cognitivă.🤯 Eseurile scrise cu AI au avut rezultatele cele mai slabe (neuronale, lingvistice, comportamentale).
Utilizatorii AI au avut dificultăți în a-și cita corect textele.

- utilizatorii Motoarelor de căutare au arătat o implicare moderată; Sa zicem normala zilelor noastre.

- Dar grupul „doar creier” a avut cea mai mare participare și cele mai bune rezultate.

Activitatea cognitivă a scăzut în raport cu utilizarea instrumentelor externe. Rata de participare la eseuri a fost cea mai scăzută în grupul AI și cea mai mare în grupul Brain-only. Diferente uriase. Pe parcursul a patru luni, utilizatorii AI au avut în mod constant performanțe sub așteptări la nivel neuronal, lingvistic și comportamental.

Studiul sugerează că AI oferă confort, fericire, multumire imediat, dar implică costuri cognitive pe termen lung.

Sunt necesare cercetări suplimentare privind impactul IA asupra învățării.

https://arxiv.org/abs/2506.08872 (e cu plata toate cele 200 de pagini ale studiului, daca sunteti pasionati)

19/06/2025

Cand fizicul inca poate, dar alte organe cedeaza… de fapt, cedeaza creierul… nu mai este oxigenat cumtrebuie din cauza efortului, a suprasolicitarii. Se genereaza mult acid lactic depasind concentratia maxima, iar creierul nu mai stie ce sa faca. PERRCEPTIA da eroare.

Iar o completare informationala:
Copii nu au enzima de procesare a acidului lactic. Iar exesul la acestia pot duce la ruperea fibrei musculare. (vorbim de performanta inainte de 14 ani) Acestia trebuie luat usor si cu cunostinte mult mai vaste in biochimia organismului decat un adult format.

10/06/2025

Grupul de suport :)

https://fb.watch/A7Qk5_5glG/

17/05/2025

Interventia psihologica in timpul competitiei
În cadrul competițiilor, sportivii trebuie să atingă un nivel maxim de randament, în acord cu potențialul lor individual. Succesul este mai probabil dacă sportivul se află într-o stare optimă atât fizic, cât și psihologic (adică e bine „încărcat” și cu corpul, dar și cu mintea).

Pe parcursul unei competiții, putem distinge trei subperioade psihologice esențiale:
- Perioada de participare activă
- Perioada de pauză
- Perioada de participare activă cu intensitate redusă

1. Perioada de participare activă
După cm sugerează și denumirea, sportivul este activ implicat în acțiunea competițională (ex: timpul efectiv în care se luptă în kumite, servește în tenis, aleargă într-o probă de sprint).
🧩 În limbaj simplu: asta e perioada în care „se dă totul”, sportivul e în plină acțiune, direct în focul luptei.

Unele sporturi de scurtă durată (ex: sprintul, proba de viteză) sunt alcătuite doar din acest tip de perioadă. În schimb, sporturile complexe (fotbal, baschet, tenis) alternează această perioadă cu pauze și cu momente de efort mai redus.

2. Perioada de pauză
Această etapă apare între două secvențe de activitate intensă și poate varia ca durată, în funcție de specificul sportului (ex: pauza la fotbal, time-out în baschet, perioade în care un jucător stă pe banca de rezervă).
🧩 Pe românește: e „momentul de respiro” când ai voie să-ți tragi sufletul, să bei apă și să-ți aduni gândurile. Nu participi direct, dar mintea tot lucrează.

3. Perioada de participare activă de intensitate redusă
În această etapă, efortul fizic și solicitarea mentală sunt minime, oferind ocazia pentru o recuperare parțială.
🧩 E ca atunci când „mergi cu motorul la relanti” – corpul e în mișcare, dar nu tragi tare de el. Ai timp să-ți revii înainte sau după o perioadă intensă.

Aceste perioade sunt relevante mai ales în sporturile de durată lungă, fără pauze formale (ex: ciclism, maraton, schi fond). În schimb, sunt mai puțin prezente sau chiar irelevante în sporturi cu intensitate constantă (ex: gimnastică, judo, tenis).

🎯 Importanța psihologică a acestor perioade
În orice sport, recunoașterea acestor trei tipuri de perioade și înțelegerea particularităților lor este crucială. Ele determină ce nevoi psihologice are sportivul și ce strategii mentale trebuie aplicate pentru a susține performanța.

🧠 Intervenția psihologică în perioada de participare activă
Aceasta este faza decisivă, unde performanța trebuie să fie maximă. Psihologic, sportivii activează diferite tipuri de comportamente, grupate astfel:

1. Comportamente poziționale și atenționale
Permite menținerea unui nivel ridicat de vigilență față de acțiunile adversarului sau alți stimuli importanți.
🧩 Ex: un jucător de baschet trebuie să fie atent și la mingea din joc, și la mișcările adversarului pe care îl marchează. Trebuie să „vadă tot” dintr-o dată.

2. Decizii proactive (inițiative proprii)
Aici sportivul decide singur ce acțiune să ia, pe baza semnalelor din joc.
🧩 Ex: același jucător de baschet hotărăște să intercepteze mingea dacă simte că are șansa.

3. Decizii reactive (răspunsuri la acțiunea adversarului)
Sportivul reacționează rapid la un stimul – de exemplu, o mișcare ofensivă a adversarului.
🧩 Ex: dacă adversarul începe un dribling spre coș, jucătorul „țintă” reacționează imediat ca să-l oprească.

4. Execuția fizică a acțiunilor
Se referă la realizarea efectivă a mișcărilor – corect, rapid și eficient.
🧩 Ex: coordonare, forță, viteză – totul trebuie să funcționeze perfect pentru a „prinde” mingea sau a finaliza o lovitură.

Fiecare sport are un profil psihologic propriu – în unele, accentul cade pe execuție pură (ex: gimnastica), în altele pe reacție și decizie rapidă (ex: judo, karate-kumite).

🔄 Automatizarea comportamentului sportiv
În timpul competiției, mai ales în perioada de participare activă, sportivii nu au timp să gândească prea mult. Ei trebuie să funcționeze automat, pe baza antrenamentului.
🧩 Pe înțelesul tuturor: dacă stai să te gândești „ce fac acum?”, deja ai pierdut faza. Trebuie să reacționezi ca pe pilot automat – dar un pilot care s-a antrenat serios.

⚡ Activare psihologică și atenție
Două variabile esențiale influențează performanța:
- Nivelul de activare (energia mentală optimă)
- Atenția (capacitatea de a fi concentrat pe ce e important)

Un nivel optim de activare (nici prea jos, nici exagerat de sus) susține deciziile bune și execuțiile eficiente. Sportivul trebuie să fie într-o stare de flux – complet concentrat pe prezent, în control, fără distrageri.
🧩 Când ești „pe val” – simți că totul merge de la sine, corpul știe ce are de făcut, mintea e limpede, nu te temi, nu te îndoiești, ești în meci 100%.

Atenția eficientă presupune:
- Să detectezi rapid stimulii importanți
- Să comuți focusul atunci când situația o cere
- Să ignori distragerile externe sau interne

🧩 Dacă adversarul face o mișcare rapidă, nu te poți uita în tribună, nici să te gândești ce ai greșit cu 5 minute în urmă. Trebuie să fii „aici și acum”.

🧩 Concluzie
Pentru a funcționa eficient în competiție, sportivii trebuie:
- să fie bine pregătiți tactic și tehnic;
- să aibă reacții automate formate prin antrenament;
- să mențină nivelul optim de activare și atenție;
- să cunoască și să-și adapteze comportamentul la cele trei perioade competiționale.

🔁 Antrenamentul fizic fără pregătire mentală e ca o mașină bună cu GPS stricat – merge, dar nu întotdeauna unde trebuie.

15/05/2025

🧠 Bias-urile cognitive (Erorile minții)
Ne-am născut cu o capacitate extraordinară de a ne adapta, de a învăța și de a trăi frumos și sănătos. Totuși, în mecanismele complicate ale creierului nostru, există și unele „rotițe” care nu funcționează întotdeauna perfect. Aceste „defecțiuni” poartă numele de bias-uri cognitive sau erori de gândire.

🌳 Bias-urile cognitive sunt ca niște bug-uri mentale – tipare automate de gândire care pot distorsiona realitatea. Există zeci de astfel de bias-uri, d**a cm se vede in imagine, dar vestea bună e că multe dintre ele pot fi „dezactivate” dacă le conștientizăm și lucrăm cu ele. Mai jos va prezint câteva dintre cele mai interesante:

1. Cherry Picking Bias
Acest tip de bias apare atunci când alegem doar dovezile care susțin convingerile noastre și ignorăm tot ce le contrazice. În viața de zi cu zi, înseamnă că vedem doar ce vrem să vedem și ne agățăm de informațiile care ne convin.
Într-o relație de scurtă sau medie durată, tindem să ne concentrăm doar pe calitățile partenerului. Chiar și atunci când există semnale clare că lucrurile nu merg bine, alegem să ignorăm acele semne și să vedem doar ceea ce susține ideea că „este persoana perfectă”.

💡 Conștientizarea acestui bias poate duce la o gândire mai clară, realistă și echilibrată.

2. Black & White Thinking (Gândirea în alb și negru)
Această eroare apare când vedem lumea în extreme: totul e bun sau rău, corect sau greșit, succes sau eșec – fără nuanțe de gri.
Un politician salvează copii de la foamete în Africa, dar în alt context maltratează animale. Este o persoană bună sau rea?

💡 Răspunsul corect este: nici una, nici alta. Oamenii și situațiile sunt rareori complet albe sau complet negre. Gândirea matură recunoaște complexitatea și nuanțele vieții.

3. The Curse of Knowledge (Blestemul cunoașterii)
Apare atunci când, fiind experți într-un domeniu, uităm cât de greu a fost la început. Astfel, avem tendința să vorbim prea tehnic sau chiar să-i judecăm pe cei care nu sunt la nivelul nostru.
În mediul academic, mulți profesori de medicină tind să-i trateze cu superioritate pe studenții aflați la început de drum, uitând că și ei au fost cândva în aceeași poziție.

💡 Un profesor empatic și răbdător face o diferență uriașă în procesul de învățare.

28/04/2025

Diferentele dintre Psihologul Sportiv vs. Psihologul Clinician:

Atât psihologii sportivi, cât și psihologii clinicieni au un scop comun: **îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării oamenilor**. Totuși, modul în care își desfășoară activitatea, populațiile pe care le servesc și mediile în care lucrează diferă semnificativ.

Deși ambele profesii se bazează pe principii psihologice, ele abordează probleme distincte și necesită pregătire specializată. Dacă ești la răscruce între aceste două domenii, este important să înțelegi diferențele pentru a alege calea potrivită.

1. Ce Fac Psihologii Sportivi și Psihologii Clinici?
**Psihologii sportivi** se concentrează pe aspectele mentale ale performanței sportive. Lucrează cu atleți pentru a:
- Îmbunătăți concentrarea și motivația.
- Gestiona anxietatea înainte de competiții.
- Recupera după accidentări (atât fizic, cât și psihic).
- Dezvolta strategii de team-building și comunicare în echipe.

**Psihologii clinicieni**, pe de altă parte, se specializează în diagnosticarea și tratarea tulburărilor de sănătate mintală, cm ar fi:
- Depresia și anxietatea.
- Tulburări de alimentație (anorexia, bulimia).
- Traume și PTSD.
- Probleme de dependență (alcool, droguri).
- etc

2. Cum Lucrează fiecare? Tehnici și Aplicații
**Psihologia Sportivă: Mentalitatea Câștigătoare**
- Vizualizarea și imaginarea mentală – Un fotbalist poate exersa lovitura de penalty în minte pentru a reduce stresul.
- rutine pre-meci – Tehnici de respirație sau ritualuri care sporesc concentrarea.
- Gestionarea eșecului – Ajută sportivii să învețe din înfrângeri și să rămână motivați.
- Recuperare psihologică post-accidentare – Combaterea fricii de a se întoarce pe teren.

**Psihologia Clinică: Tratarea Tulburărilor Mintale**
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) – Pentru schimbarea gândurilor negative în depresie sau anxietate.
- Terapie de expunere – Pentru fobii sau PTSD.
- Consiliere în dependențe – Sprijin în detoxifiere și prevenirea recăderilor.
- Terapie de grup – Pentru tulburări de alimentație sau traume comune.

3. Unde Lucrează? Medii Diferite
**Psihologii sportivi** activează mult in incinta cluburilor sportive. In mediul sportiv. In Centre de antrenament sau academii sportive pana la stagiile tehnice sau competitii.

**Psihologii clinicieni** lucrează în spitale, clinici private, centre de sănătate mintală pana la scoliu sau cabinete individuale.

4. Cum Devii Psiholog Sportiv sau Clinician?
**Psihologia sportivă**:
- Licență în psihologie sau kinezologie.
- Master în psihologie sportivă sau Sport.
- Certificări suplimentare (ex: AASP).

**Psihologia clinică**:
- Licență în psihologie.
- Master si/sau doctorat în psihologie clinică.
- Stagiu clinic

--------------------------------------------
Concluzie
Indiferent de ramură, **ambii psihologi schimbă vieți**— fie că ajută un sportiv să câștige medalia de aur, fie că sprijină pe cineva să depășească o depresie. Alegerea depinde de pasiunile și aspirațiile tale.

Pe tine care te atrage mai mult? Performanța sau vindecarea?

18/01/2025

Sportivii au inceput sa vorbeasca despre probleme din performanta, despre hartuirea fizica si psihica din sport, despre dinozauri din Federatii care "stiu ei mai bine".
Au aparut reguli de safeguarding in sport facute la nivel mondial. Dar este nevoie sa apara si norme de aplicare. Deoarece nu se fac multe diferente. Incercati sa faceti diferenta intre agresiunile antrenorilor, violenta facuta in scopul asa zisei performante si atingerile antrenorilor in scopul prieteniei, fericirii, ajutarii si protectiei sportivilor.

Nu uitati ca unii antrenori sunt ca niste parinti pentru sportivii lor. Un luat in brate d**a o victorie sau un exercitiu perfect, un masaj pe gamba d**a un cârcel, o mangaiere sau o vorba "prea buna" nu inseamna agresiune sau hartuire sexuala. Dar o nuia pe cur sau o teroare psihica facuta asupra unui copil sau adolescent este violenta... si ar trebui pedepsita, dragi procurori.

Apel către comunitatea gimnasticii ritmice, sã renunte la orgolii si sã onoreze această ramura sportivă prin valori si principii eticeAcest material are ca s...

07/01/2025

Legenda spune, stiinta confirma.

Era odată un călugăr care ducea o oglindă peste tot pe unde mergea.
Un preot a observat acest lucru și s-a gândit:
"Cred că este foarte preocupat de felul în care arată dacă este nevoit să care mereu oglinda după el, ar fi bine să știe că exteriorul nu contează, ci ceea ce este în interior." (adica genul acela de oameni care vin sa se bage in seama cu sfaturi)

Așa că s-a dus spre călugăr și l-a întrebat:
"De ce cari această oglindă?" - sperând ca astfel să îi dovedească că greșește.

Călugărul a scos oglinda și a pus-o în fața preotului, zicând:
"O folosesc atunci când am necazuri, mă uit în ea, iar oglinda îmi arată sursa frământărilor mele, dar și soluția la ele."

Tu ca sportiv (si nu numai) tine minte:
"Niciodată nu este vorba despre celălalt, ci despre TINE.
Niciodată sursa nu este în EXTERIOR, ci acolo gasim doar declanșatorul. (creatorul de emotii). Ca sportiv, FRICA este cea care te copleseste si te face sa fi invins sau invingator.

Dacă crezi ca antrenorul tau te pregateste tehnic, tactic si fizic perfect, atunci mai ai doar un pas.... si uită-te în oglindă si sa iti schimbi mentalitatea.

Tu ai curaj să te uiți în oglindă?
Cum te vezi anul asta?

20/12/2024

Libertatea mea se termina acolo unde incepe cea a altora.
- Emile-Auguste Chartier

dar si cand le intersectam. :)

Citeste mai mult pe:

Libertatea este un drept si in acelasi timp o putere. A face ceea ce vrei sa faci fara a le face rau