01/09/2025
În copilărie am fost nevoiți să reprimăm sau să negăm părți din noi care au fost criticate de cei din jur, familie sau societate , cu scopul de a ne integra și de a ne asigura ca aparținem dacă suntem într-un anume fel .
Ca adulți, ne alegem inconștient parteneri care completează aceste părți pierdute.
La început, percepem aceste trăsături comportamentale ca fiind pozitive , dar, pe măsură ce trece timpul acestea ne amintesc de trăsături ale noastre latente care au fost criticate sau neacceptate , resimțind astfel un mare disconfort.
Ca răspuns față de acest disconfort este posibil să ne surprindem încercând să aplicăm asupra partenerilor noștri aceleași mijloace de reprimare pe care părinții le au folosit cu noi.
Astfel, în prima parte a relației, trăsături precum: “este atât de expresiv si de emoțional !”, devin în a doua parte, cea de diferențiere , deranjante , cu un mare potențial de a genera disconfort și anxietate: “este prea sensibil, pare ca nu ii convine nimic!”
