22/11/2022
😄Dacă vrem să ne ferim de prima intuiție după citire (din cinism sau pragmatism secătuit de speranță), putem interpreta că "de-a lungul vieții" întâlnim "niște" oameni interesanți. Că ar fi imposibil să nu întâlnim măcar câțiva. Astfel enunțul devine banal și miza este evitată cu succes. Onorăm ideea, dar păstrăm distanța confortabilă. Dar care ar fi ea și ce folos ne-ar aduce? 🤔
❓Cum reusește Lewis să fie atât de ambiguu în spațiul unei limbi atât de eficiente? Nu putea să o spună mai direct - toți oamenii sunt deosebiți? Putea, dar mai mult ca sigur ar fi eșuat în banal. Ideile de genul se rușinează ușor. Ne scapă printre cuvinte dacă le arătăm cu degetul. 👈
⚠️"Stating the obvious" este valoros doar în domeniul științelor exacte. În literatură ca și în relațiile interumane, nu e cea mai bună idee, mai ales atunci când ne aflăm în prezența unei taine, a unui mister cm este persoana. În astfel de cazuri onestitatea brută nu este măsura adevărului. 🤫
😏Totuși, sesizăm din prima ce vrea să ne spună citatul. Știm pentru că am cunoscut în prealabil, pe propria piele, sentimentul că suntem înconjurați nu de simpli indivizi, ci de persoane întru totul speciale, nu putem nega până la capăt existență acestui fapt. 🥲
‼️Prin urmare folosul constă în a ne aminti de ceva ce știm. Valoarea însă e la noi, în ochii și în sufletul fiecăruia - bucuria de a putea considera persoanele și întreaga viață ca fiind plină de sens, ca fiind neprețuită. Astfel putem mai ușor da replica depresiei, anxietăților și suferințelor psihice în general. Dacă nu personal, măcar într-un cadru terapeutic⚜.