17/10/2025
”În Israel, oamenii de știință au realizat un studiu remarcabil. O singură picătură de sânge de la un participant a fost pusă sub microscop și proiectată pe un ecran. Ceea ce au văzut a fost captivant: bacteriile se mișcau lent... iar macrofagele – „echipa de curățenie” a sângelui – erau complet latente.
Bacteriile se plimbau libere, ca într-o plimbare nocturnă liniștită. Iar macrofagele? Dormeau adânc, ignorându-și complet sarcina.
Apoi s-a întâmplat ceva neașteptat. Participantului i s-a arătat un film amuzant – iar pe măsură ce starea lui de spirit s-a îmbunătățit, macrofagele s-au „trezit” brusc. Una dintre ele s-a apropiat de o bacterie din apropiere și a început s-o devoreze cu un entuziasm real.
Nu era ora prânzului. Era știință.
Starea noastră de spirit influențează direct celulele noastre imunitare.
Iată partea surprinzătoare: proba de sânge fusese deja separată de participant și se afla într-o altă cameră. Cu toate acestea, schimbarea stării emoționale a participantului a afectat sângele de la distanță.
Când cercetătorii au schimbat filmul și au pus secvențe de groază, s-a întâmplat exact opusul. Bacteriile s-au energizat, s-au înmulțit rapid și chiar au început să atace macrofagele, forțându-le să se retragă.
Starea conștiinței noastre joacă un rol esențial în menținerea ecosistemului nostru interior.
Și nu se oprește aici. Deoarece rudele noastre împărtășesc aceeași linie de sânge, stările noastre emoționale pot influența sistemul lor imunitar, chiar și aflate pe alte continente. Acesta este ceea ce unii numesc „imunitate familială”.
Un ceasornicar a povestit odată o întâmplare: de fiecare dată când degetul său arătător stâng începea să tremure – făcând imposibilă munca lui delicată – nu se apuca să-l maseze și nici nu lua suplimente. În schimb, își suna mama, aflată la mii de kilometri depărtare, și îi spunea:
„Mamă, iar te îngrijorezi! Te rog, oprește-te, nu pot lucra așa!”
Chiar și o ușoară anxietate maternă era suficientă pentru a-i afecta fiziologia.
Concluzia:
Vechiul dicton „Este viața mea, fac ce vreau cu ea” este depășit. Starea noastră mentală nu afectează doar propria sănătate, ci și bunăstarea celor pe care îi iubim.
IMPORTANȚA DEPARAZITĂRII ȘI DETOXIFIERII – INFORMAȚIE DE MARE VALOARE
Așadar, găsește modalități de a cultiva bucuria, râsul și armonia interioară – nu doar pentru tine, ci pentru întreg
„trib imunitar”.
P.S.: Aceasta ne amintește de Norman Cousins, care s-a vindecat de o boală terminală prin râs. Povestea lui, relatată în „Anatomia unei boli” (1976), a demonstrat că emoțiile pozitive pot activa sistemele vindecătoare ale corpului.
Se pare că expresia „Râsul este cel mai bun medicament” nu este doar un proverb – este fiziologie pură.”
via Lucica Dogaru
