22/10/2022
Cum ne afecteaza emotiile negative sanatatea?
Dar singuratatea si izolarea sociala?
Si ce putem face pentru acestea, vom vedea in randurile urmatoare.
Mintea si corpul nostru comunica permanent, cea mai mare parte a acestei comunicari avand loc fara ca noi sa ne dam seama si anume la nivel inconstient. Tot ce se intampla in jurul nostru si chiar si in interiorul nostru are un rasunet emotional care determina diverse reactii chimice in organism. Astfel, starea psihica (emotionala) modifica starea fizica precum si invers.
Toate emotiile sunt importante si fac parte din viata noastra, avem nevoie sa le exprimam, negarea sau reprimarea acestora putand avea in timp efecte negative si pe plan fizic. Dar nu e indicat nici sa permitem emotiilor sa preia controlul asupra noastra si sa ne domine.
Furia, tristetea, frustrarea intense si persistente in timp, dar si sentimentele neexprimate, interiorizate determina o crestere a productiei de cortizol –un hormon al stresului, care inhiba activitatea limfocitelor si duce la scaderea imunitatii. Cresterea pe termen lung a cortizolului poate avea ca efecte cresterea tensiunii arteriale, cresterea secretiei de suc gastric pana la gastrite si ulcer, hiperglicemie pana la diabet, afectiuni tiroidiene, etc. S-a constatat ca persoanele care ajung sa fie controlate de furie au un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.
In principiu, in orice afectiune sunt implicati atat factori fizici cat si psihologici. Factorii psihologici pot influenta negativ o afectiune medicala generala, putand precipita declansarea acesteia sau, daca intervin pe parcurs, intensificarea simptomelor ori intarzierea vindecarii.
Exemple: Anxietatea poate determina noi crize la o persoana care sufera de astm bronsic, stresul poate accentua simptomele dureroase in ulcerul gastro-duodenal, tiroidita autoimuna poate debuta d**a un stres acut sever.
S-a observat ca persoanele care sufera de depresie au o recuperare mai dificila si mai prelungita d**a un infarct miocardic, starile emotionale negative exacerband simptomele cardiovasculare si afectand negativ prognosticul pacientilor.
Se considera ca procesul de îmbolnăvire e influentat atat de vulnerabilitatea biologica / genetica, dar si de factorii psihici- gandurile, credintele si atitudinile fiecaruia si de mediul social (existenta unui suport social adecvat-familie, comunitate, a unui context social benefic sau nu-emigrare, somaj, dificultati financiare, etc). Astfel, persoane cu aceleasi riscuri genetice, dar cu strategii de adaptare la stres neadecvate şi cu un context de viaţă nefavorabil au riscul de a dezvolta mai devreme anumite afectiuni medicale sau de a avea forme mai severe ori mai greu responsive la tratament.
Putem face fata unei perioade de stres, cat timp nu este prea traumatizant sau coplesitor. Cand se mentine pe perioade lungi de timp, amestecul de hormoni eliberati de glandele suprarenale (adrenalina, noradrenalina, cortizolul) are efecte de scadere a imunitatii, creste sensibilitatea fata de agentii infectiosi si scade imunitatea antitumorala.
Nivelul de stres poate fi modificat de nivelul de control pe care o persoana simte ca il detine asupra amenintarii si a consecintelor ei, personalitatea, capacitatea de adaptare a individului, experientele anterioare in situatii similare sau diferite de stres.
La persoanele aflate in situatii stresante, sentimentul de pierdere a controlului, lipsa de speranta, de credinta, absenta unui suport social, conflictele dintre partenerii de viata sunt asociate cu scaderea functiei imunitare.
Izolarea si singuratatea ne expun si ele unui risc de boala Suntem creati pentru comuniune cu semenii nostri si, cand lucrul acesta dispare, ne imbolnavim . Legatura sociala autentica intre oameni antreneaza aceiasi centri ai recompensei din creier ca si alcoolul, drogurile sau dulciurile.
Ce putem face:
Raspunsul la stres este foarte consumator de energie, iar capacitatea noastra de a ne adapta este scazuta atunci cand avem un regim de viata nesanatos (hrana neadecvata in nutrienti, insuficienta sau excesiva, prea putin sport, somn insuficient, consum de tutun si alcool). De aceea, sunt importante:
-activitatea fizica moderata, de minim 30 minute dar preferabil macar o ora pe zi
-nutritia adecvata (dieta mediteraneana e considerata cea mai sanatoasa, in care predomina consumul de legume si fructe, cereale, ulei de masline, peste, carne in cantitati cat mai mici)
- somnul suficient ( 8 ore pe noapte, instalat preferabil inainte de miezul noptii)
-activitati de relaxare activa si pasiva- hobby-uri: citit, gradinarit, lucru manual, desen/pictura etc)
-conexiunea sociala (Dumnezeu a fost primul care a considerat ca nu e bine ca omul sa fie singur) : familie, comunitatea din biserica, grupuri de rugaciune/ajutor reciproc/cercuri de lectura, lucru manual
-invatarea unei exprimari asertive: acest lucru inseamna sa iti exprimi gandurile si sentimentele, dar intr-o maniera care sa nu ii raneasca pe cei din jur.
Exprimarea emotiilor are capacitatea de a influenta sistemul imunitar. Descarcarea/exprimarea emotionala este o tehnica folosita in cabinetele de psihoterapie prin care persoanele sunt incurajate sa scrie despre experientele traumatizante sau suparatoare din vietile lor si sa isi exploreze in scris cele mai profunde ganduri si sentimente cu privire la aceste evenimente.
Medicul psihiatru impreuna cu psihologul pot cotribui la reducerea anxietatii, a depresiei, constientizarea, acceptarea emotiilor si apoi exprimarea asertiva a acestora, scaderea impactului factorilor psihologici negativi asupra sanatatii pacientului, modificarea comportamentelor nefavorabile sanatatii.
Pacientul va fi ajutat sa inteleaga ce factori de stres actioneaza asupra sa, ce mecanisme de compensare neadecvate a dezvoltat, apoi sa le inlocuiasca cu altele mai eficiente si mai propice sanatatii.
