
02/08/2025
Suntem în permanență confruntați cu chestiuni de control.
Control suficient pentru a ne modela propriul destin – ori suntem modelați de gene?
Control suficient pentru a deprinde o abilitate, pentru a atinge un țel, pentru a termina ceea ce începem.
Control asupra sexualității noastre.
Control suficient pentru a ne descurca pe cont propriu.
Control suficient pentru a ne menține la anumite standarde morale și pentru a ne asuma responsabilitatea pentru eșecurile noastre.
Control în relațiile noastre conjugale.
Control în relațiile noastre profesionale.
Control asupra copiilor noștri adulți – nu au ei oare nevoie să le spunem cm să-și trăiască viața?
Control când abandonăm ceva, fie de nevoie, fie de bunăvoie.
Control în urma unei nenorociri.
Controlul morții noastre.
Credem sau nu că îl deținem, ne grăbim să punem mâna pe el ori pretindem că ne ferim de el, cei mai mulți dintre noi vrem să avem oarecare putere de control – suficient control, uneori control total – asupra noastră înșine și asupra altora și asupra evenimentelor în care suntem implicați. (...)
Strategiile noastre de deținere a controlului, atunci când avem nevoie de control pentru a acționa așa cm vrem noi, includ intimidarea, incriminarea, negocierea, blamarea, persuasiunea, flatarea și insistența, uneori denumită și cicăleală.
Cuvântul “control” și cuvântul “putere” sunt uneori sinonime de aceea le voi folosi alternativ. De asemenea, voi arăta – voi arăta asta în mod repetat – că pe când cei mai mulți dintre noi ne străduim să facem ca evenimentele din viața noastră să vină în întâmpinarea nevoilor personale, controlul pe care îl exercităm asupra noastră înșine, asupra altora și asupra a ceea ce ni se întâmplă este aproape întotdeauna imperfect. (...)
Cred că schimbarea constructivă începe atunci când suntem în sfârșit în stare să spunem “Iar mi se întâmplă” sau “Asta fac”. Cred, de asemenea, că înțelegând maniera în care apar de-a lungul vieții noastre probleme de control, putem în cele din urmă realiza o echilibrare mai bună între putere și subordonare, un control mai bun, deși tot imperfect. (Judith Viorst)