Psihoterapeut Coralia Neagu

08/10/2024

🎙️ Bine ați venit la primul episod al mini-seriei de podcasturi „Ora de Net” - parte din inițiativa europeană mai amplă „Make it Clear"!În acest episod intr...

28/09/2024

Azi m-am întâlnit cu mine...stăteam pe un scaun și beam o cafea, iar când am întors capul spre stânga m-am găsit.. era ea, reflexia mea în geam. Am stat și m-am întâlnit...si brusc mi-a venit sa plâng. De de oare, ce aveam oare sa îmi spun? Poate bine te-am regăsit, te pierdusem, te uitsem. E util sa stam uneori!

27/09/2024

29/08/2024

Se intampla sa ne supărăm pe partenerii noștri de viata sau pe prieteni ori părinți pentru ca nu ne comunica lucruri, ca sunt retrași, ca par fie aroganti, fie evitanti. "Iubitul meu fuge cand trebuie sa vorbim/ Mama nu prea vorbea cu noi/Tata ne punea pâinea pe masa, avea grija de noi, dar nu mi-a zis niciodată ca ma iubește."
Neavând povestea întreaga, creierul nostru începe sa o construiască și ne gandim ca poate nu ne mai iubesc sau nu ne-au iubit suficient. Sau poate ca nu suntem suficienți de buni ca să fim demni de un dialog mai amplu, sau poate nu au incredere, sau sau sau. Și ne simțim jenați, rușinați, singuri și triști. Daaar, sa avem în vedere ca în poveste nu suntem doar noi...e și celalalt cu sacul lui emotional în spate. Ca poate nu stie CUM sa comunice lucruri, sau poate a învățat din perioada-i timpurie de viata ca dacă transmiți lucruri se pot întoarce impotriva-ti, ori ca dacă ii povestesti celuilalt despre tine îl încarci. Cautati sa va cunoașteți unii cu ceilalti. Fiți onești unii cu ceilalti si solicitati ajutorul atunci cand aveți nevoie. Astfel va puteți salva pe dvs si relațiile pe care le aveți.

31/07/2024

Citeam de curând un pasaj dintr-o carte, o frază care are mult ecou în realitate, dar care pentru a fi realizată avem nevoie să o citim cu ochii inimii: "Când lucrezi, nu ai timp să privești viața în ochi". Și mi-am dat seama că uneori uităm de viață pt că trebuie să muncim ca să trăim și de aici paradoxul.
Neprivind viața în ochi, pierdem si privirile celor dragi... Am întâlnit mulți adulți care încă lăcrimează amintindu-și de plecarea părinților în străinătate, la muncă - Eram mică, îmi era asa de dor... Erau mulți copii în situația mea, dar asta nu îmbunătățea cu nimic situația...eram toți niște copii singuri."
Am întâlnit, de asemenea, mulți copii care își țipau prin diverse comportamente, dorul pentru părinții plecați la muncă peste hotare și părinți îndurerați cărora le era greu departe de casă și de copilul lor.
Să muncim nu este greșit, însă să muncim uitând de noi și ceilalți poate fi dureros.
Mai jos un podcast prin care putem invata sa privim viata in ochii si cm sa pregatim copiii pentru plecarea părinților la muncă astfel încât să nu fie uitată acea privirea.

În episodul 16 din podcastul Cu Ela la Doctor vorbim despre un subiect emoționant. Un sfert dintre copiii din România nu au un părinte lângă ei. Din păcate, ...