08/05/2025
Sunt mândra de colegii mei pentru această inițiativă, și abia aștept să incep activitatea la Elithia!
PS. Pe Brindusa o puteți vedea și în episodul de pe Netflix cu proful Nicolaides “Chirurgi vizionari”. Merită văzut, e emoționant și impresionant, atât Proful cât și situațiile și cazurile prezentate
”Sunt Miruna, nu e nimic urgent, dar sunt însărcinată în 6 săptămâni. Spune-mi unde și când ai putea să mă vezi, mulțumesc.”
Și ce credeți că răspunde?
”Felicitări. Aș fi onorată să fiu medicul tău. Mulțumesc pentru încredere.”
Doamnelor și domnilor, Conf. Dr. Anca Panaitescu, medic primar în obstetrică−ginecologie. M-a lăsat mască atunci, în februarie 2019. Și a rămas ginecologul meu în continuare.
Ieri am fost la deschiderea oficială a clinicii Elithia, o adevărată veste bună în zilele astea.
Clinica Elithia e fondată de patru medici români cu formare și experiență în Marea Britanie.
Îi știți precis, dacă v-ați documentat vredoată despre sarcină, nașteri și medici excepționali în România:
Dr. Anca Panaitescu, dr. Radu Botezatu, dr. Laura Mustață și dr. Anca Ciobanu.
Ce echipă! Ieri și-au deschis clinica. Au fost televiziuni, ziariști, influenceri.
Amalia Enache a început cu un discurs bombă. Pe eleganță și educație. Pe discreție, pe valoare.
Momentul care mi-a dat piele de găină a fost discursul scurt al profului din Marea Britanie. Dr. Nicolaides, profesor în Medicină Fetală la King's College în Londra. Mentorul cu care și-au făcut oamenii ăștia formarea.
E o somitate, dar genul ăla care te învață și te susține. Care nu se teme de tine (au mai auzit cazuri, dar nu la noi, la alții 😛 ), ci se bucură pentru tine, că te-ai făcut mare. Ca un părinte care își șterge lacrimile la primii pași ai copilului și își suflă mânecile să îl învețe să alerge.
Îmi imaginez cât de importantă a fost această susținere pentru acești medici.
Credeți-mă, formarea lor în străinătate se vede. E în respectul cu care bat la ușa cabinetului înainte să intre.
”Ești pregătită, putem începe?” sau ”Îmi cer scuze, acum o să fie puțin rece.”
În Elithia n-am văzut clasicul scaun ginecologic, fotoliile de consultație seamănă mai degrabă cu mesele de masaj, nu vi se pare?
Iar din echipă m-am bucurat să o revăd pe Brîndușa, sora unei colege din Sibiu. Prima amintire cu ea e din tabăra de la Rusciori, eram în clasa a 5-a. N-am crezut că s-a întors în țară, după ce fusese și ea la training în Londra. De ce să nu mă întorc acasă, mi-a șoptit. Se face și aici Medicină.
Și-apoi a făcut o pauză, a ținut în continuare privirea fix ca un om care știe sigur ce vorbește. Siguranța asta vine din 2 lucruri: educație și libertatea de a alege.
Ținea un bebeluș cu ochi albaștri în brațe. Mă uitam la ea și era personificarea speranței.
Știți, să faci medicină în ziua de astăzi e un sacrificiu pentru toată familia.
Cine trăiește alături de un medic înțelege foarte bine. Sunt nopți, sunt zile, sunt griji, sunt inimi care bat adesea pentru alții, pe care nici măcar nu îi cunoști prea bine. Dar sunt și ai tăi un pic, pentru că i-ai salvat într-un fel o dată. Sau de mai multe ori.
Am un respect nemăsurat pentru cei care au plecat și s-au întors acasă. Mă bucur din toată inima să văd cm înfloresc și valorile muncite. Pe capul lor, pe ani de zile.
Ieri am asistat la o naștere, deci la mulți ani, Elithia!
