Dr. Mirabela Cascaval - cardiolog pediatru

22/01/2026

Ce este leptina?

Rezistența la insulină este destul de cunoscută în populația generală și mă bucur mult că se testează destul de frecvent. Indicele HOMA IR este cel care testează rezistența la insulină.

Dar avem și un alt hormon important, implicat în obezitate , reglarea sațietății și foamei și acesta este leptina. Despre leptină se știe mai puțin.

Leptina este un hormon produs în principal de celulele adipoase , de grăsime. Este numit și „hormonul sațietății”.

Ce face leptina când este eliberată, de obicei, după masă?

Semnalizează creierului (în special hipotalamusului) câtă grăsime avem.

Când nivelul de grăsime crește → leptina crește → apare sațietatea și ne oprim din mâncat.

Când slăbim( presupunând că pierdem preponderal grăsime și nu masă musculară)→ leptina scade → crește foamea și corpul încearcă să „economisească” energie. De aceea, dietele cu înfometare nu pot fi urmate à la long.

Rezistența la leptină apare frecvent la perosnele supraponderale și obeze

Persoanele obeze au, de obicei, niveluri FOARTE RIDICATE de leptină ( peste 15 ng/ml).

Însă creierul nu mai „ascultă” semnalul leptinei , deși leptina din sânge este crescută.

Creierul crede că persoana respectivă este în deficit caloric, chiar dacă are grăsime în exces → foamea rămâne mare, metabolismul încetinește, persoana continuă să mănânce mult și să acumuleze și mai multă grăsime.

Cauze cunoscute ale rezistenței la leptina, cam aceleași ca la rezistența la insulină:

-Inflamație cronică (mai ales din grăsimea viscerală)

-Niveluri crescute de trigliceride în sânge (blochează transportul leptinei în creier)

-Diete bogate în zahăr și grăsimi procesate (fructoza în special)

-Stres cronic și lipsa somnului

-Cauze genetice rare (mutații ale genei leptinei sau receptorului)

Măsuri pe care le putem lua:

1.Scăderea în greutate (chiar și 5–10% îmbunătățește sensibilitea)

2.Dietă săracă în carbohidrați rafinați, bogată în proteine și fibre

3.Somn suficient și de calitate

4.Exerciții fizice (mai ales antrenament de forță)

5.Medicamente ( GLP-1 agoniști precum semaglutida/Ozempic )

Leptina este unul dintre „declanșatorii” principali ai pubertății la fete.

Fetele au nevoie de un prag minim de grăsime corporală (aprox. 17–22%) pentru a începe pubertatea.

Leptina este semnalul că „avem suficiente rezerve energetice” pentru a susținem o sarcină și astfel se declanșează pubertatea.

La fetele cu anorexie sau sportive de performanță cu grăsime corporală foarte scăzută leptina scade mult, pubertatea întârzie sau menstruația dispare sau nu se instalează.

La copiii obezi leptina este mare începând la o vârstă mai mică, motiv pentru care pubertatea începe mai devreme, lucru care este din ce în ce mai frecvent.

17/01/2026

A nins prea frumos iarăși și temepratura începe să scadă bine, ca să nu fac un repeat. Am luptat cu tendința de a o lua la fugă la primul contact cu zăpada și a meritat starea de bine de după.
Zilele trecute, mă întreba o cunoștință, dacă fac băi cu gheață. Nu fac ( nu că nu mi-aș dori), din două motive:
- e prea complicat și pregătirea presupune mai mult timp. Un duș rece e mai rapid. Și atunci fac mai des. La fel ca și cu exercițiile, dacă nu e timp de sală, de rutina zilnică, niște seturi de flotări, burpees, tracțiuni, orice crește un pic pulsul și e mai bine decât nimic
- apa nu trebuie să fie la 0 grade ca să aducă beneficii. E suficient să aibă sub 16 grade să apară senzația că ți se taie respirația, când începe adaptarea și descărcarea de dopamină, adrenalină.
Fac și saună și o încurajez, dar pentru că eram o persoană foarte friguroasă, mereu cu mâinile și picioarele reci, cu multe straturi de haine pe mine, adapatea la frig e un succes personal. Nu se știe niciodată când este nevoie ( un viscol, o pană de curent, un tren înzăpezit în câmp sau o mașină...). Cei mai adaptați, nu numai că au șanse mai mari de supraviețuire, dar îi pot ajuta și pe alții.
Nu e despre" tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", e despre a fi în forță cât mai mult timp, de a nu fi o grijă în plus pentru copii mai încolo, de a nu fi nevoie de tratamente cronice de la 30-40 de ani, cm văd din ce în ce mai frecvent, de a nu trăi cu dureri cronice, surde, jumătate din viața.

11/01/2026

De mult timp am vrut să ma arunc în zăpadă, să mă adaptez mai bine la frig. Nu se stie niciodată în ce situație e nevoie. Trăim într-un confort și organismul, dacă nu e stimulat, nu depune nuciun efort să se adapteze.
Am mai mers desculță prin zăpadă și a fost mai "dureros". Pentru că , la nivelul palmelor, frunții și tălpilor, există conexiuni directe între venule și arteriole, fără a fi capilare intermediare ( retea de vase foarte mici, unde sângele circulă foarte, foarte încet și are timp să se încălzească). Din acest motiv, frigul sau căldură trec foarte repede în sistem, în aceste zone. Motiv pentru care mi-am păstrat mănușile și ghetele în picioare.
Și dacă depășești primul impact și primul impuls de a te ridica( atunci apare adaptarea cea mai mare și descărcarea de dopamină) poți sta un timp mai lung.
Eu fac dușuri cu apă rece, ies numai în hanorac la 0 grade să fac exerciții, de aceea nu recomand pentru cei care nu sunt complet antrenați să sară dezbrăcați în zăpadă.
Ceea ce recomand e să ieșim din zona de confort: un grad mai jos în casă la termostat, o haină în minus când ieșim afară, apa ușor mai rece decât o ținem de obicei la duș. Aduce mari beneficii organismului.
Cum pot eu să le cer copiilor mei să-și depășească limitele, dacă nu le dau exemplu personal?

08/01/2026

Revin asupra subiectului TAHICARDIE. E atâta spaimă în rândul părinților când se menționează tahicardia.
Tahicardie este frecvența mai crescută a bătăilor inimii față de intervalul de referință pentru vârstă ( frecvența cardiacă nu este constantă. De când cu ceasurile care măsoară tot, e o panică când se observă variațiile atât de fine ale pulsului)
În fiecare zi, fiecare dintre noi avem câteva episoade de tahicardie sinusală ( adică inima bate cm trebuie, dar mai repede) ca răspuns la efort, stress, emoții. E o tahicardie fiziologică. Inima trebuie să reacționeze la efort și la un eventual pericol ( "fight or flight") Important este să revină la normal după ce dispare stimulul, sau stimulul să nu fie permanent ( ex stressul cronic)
Apoi avem tahicardii, ca răspuns al inimii la alte modificări în corp: boli de tiroidă, anemie, deficit de vitamina D, alimente și băuturi excitante, nicotină, oboseală, durere, medicamente, deshidratare, deficite de electroliți, hipoglicemie, hiperglicemie, infecții, febră, intoleranță la histamină...
Tahicardia sinusală poate fi și un semn de insuficiența cardiacă- și atunci consultul cardiologic se impune.
Apoi urmează forme de tahicardii supraventriculare, altele decât cea sinusală, și ventriculare, care sunt probleme cardiace, ce necesită abordare atât din partea cardiologului pediatru cât și a aritmologului. Sunt rare la copil, față de tahicardia sinusală menționată mai sus, pentru care sunt foarte multe prezentări la medic.

31/12/2025

Un An Nou bun, cu sănătatea să fie!
E la modă să se ureze Un An Nou liniștit. Evident că îmi doresc să ne ferească Dumnezeu de calamități naturale devastatoare ( cutremure, inundații...), războaie, pandemii, boli incurabile. Dar provocările fac parte din viața, ne fac mai puternici, mai curajoși, mai experimentați.
Nu uitați că lucrurile care ne fac să ne simțim bine cu adevărat sunt ieftine: somn, lumină naturală, plimbare ,mâncare sănătoasă ,exercitii, relațiile nontoxice !
Să învățăm din greșeli, pentru că suntem oameni și nu suntem perfecți!
Bucurați-vă de fiecare moment, că nu știm niciodată ce ne rezervă viața!
Deși este -1 grad afară, am ieșit să profit de soare în această ultimă zi din 2025 și scriu textul din exterior. Efectele nocive ale ecranelor nu mai sunt așa nocive când avem parte și de lumină naturală în același timp.
Chiar dacă nu vedem lumina din afara spectrului vizibil, efectele benefice sunt și organismul nostru le percepe, mai ales retina, care are multe mitocondrii.
La multi ani!

21/12/2025

Mitocondria este un organel în interiorul celulei, care produce energie în prezența oxigenului( pe scurt, că rolul ei este mult mai complex). Se zice că inițial a fost o bacterie care a ajuns să trăiască în simbioză cu celula anaerobe și astfel s-au format celulele eucariote ( celule complexe). De aceea, mitocondria are propriul ei ADN ( informație genetică), format din 37 de gene. Tot ADN ul mitocondrial ( mt DNA) provine de la mamă. De aceea, sănătatea mamei este foarte importantă. În toate bolile cronice( cancere, diabet, boli cardiovasculare, demență, boli autoimune...) și pe măsură ce îmbătrânim, mitocondriile suferă ca structură și funcție. În postul negru prelungit, apare ceea ce se cheamă mitofagie, când mitocondriile "bolnave" sunt "mâncate"de organism ( Tocmai am terminat un post negru de 86 de ore, un record pentru mine, tocmai pentru a-mi menține mitocondriile cât mai sănătoase. Fac acest lucru de 3-4 ori pe an, în postul Paștelui, Crăciunului și restul dăților le aleg aleatoriu).

Ce mi se pare interesant și logic în același timp este că ADN-ul mitocondrial (mtDNA) este prezent în mod obișnuit în părul uman, în special în tija firului de păr (partea vizibilă de deasupra pielii), chiar și în firele de păr fără rădăcină sau căzute natural. Se găsește în cantitate mai mică în firele albe, că pe măsură ce îmbătrânim, pentru că și mitocondriile sunt mai puține.

ADN-ul nuclear se găsește în principal în rădăcina părului (folicul). Acesta este adesea degradat sau absent în tijă, ceea ce face dificilă obținerea profilurilor complete din firele căzute.

ADN-ul mitocondrial (mtDNA) se află în tija firului de păr. În timpul creșterii părului, celulele din folicul produc tija prin cheratinizare (întărire), proces în care nucleul se degradează, dar mitocondriile (și ADN-ul lor) rămân adesea intacte. mtDNA are un număr mare de copii per celulă (sute până la mii), ceea ce îl face mai rezistent la degradare și mai ușor de extras din probe dificile, cm ar fi firele vechi sau fără rădăcină.

Laboratoarele criminalistice folosesc frecvent analiza mtDNA pe firele de păr atunci când ADN-ul nuclear nu este disponibil sau este insuficient. Aceasta este o practică standard de decenii în cazuri penale, identificarea persoanelor dispărute și analiza probelor degradate. Ratele de succes sunt ridicate pentru secvențierea mtDNA din firul de păr, chiar și din fire scurte (

From our free online course, “Cell Biology: Mitochondria”: https://www.edx.org/course/cell-biology-mitochondria-harvardx-mcb64-1x-1?utm_source=social&utm_med...

14/12/2025

Greta , în vârstă de 15 ani, a fost operată la sfarsitul acestei săptămâni pentru un defect septal interatrial mare, la Spitalul Sfântul Constantin din Brașov
A fost trimisă de la medicină sportivă că avea "niște modicări" pe ECG. Și surpriza neplăcută a fost că trebuia operată. Defectul era mare, inima era foarte mărită din această cauză. Dar operația a decurs bine, cu evoluție bună postoperator și mâine pleacă acasă.
Operația a fost susținută de Fundația Polisano. Mulțumim, Fundația Polisano și mulțumim donatorilor!
Aud frecvent de la părinți că nu le face nimic la medicină sportivă. "Acolo un ECG și atât!" ECGul nu e nimic, e o investigație importantă, iar un examen clinic și un ECG detectează majoritatea incidentelor de cauză cardiacă ce ar putea apărea pe teren. Ecografia nu înlocuiește un ECG ( că mai aud și lucrul acesta) sunt investigații complementare și indicațiile sunt diferite.

Tot vineri a fost operat Andrei, tot la Spitalul Sfântul Constantin, Brașov,pentru hernie inghinală bilaterală, de echipa de chirurgie pediatrică condusă de dna dr. Oana Spiridonescu. Andrei fusese operat în urmă cu aproximativ un an pe cord deschis de echipa noastră. Ulterior, având inima reparată să poată trece și prin restul intervențiilor pentru problemele asociate. Vor mai urma și altele.
Pentru el, tot Fundația Polisano s-a ocupat de costuri, provenind dintr-o familie foarte nevoiașă. Mulțumim!
Echipa noastră:
-chirurgie cardiovasculară:dr. Anca Mandache, dr. Felix Farcaș , as Aura Taraș
-ATI- dr. Ovidiu Lazăr, as Liviu Covaci
- perfuzionist- as. Jozsef Budai
- cardiologie pediatrică - dr. Mirabela Cascaval
- mulțumim și echipelor de asistenți din terapie intensivă și de pe secția de chirurgie cardiovasculară, care sunt profesioniști adevărați și deosebit de empatici.

03/12/2025

DESPRE SEMICONDUCTORI, ALTFEL DECÂT SILICON VALLEY
Ce este un semiconductor?
Semiconductorii sunt materiale care au o conductivitate electrică intermediară,între cea a conductorilor (cum ar fi metalele) și cea a izolatorilor (cum ar fi sticla,ceramica sau cauciucul).
Conductivitatea lor poate fi controlată și modificată foarte precis (prin temperatură, lumină, impurități adăugate - proces numit dopare).
Cel mai cunoscut și folosit semiconductor este siliciul (Si).
Din ei se fac aproape toate dispozitivele electronice moderne:tranzistoare,microprocesoare și cipuri,diode (ex. LED-urile ),panouri solare,senzori
Ne lăudăm ca mari invenții ale secolului xx-xxi, dar Dumnezeu le-a "implantat" în noi de milioane de ani.
Știați că unele proteine din corpul uman și din toate organismele vii sunt semiconductori? Acest lucru este surprinzător la prima vedere, pentru că în mod clasic le considerăm doar molecule biologice, dar cercetările arată că multe proteine funcționează efectiv ca semiconductori biologici.
Suntem practic un ansamblu de "macrocipuri" pentru că cea mai abundentă proteină din corp, colagenul este semiconductor. Conductivitatea lui crește exponențial cu temperatura și cu hidratarea.
Proteinele din lanțul de transport de electroni (citocrom c, complexele I–IV din mitocondrii): transferă electroni pe distanțe de zeci de ångströmi prin mecanisme cuantice de tunneling – practic sunt „fire” moleculare semiconductoare.
ADN-ul însuși (deși nu e proteină): conduce curentul și are proprietăți semiconductoare demonstrate experimental.
Elastina, keratina, actina, miozina, melanina sunt alte exemple
Proteinele sunt înlănțuiri de aminoacizi, iar unii aminoacizi au lanțuri laterale care pot dona sau accepta electroni (ex. tirozina, triptofanul). Colagenul și keratina generează curent electric când sunt deformate mecanic (important în oase, tendoane, piele).
Proteinele ca semiconductori sunt importante în:
-Comunicarea celulară – semnalele electrice și electrochimice se propagă prin țesuturi mult mai rapid.
Mereu zic copiilor când le fac ECG, că o să văd cm trece curentul electric prin inimă și nu glumesc.
-Regenerarea țesuturilor – câmpurile electrice generate de colagen piezoelectric ghidează creșterea nervilor, vindecarea oaselor etc.
Se dezvoltă deja implanturi, senzori și tranzistori din proteine (mătase, colagen, bacteriorodopsină).
Pentru toți cei care cred că știința e bătută în cuie și că nu mai e loc de întrebări, gânditi-vă câte nu știm încă.
Premiul Nobel pentru fizică în 2025 , prin descoperirea tunelului cuantic la scară macroscopică, explică o parte din functionalitatea proteinelor ca semiconductori.

25/11/2025

DE CE ESTE NEVOIE DE APĂRATE DENTARE LA MAJORITATEA COPIILOR?
Un "amanunt " care ma preocupă și pentru copiii mei, ca să știu cm să acționez cât încă se mai poate. În plus, sănătatea orală merge mână în mână cu sănătatea sistemului cardiovascular. Veți zice că e la modă acum să avem cu toții dinții perfecți. Prea puțin contribuie aspirația spre perfecțiune a ortodontului la multitudinea de aparate care se montează. Ccopiii chiar nu au loc în gură să le iasă toți dinții definitivi, de măselele de minte, nici vorbă.
Cauza principală a dinților strâmbi (malocluzia dentară) este dezechilibrul dintre mărimea maxilarelor și mărimea dinților, combinat cu factori de mediu și comportamentali moderni care împiedică maxilarele să se dezvolte la potențialul lor genetic maxim
1. Micșorarea maxilarelor la omul modern (factorul cel mai important) prin lipsa mestecatului. Nu-i așa ca facem noi totul cât mai fraged, taiat în bucățele cât mai mici sau pasat, curățăm coaja de de pe măr, pară,ca să mănânce copilul? Excludem aici sugarul și copilul foarte mic.
În ultimele câteva sute de ani, dimensiunea maxilarelor a scăzut dramatic.
Strămoșii noștri aveau maxilare mari și late pentru că mâncau alimente dure, fibroase, neprocesate (carne crudă, rădăcini, nuci etc.) care cereau mestecat intens. Acest efort stimula o creștere puternică a maxilarelor în copilărie.
Dieta modernă moale și procesată (pâine, paste, cereale, legume fierte etc.) necesită aproape zero efort de mestecat.
Dimensiunea dinților nu s-a micșorat aproape deloc.
Studiile arheologice arată că oamenii pre-agricoli și vânătorii-culegători aproape niciodată nu aveau dinți strâmbi.
Rata malocluziilor a explodat după Revoluția Industrială și adoptarea pe scară largă a alimentelor moi procesate.
2. Respirația pe gură (mai ales în copilărie)
Respirația cronică pe gură (din alergii, amigdale/adenoid mărite sau obiceiul de a ține gura deschisă) împiedică poziția corectă a limbii.
În mod normal, limba stă lipită de cerul gurii și împinge în exterior, ajutând la lărgirea maxilarului superior.
Respirația orală scade producția la nivelul cavității bucale de oxid nitric, care relaxează vasele de sânge, dar scade și concentrația de bacterii" bune" la acest nivel.
3. Fren scurt (ankyloglossia) și postură orală proastă
Un fren al limbii prea scurt sau poziția joasă a limbii nu mai modelează corect maxilarul superior.
4. Pierderea timpurie a dinților de lapte sau obiceiuri proaste
Suptul degetului, utilizarea suzetei după 2–3 ani sau biberonul prelungit pot împinge dinții din poziția corectă.
Pierderea prematură a dinților temporari (din cauza cariilor sau traumatismelor) poate duce la migrarea dinților permanenți.
5. Genetica (joacă un rol, dar mai mic decât se crede de obicei)
Studiile pe gemeni identici arată că, chiar și cu aceleași gene, un geamăn crescut cu alimente moi va avea dinți mai strâmbi decât unul care a mestecat mai mult sau a avut o respirație nazală bună.
6. Deficit de vitamina D3. Vitamina D3 este importantă pentru un os sănătos, iar deficitul după 3-4 ani e regulă și nu excepție la copii.

13/11/2025

Rolul vitaminei D3 nu se limitează doar la rahitism. Este din ce în ce mai împământenit acest lucru. Practic nu mai este considerată doar o vitamină, ci un hormon cu proprietăți antimicrobiene, anticancerigene, antialergice.
Unul dintre efectele antimicrobiene ale vitaminei D3 este prin eliberarea formei active a CATELICIDINEI
Ce este Catelicidina?
Catelicidina este o familie de peptide antimicrobiene multifuncționale (PAM) care joacă un rol crucial în sistemul imunitar înnăscut al mamiferelor, inclusiv la oameni. Aceste peptide ajută la apărarea împotriva infecțiilor bacteriene, virale, fungice și parazitare.
Catelicidinele sunt sintetizate ca precursori inactivi. Peptida activă este eliberată ca urmare a activării celulelor imunitare. Sunt produse și de celulele epiteliale din piele, plămâni, tractul gastrointestinal (GI), tractul urinar și alte țesuturi de barieră.
Cathelicidinele nu sunt doar antimicrobiene, ele acționează ca imunomodulatoare, influențând și alte celule imune.
Nivelurile scăzute de catelicidină sunt legate de riscul crescut de infecție, vindecare întârziată a rănilor și afecțiuni precum dermatita atopică, rozaceea și tulburările GI (de ex., boala inflamatorie intestinală). Vitamina D stimulează producția de cathelicidină, explicând rolul său în sănătatea imunitară.
Dozați și corectați deficiența de vitamina D3! Ce văd eu în practică, majoritatea adolescenților și copiilor mai mari mai sunt în deficit. Bănuiesc că la adulți e cam la fel. Si frecvent se asociază cu manifestări care îi aduc la cardiolog: palpitații, dificultăți în respirație, cefalee ( dureri de cap), oboseală excesivă.
Și nu uitați că vitamina D are nevoie de vitamina K2 și magneziu să devină activă. Spre deosebire de vitamina D, acestea sunt în cantități suficiente în alimente, deci suplimentarea este opțională.

10/11/2025

Ce sunt PLASMALOGENII?
Plasmalogenii sunt o clasă specializată de glicerofosfolipide ( niște grăsimi)— componente esențiale ale membranelor celulare.
La om, ele reprezintă până la 20% din fosfolipidele din anumite țesuturi, fiind vitali pentru integritatea și funcția membranelor.
Plasmalogenii joacă roluri multiple în sănătatea celulară:
-Suport structural: Îmbunătățesc fluiditatea, stabilitatea și fuziunea membranelor, în special în țesuturi cu cerințe ridicate, cm ar fi nervii și mușchii.
-Apărare antioxidantă: Legătura vinil-eterică acționează ca o capcană sacrificială pentru speciile reactive de oxigen (ROS), protejând celulele de stresul oxidativ.
-Reglarea semnalizării și inflamației: Modulează răspunsurile imune; plasmalogenii intacți sunt antiinflamatori, în timp ce degradarea lor eliberează acid arahidonic, precursor al mediatorilor pro-inflamatori.
-Neuroprotecție și funcție cardiometabolică: Susțin semnalizarea neuronală, formarea mielinei și ritmul cardiac, influențând totodată sensibilitatea la insulină și metabolismul lipidic.
Deficiențele de plasmalogeni sunt asociate cu îmbătrânirea, nivelurile scăzând natural o dată cu vârsta, contribuind la vulnerabilitatea în medii oxidative și inflamatoare.

Plasmalogenii sunt prezenți în cantitate mare în organe cheie
-Creier
15–20% din totalul fosfolipidelor
Critici pentru funcția neuronală, activitatea sinaptică și mielină
-Inimă
30–40% din fosfolipidele de colină
Susține reziliența membranei cardiace și ritmul cardiac
-Celulele imune
10–20%
Reglează inflamația în leucocite.
-Rinichi, plămâni, mușchi scheletici
5–15%
Ajută la filtrare, schimb gazos și contracție.
-Ochi- mai ales în retină
Protejează fotoreceptorii de daune oxidative.
Sunt sintetizați în mare parte în peroxizomi ( organele din interiorul celulei)
Nivelurile reduse de plasmalogeni sunt implicate în mai multe AFECȚIUNI CRONICE adesea legate de stres oxidativ, inflamație sau disfuncție peroxizomală.
1.În boala Alzheimer (AD), nivelurile din creier scad cu 30–50%, corelând cu formarea plăcilor de amiloid, declinul cognitiv și patologia tau. Deficite similare apar în Parkinson și scleroză multiplă.
2. Ateroscleroză, rezistență la insulină și boală hepatică grasă nealcoolică din cauza capacității antioxidante și semnalizării lipidice afectate.
3.Afecțiuni precum artrita reumatoidă și sindromul metabolic prezintă epuizare de plasmalogeni, exacerbând cascadele inflamatoare.
4.Îmbătrânire și tulburări de dispoziție: Scăderile contribuie la oboseală, tulburări de dispoziție și insomnie; suplimentarea a arătat promisiuni în atenuarea acestora.
5.Bolile peroxizomale-sindroame genetice spectrul Zellweger și chondrodisplasia rizomelica punctată; boala Refsum

POTENȚIAL TERAPEUTIC:
Cercetările evidențiază suplimentarea cu plasmalogeni ca strategie de restabilire a nivelurilor, deocamdată în studii preclinice
În studii clinice,la adulți cu deficiențe cognitive, doze crescânde, au crescut plasmalogenii din sânge, au intensificat activitatea enzimelor antioxidante (ex. catalază), au redus markerii oxidativi și au îmbunătățit cogniția și mobilitatea.
La tinerii sportivi, 2 mg/zi plasmalogeni derivați din scoici timp de 4 săptămâni au redus tulburările de dispoziție (ex. furie, oboseală) și au îmbunătățit concentrarea, cu efecte aproape semnificative asupra somnului.
Alchilglicerolii dietetici (din ulei de ficat de rechin) sau inozitolul pot stimula sinteza, deși studiile umane sunt limitate.
Provocările includ cuantificarea exactă (datorită legăturilor eterice labile) și identificarea speciilor moleculare specifice fiecărei boli.

Există surse naturale bogate, în special din organisme marine și țesuturi animale. De asemenea, precursorii alchilici (alchilgliceroli) pot fi transformați în plasmalogeni în organism.
1. Surse directe de plasmalogeni
Scoici (midii, stridii, scoici japoneze)
Calamar (tentacule, corp)
Creier de animale (vită, porc, pui)
Inimă de animale
Ouă (gălbenuș)-nu sursă semnificativă
Plantele, cerealele, lactatele și uleiurile vegetale NU conțin plasmalogeni.
2. Surse de precursori (stimulează sinteza endogenă-în organism)
Ulei de ficat de rechin
Pește de adâncime (rechin, chimera)
Scoici și midi
Lapte matern
3. Alimente care susțin sinteza (indirect)
-DHA ( omega -3)
Somon, sardine, alge marine, ulei de pește
-Colină
Ouă, ficat, soia, carne
-Etanolamină
Carne, pește, ouă
-Zinc, magneziu-cofactori pentru enzimele peroxisomale
Nuci, semințe, legume verzi
Prepararea termică (>100°C) distruge plasmalogenii!

24/10/2025

Faptul că anumite chimicale nu s-au dovedit toxice, nu înseamnă că sunt sigure. Aduceți-vă aminte de parabani acum 15 ani. Erau în toate cosmeticele, inclusiv cele de bebeluși. Acum nu mai cumpără nimeni o cremă cu parabeni.
Aduceți-vă aminte de pudra de talc. Au fost câteva procese și parcă nici nu mai există.
Aduceți-vă aminte de DDT și cm stropeam toate legumele de dăunători cu el, aduceți-vă aminte de azbest, vopselele cu plumb , plombele cu mercur, de grăsimile trans, tutunul .... și lista poate continua
Mai nou TPO (oxid trimetilbenzoil difenilfosfina) din oje.
Aceste substanțe sunt lăsate pe piața cu studii puține, făcute de obicei de firmele care le folosesc. Nu sunt reglementate, din păcate. Ulterior, apar semnalări și dacă sunt serioase, încet, încet se retrag, unele cu zgomot, altele în liniște
Ce spun este că ar trebui mai multă precauție, mai ales la femei însărcinate și copii, chiar dacă azi sunt considerate "sigure".
" Cine are urechi de auzit, să audă!" Pentru restul, să sperăm că medicina va ține pasul cu toate problemele ce apar și vor apărea, la copii din ce în ce mai mici, la adulți din ce în ce mai tineri, din păcate.
Prevenție nu înseamnă numai mers la doctor și descoperit o problemă din timp. Înseamnă și ce punem în gură și pe noi, puritatea mediului în care trăim ( apa, aerul...)

A chemical called TPO, used in many gel nail polishes to speed up drying and preserve colour, has been banned across most of Europe over potential fertility risks.