Dr. Roxana Maria Ciolca -Terapia durerii

06/05/2026

Axa intestin-creier și „bariera” care ne influențează durerea cronică

Cum poate intestinul să contribuie la apariția durerii persistente

Durerea cronică este adesea privită doar ca o problemă a coloanei, articulațiilor sau nervilor. În realitate, organismul funcționează ca o orchestră fină, iar intestinul are un rol mult mai important decât simpla digestie. În ultimii ani, medicina modernă a început să acorde o atenție tot mai mare relației dintre intestin, sistemul nervos și creier, relație cunoscută sub numele de axa intestin-creier.

Tot mai multe studii arată că dezechilibrele intestinale pot contribui la inflamație sistemică, sensibilizare nervoasă și chiar la întreținerea durerii cronice.

Ce este axa intestin-creier?

Intestinul și creierul comunică permanent prin:

* sistemul nervos autonom,
* nervul vag,
* hormoni,
* sistemul imunitar,
* microbiomul intestinal.

Microbiomul reprezintă totalitatea bacteriilor și microorganismelor care trăiesc în intestin. Acestea nu sunt doar „pasageri” ai corpului nostru. Ele produc neurotransmițători, influențează inflamația și pot modifica modul în care percepem durerea.

De aceea, intestinul este uneori numit și „al doilea creier”.

Ce înseamnă „bariera intestinală”?

Mucoasa intestinală funcționează ca un filtru inteligent. Ea permite absorbția nutrienților și împiedică trecerea toxinelor, bacteriilor și moleculelor inflamatorii în sânge.

Atunci când această barieră devine afectată, apare ceea ce popular este denumit „leaky gut” sau permeabilitate intestinală crescută.

Practic, anumite substanțe inflamatorii pot traversa peretele intestinal și pot activa sistemul imunitar. Organismul intră într-o stare de alertă inflamatorie de intensitate mică, dar persistentă.

Această inflamație poate influența:

* nervii periferici,
* măduva spinării,
* creierul,
* mecanismele de procesare a durerii.

Cum poate intestinul să contribuie la durerea cronică?

Inflamația intestinală și dezechilibrele microbiomului pot favoriza:

* sensibilizarea sistemului nervos,
* creșterea percepției durerii,
* oboseala cronică,
* tulburările de somn,
* anxietatea și depresia,
* tensiunea musculară persistentă.

În timp, creierul poate deveni „hipervigilent”, iar pragul durerii scade. Uneori apar dureri disproporționate față de leziunea inițială sau dureri care persistă mult după vindecarea țesuturilor.

Aceasta se numește sensibilizare centrală.

Ce afecțiuni pot fi asociate?

Dezechilibrele axei intestin-creier au fost observate frecvent la pacienți cu:

* fibromialgie,
* sindrom de intestin iritabil,
* migrene,
* dureri lombare cronice,
* dureri pelvine cronice,
* neuropatii,
* sindrom de oboseală cronică,
* unele boli autoimune.

Acest lucru nu înseamnă că intestinul este singura cauză a durerii, ci că poate fi un factor important care întreține inflamația și sensibilizarea nervoasă.

Ce poate afecta bariera intestinală?

Mai mulți factori pot contribui la deteriorarea barierei intestinale:

* stresul cronic,
* somnul insuficient,
* alimentația ultraprocesată,
* excesul de zahăr și alcool,
* antibioticele utilizate frecvent,
* infecțiile digestive,
* anumite medicamente,
* inflamația cronică,
* sedentarismul.

Stresul are un rol major. Creierul și intestinul comunică bidirecțional. Astfel, stresul psihic poate modifica microbiomul intestinal, iar inflamația intestinală poate influența anxietatea, dispoziția și percepția durerii. Este un circuit biologic real, nu „totul este în cap”.

Poate fi tratată această problemă?

Tratamentul nu se rezumă la un singur medicament. Abordarea este multidisciplinară și individualizată.

În funcție de pacient, pot fi utile:

* optimizarea alimentației,
* reducerea inflamației,
* managementul stresului,
* îmbunătățirea somnului,
* activitatea fizică moderată,
* tratarea afecțiunilor digestive,
* terapii pentru durerea cronică,
* uneori probiotice sau intervenții asupra microbiomului.

În medicina durerii moderne, obiectivul nu este doar „oprirea durerii”, ci înțelegerea întregului ecosistem biologic care o întreține.

Concluzie

Intestinul și creierul sunt conectate permanent printr-o rețea complexă neurologică, imunologică și hormonală. Atunci când bariera intestinală și microbiomul sunt afectate, organismul poate intra într-o stare inflamatorie care contribuie la apariția și menținerea durerii cronice.

Durerea cronică nu este întotdeauna doar o problemă structurală. Uneori, rădăcina se află într-un dialog perturbat între intestin, sistemul nervos și creier.

Corpul funcționează mai puțin ca o colecție de organe separate și mai mult ca o galaxie biologică în care fiecare planetă influențează gravitația celeilalte.

Pentru consultatii:

021 9983 Spitalul Monza Bucuresti
0249 402000 Clinica Lisimed Slatina

05/05/2026

Depresia nu este o boală rară și nici o problemă „a altora”. ..
Este o boală care, statistic, ne privește pe toți.

Un review recent din The Lancet (2026) ne obligă să schimbăm perspectiva. Vorbim despre sute de milioane de oameni afectați, despre un risc pe viață de aproximativ unu din cinci și despre o patologie recurentă, nu un episod izolat.
În acest context, ideea că psihiatrul este „pentru nebuni” nu mai este doar greșită. Este o barieră reală în calea tratamentului.

Depresia nu mai poate fi redusă la un dezechilibru de neurotransmițători. Vorbim despre o disfuncție de sistem, în care inflamația, metabolismul, axa de stres și microbiomul sunt implicate activ. Dacă acceptăm asta, apare o întrebare incomodă. Dacă este o boală de sistem, de ce continuăm să o tratăm fragmentat.

Pacientul care spune „nu mai am chef de nimic”, care doarme prost și este permanent obosit, este adesea același pacient cu grăsime viscerală, glicemie la limită și un stil de viață dezechilibrat. Întrebarea nu este dacă are depresie, ci câte dintre mecanismele care o susțin rămân, de fapt, netratate.

Aici intervențiile asupra stilului de viață nu mai sunt opționale. Dieta de tip dieta mediteraneană, activitatea fizică și ajustările simple de rutină nu sunt sfaturi generale, ci intervenții biologice, cu efecte măsurabile asupra inflamației și metabolismului implicate în depresie.

Am trecut de la ideea că depresia este în creier la înțelegerea faptului că este în organism, iar creierul este locul unde o simțim cel mai tare.
Dacă tratăm doar creierul, vom continua să tratăm corect, dar incomplet…

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

03/05/2026

Conversații despre durere cu doamna Elena Banciu și Metropola TV

Mulțumesc pentru interviu!

Control Medical - Roxana Maria Ciolca - 3 Mai 2026

19/04/2026

Orice problema are o solutie. De multe ori ne speriem, si ne gandim la ce e mai rau. De aceea, cand apare durerea de spate, primul gand este ca ar putea fi ceva grav.

Majoritatea studiilor arata insa o prevalenta de peste 60% a durerilor de spate de origine musculoscheletala. Asta inseamna ca durerea nu provine de la discuri, de la maduva, de la coloana propriu-zis. Chiar daca va faceti un RMN si apar modificari, durerea probabil ca nu vine de acolo.

Majoritatea oamenilor vor dezvolta hernii de disc in timpul vietii. Protruzii, calcificari, "ciocuri" nu inseamna direct durere. Aceasta o stim din studiile efectuate, din investigatiile efectuate oamenilor sanatosi, ce nu au probleme.

Majoritatea durerilor de spate se trateaza conservator, inseamna, peste 90% din cazurile de durere se trateaza fara chirurg, fara operatie. De abia d**a ce tratamentul conservator nu a avut succes, ne putem gandi la o operatie.

De ce? O operatie nu este o pastila magica. S-a dovedit, si nu sunt zvonuri, ca o operatie poate slabi musculatura spatelui, a structurilor de sustinere, ce poate face durerea sa persiste si d**a o operatie.

Pot rezulta noi leziuni, cm ar fi noi cicatrici in spatiul epidural)si nu numai), ce pot duce la persistenta durerii.

O operatie necesita recuperare, aceeasi recuperare care va putea scapa de durere si in cadrul tratamentului conservator pe care poate ati vrut sa il evitati.

De aceea, medicii pun foarte bine in balanta daca simptomele se potrivesc cu imaginea de pe RMN, si daca hernia respectiva este ceea ce duce la durerea dumneavoastra.

Pentru mai multe detalii va astept la o consultatie face-to-face.

+40219983

13/04/2026

De ce apar durerile de fesa si “sciatica” la soferi

Condusul prelungit inseamna stat mult in aceeasi pozitie, vibratii constante ale masinii, mu**hi care nu mai sunt activati corect(dezechilibru musculoscheletal din start), presiune continua pe discurile lombare.

In timp, toate acestea pot duce la durere lombara, durere in fesa (uneori profunda, greu de localizat), iradiere in picior(“sciatica”).

De multe ori, nu semnifica ca ati facut ceva gresit, ci durerea vine ca si o consecinta a stilului de lucru.

Nu toate durerile sunt la fel, chiar daca se simt asemanator.

Durerea de tip sciatic- de la nerv, coboara pe picior, poate da furnicaturi sau amorteala si se agraveaza la statul pe scaun.
Durerea musculara fesiera sau a piriformului este profunda, in fesa, apare d**a condusul lung si nu coboara clar pe picior.
Durerea din articulatia sacroiliacala este pe o parte, se poate arata cu degetul in fesa, apare la ridicare sau la schimbarea pozitiei.

De multe ori aceste tipuri se combina.

Infiltratiile ecoghidate pot reduce rapid inflamatia si durerea si pot ajuta la continuarea rapida a activitatii.

Insa, fara a modifica cauza aparitiei acestei dureri, cm ar fi in cazul soferilor de meserie- durerea poate dezvolta caracter cronic.

Acesti pacienti trebuie sa dezvolte un stil de viata sanatos, cu miscare zilnica, intarirea musculaturii spatelui, a feselor, coapselor, si nu doar atat.
Recomand miscari de destindere la fiecare 2-3 ore de condus, stretching si nerve flossing pentru fese/coapse.

Pozitia corecta in timpul condusului este cel mai important factor in reducerea durerii.

Cu cateva ajustari simple, majoritatea soferilor revin la o viata normala.

Pentru consultatii Bucuresti: 021 9983
Pentru consultatii Slatina: 0249 402 000

11/04/2026

Durerea referită (durere proiectată) în cancerul neoperat – mecanisme și relevanță clinică

Durerea referită reprezintă percepția durerii într-o regiune diferită de locul real al leziunii. În contextul cancerului neoperat, acest tip de durere este frecvent și poate duce la erori de diagnostic sau întârzieri terapeutice.

În cancerul uterin avansat, durerea nu reflectă întotdeauna extensia anatomică directă a tumorii, ci mai degrabă modul în care sistemul nervos procesează și proiectează informația nociceptivă.

Durerea referită apare prin fenomenul de convergență viscerosomatică la nivelul măduvei spinării.

Aferențele viscerale provenite de la organele pelvine și aferențele somatice cutanate sau musculare converg pe aceiași neuroni din cornul posterior. Sistemul nervos central, mai familiarizat cu stimulii somatici, interpretează semnalul nociceptiv ca provenind dintr-o regiune somatică.

Acest mecanism explică localizarea aparent incongruentă a durerii.

Tipare de durere:

Durere lombară sau sacrală

Invazia ligamentelor uterosacrate sau a structurilor pelvine posterioare determină durere percepută la nivel lombar inferior sau sacrat. Frecvent, aceasta este interpretată inițial ca patologie vertebrală.

Durere pe fața internă a coapsei

Afectarea plexului hipogastric sau a nervului obturator poate genera durere iradiată pe fața medială a coapsei. Componenta neuropată este frecvent prezentă, descrisă ca arsură sau înțepături.

Durere abdominală difuză

Distensia uterină sau invazia locală produce o durere viscerală slab localizată, dificil de delimitat de către pacientă.

Durere lombară laterală (flanc)

Compresia ureterală cu dezvoltarea hidronefrozei determină durere percepută în flanc, simulând patologie renală primară.

Durere rectală sau perineală

Extensia tumorală posterioară poate produce senzație de presiune rectală sau tenesme, în absența unei patologii digestive evidente.

Elemente clinice sugestive pentru durere referită
• Nepotrivire între intensitatea durerii și constatările examenului local
• Distribuție atipică, care nu respectă un dermatom
• Investigații imagistice locale fără modificări relevante
• Asociere cu simptome viscerale (sângerări uterine, simptome urinare)

Implicații diagnostice și terapeutice

Recunoașterea durerii referite este esențială pentru evitarea investigațiilor inutile și pentru orientarea corectă a managementului.

Tratamentul trebuie să vizeze sursa viscerală, nu doar zona de proiecție a durerii. Abordarea include:
• Analgezie conform scării OMS
• Tratamentul componentei neuropate
• Tehnici intervenționale, precum blocul de plex hipogastric superior sau tehnici neuraxiale în cazuri selectate

Concluzie

Durerea referită în cancerul neoperat reflectă modul complex în care sistemul nervos integrează și proiectează stimulii nociceptivi. Localizarea durerii poate fi înșelătoare, iar identificarea corectă a sursei este esențială pentru un management eficient.

În absența acestei înțelegeri, există riscul tratării unui simptom aparent, fără a interveni asupra mecanismului real al durerii.

09/04/2026

Dragi pacienti,
Dragi colegi,

Pentru consultatii legate de Durere Cronica, ma gasiti de acum in cadrul Spitalului Monza din Bucuresti.

Adresa este: Str. Tony Bulandra, nr.27- Sector 2, cod postal 021967

Programarile se fac la numarul: 021 9983

Va astept cu drag si va doresc Sarbatori fericite!

08/04/2026

Consimtamantul pacientului se cere inainte de fiecare procedura, fie ca este examinare sau operatie.

Pacientul trebuie sa stie in orice moment ce urmeaza sa i se faca, iar acesta are dreptul sa se razgandeasca legat de procedura pana in ultimul moment.

In clinica unde am lucrat in chirurgie, in Bavaria, profesorul ne cerea sa trecem si ora obtinerii semnaturii. Ei urmau regula precum ca semnatura trebuie sa aiba o vechime de cel putin 24 ore. Acest timp este folosit de pacient sa se mai informeze si sa proceseze riscurile procedurii.

Evident, semnatura pacientului care venea sa se opereze de rutina nu avea voie sa fie luata direct pe masa de operatie- pacientul se putea plange oricand ca a luat acea decizie sub presiune. In caz de urgenta - evident, regula poate fi ignorata.

Puneti intrebarile care va framanta inainte de procedura, d**a aceea nu mai ajuta pe nimeni.

Cautati calificarile medicului sau ale terapeutului in surse oficiale: cautati sa vedeti daca este inregistrat in Colegiul Medicilor( sau Colegiul Psihologilor) cu avizul la zi. Procedurile efectuate de catre practicanti nespecializati pot cauza probleme grave oamenilor.

Medici: https://regmed.cmr.ro

Psihologi: https://www.copsi.ro/index.php/registre

Kinetoterapeuti: https://tm-c.eu/CFZRO/RegNational

02/04/2026

Anestezie… pe ochi frumosi

Oricat de mult m-as bucura sa fiu inapoi in tara natala, mai mult ma bucur ca am avut ocazia sa invat reguli, sa invat cm se face, sa vad cm sunt standardele medicale la nivel inalt.

Nu vreau sa spun “cel mai inalt” pentru ca in orice sistem medical sunt puncte de imbunatatire… chiar si in Germania. Pana si nemtii sunt constienti ca sistemul lor medical are hibe, pana si ei sunt nemultumiti de cm functioneaza unele lucruri.

Insa la ei standardele medicale nu se negociaza cu pacientul.
Se incearca negocierea usoara chirurg-anestezist, insa si acolo, te-a chemat, e urgenta, te duci.

Insa la noi, urgentele sunt relativ…relative. Indicatiile medicale sunt…optionale. Sau..”lasa ca fac investigatiile recomandate de cardiolog d**a operatie”.
Nu cred. Recomandarile scrise pe foaie se fac inainte de anestezie. Cu exceptia cazului in care este specificat ca se vor face electiv, d**a incheierea recuperarii d**a operatie.

“Haideti doamna doctor, am mancat doar o bucatica mica mica, uite cat un deget de paine.” Da, dar daca eu fac exceptie de la regula, dumneavoastra posibil sa vomitati si sa aspirati in operatie.

“Doamna doctor, sunteti rea.” Nu sunt rea, sunt exigenta cu mine, cu cei cu care lucrez si cu standardele pe care mi le impun mie si echipei mele.

Fiecare set de reguli are un scop. Si anume, acela ca pacientului sa ii mearga bine, sa se refaca corespunzator si sa nu existe complicatii.

Raportul medical are un sens, si anume si sa fie citit pe indelete cand ajungeti acasa de la clinica.

“Ati facut ecografia doppler de carotide recomandata de medicul cardiolog?”
“Nu, ma gandeam ca o pot face d**a operatie”.
Si daca aveti stenoze de artere carotide ce necesita operatie mai urgenta decat operatia electiva pe care vreti sa o faceti la degetul mic de la picior? Si daca eu ignor aceasta recomandare a medicului cardiolog si de fapt veti face AVC pe masa de operatie?

“Haideti doamna doctor ca nu se va intampla asta”.
Da, ne dorim si suntem pregatiti sa facem tot incat sa nu se intample.
Dar daca se intampla, voi fi intrebata de ce am dat anestezie la un pacient ce avea recomandare de ecografie de carotide.

Orice recomandare are un sens.
Atata timp cat in recomandari nu scrie cand sa se faca investigatii suplimentare, se considera ca trebuie facute inainte de anestezie.

Nu suntem rai, suntem meticulosi.