Prof Univ Dr Alexandru Vlad Ciurea

19/02/2026

DOUA GENII GREU DE COMPARAT

A încerca să te apropii, de opera lui Michelangelo Buonarroti (1475–1564) și a lui Constantin Brâncuși (1876–1957), doi dintre cei mai importanți reprezentanți ai artelor, care au marcat profund estetica și limbajul plasticii universale, chiar dacă aparțin unor contexte culturale diferite, poate fi un act de curaj și nu mai puțin de responsabilitate.

Dacă ne referim la relația artiștilor cu publicul, Michelangelo devine un „maestru al reprezentării”, opera lui demonstrează grija pentru detalii și virtuozitatea tehnică, care trezesc admirație imediată și fac ca operele sale să fie citite în limbaj epic, narativ, în timp ce pentru privitorul lui Brâncuși, operele lui evocă concentrare și introspecție, în care formele nu spun o poveste literal, ci sugerează vibrație și idee, reacțiile variind de la reverență la confuzie, tocmai fiindcă operele nu se traduc imediat literal.

Evident, Michelangelo cunoștea profund anatomia umană, dar în „David” nu reproduce fidel realitatea biologică, dar o idealizează.

Proporțiile sunt ușor modificate, capul și mâinile sunt ceva mai mari, tocmai pentru a accentua expresivitatea și pentru a compensa perspectiva privitorului.

În “Ecorșeu”, Brâncuși urmărește exactitatea științifică, fiecare mușchi fiind redat clar și sistematic, cu accent pe structură, nu pe expresie sau idealizare.

Acesta nu are un mesaj simbolic în sine, dar este un instrument de studiu, care marchează, totuși, etapa în care artistul înțelege forma din interior, cunoaștere ce va sta la baza simplificărilor sale ulterioare care vor uimi lumea artistica prin multiplele sculpturi si prin vibrația misterioasă a unei Coloane fără sfârșit.


Ne ridicăm și aplaudam cu toții acest rege al sculpturii moderne plecat din Gorjul românesc (născut in 19 februarie 1876) și ajuns pe cele mai înalte culmi ale super artei - sculptură abstractă modernă.

Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea

17/02/2026

Bună ziua, doamnelor și domnilor.

Este o mare plăcere și o onoare pentru mine ca profesor de Neurochirurgie, să prezint un demers științific care îmi este deosebit de apropiat.

Într-o perioadă în care suntem adesea dominați de presiuni externe și interne, un grup de neurochirurgi entuziaști, în frunte cu domnul Conf. Dr. Toader și studenții Răzvan Adrian Covache-Bușuioc și Matei Șerban, alături de mine, am reușit să finalizăm, în condiții dificile, această lucrare: „Tratat de Neuroștiințe Clinice”, în două volume.

A fost un efort susținut de aproape doi ani, de la colectarea și organizarea datelor științifice, până la structurarea finală și publicarea într-o editură de prestigiu: Editura Medicală, București.

Orice tratat sau monografie științifică are o valoare aparte, deoarece marchează un nou pas în aprofundarea și consolidarea neuroștiințelor.

Vă recomand să îl citiți; în mod special, calitatea prezentării și interpretării grafice este excepțională.

Felicitări tuturor autorilor și echipei editoriale pentru perseverență și pentru acest proiect academic.

11/02/2026

Astazi, 11 februarie, este mentionata “Ziua Mondiala a Bolnavului”. Aceasta mentiune atat de penetranta in activitatea noastra aproape zilnica se datoreaza initiativei PAPEI IOAN PAUL AL DOILEA.

Initiativa coincide cu aparitia Sfintei Fecioare Maria la Lourdes, atunci cand fetita Bernadette (14 ani) mergea in padure d**a lemne.

Fecioara Maria i-a aparut imbracata in alb spunandu-i “Eu sunt neprihanita zamislire”.

Aceasta aparitie a fost considerata de catre Biserica Catolica un SEMN DUMNEZEIESC DE BINECUVANTARE, in acest loc sfant de pelerinaj.

In concluzie, in aceasta zi minunata trebuie sa meditam si sa ne RUGAM pentru sanatatea celor dragi.

22/01/2026

În lumea extrem de controversată și, recunosc, interiorizată a pictorilor de la sfârșitul secolului XIX, Edvard MUNCH (1863–1944) – pictor norvegian – a realizat un tablou deosebit: „Țipătul” (The Scream). image.png

Acest pictor celebru a scris în jurnalul său, în 22 ianuarie 1892, explicația cm a luat naștere „Țipătul”:

„Mergeam pe drum cu doi prieteni, soarele apunea iar cerul a devenit brusc roșu-sângeriu. M-am oprit și m-am sprijinit, obosit, de un gard. Am privit peste fiordul albastru-negru și orașul care zăceau în sânge și limbi de foc (prietenii mei mergeau liniștiți mai departe)... Am rămas înmărmurit, tremurând de frică și am simțit cm un strigăt puternic, nesfârșit, străbate natura.”

Aceasta este sursa originală a acestei capodopere cu implicații majore psihiatrice.

„Țipătul” (în norvegiană și original „Skrik”) este titlul a patru tablouri ale pictorului norvegian Edvard Munch realizate între 1893 și 1910. image.png

Toate datele analizate de psihiatri (exemplu: suedezul psihiatru doctor Peter Jansson) oferă în totalitate esența psihozei, adică a componentei halucinante și a paranoiei.

Tabloul a rămas celebru ca element de referință a psihozei din artă!

15/01/2026

Mihai Eminescu (1850–1889) rămâne simbolul culturii, al frumuseții limbii române și al spiritului național.
Pe orice continent, românii de suflet la auzirea numelui său se ridică în picioare și aplaudă.

Eminescu nu este doar poetul național al României; el este un scriitor enciclopedic și vizionar, comparabil cu: Johann Wolfgang von Goethe (1749–1832); sau Victor Hugo (1802–1885).

De altfel, Mircea Eliade (1907–1986) îl vedea pe Eminescu ca pe „întruparea cerului și a pământului românesc”, un martor al identității naționale și un creator al unui univers spiritual care dă poporului român dreptul la nemurire. Eliade spunea și: „Dacă România dispare, Eminescu rămâne ca dovadă a spiritului acestui popor.”

Mihail Eminescu nu trebuie criticat, întrucât este deasupra lumii materiale; opera sa depășește limitele cunoștinței umane actuale, fiind o entitate unică, neegalabilă până în prezent.

Versurile sale sunt înscrise cu respect simbolic în această transcendentă:
„La steaua care a răsărit e o cale atât de lungă / încât i-a trebuit mii de ani luminii să ne ajungă.”

În condițiile actuale de multiple frământări și discrepanțe sociale, acest simbol este de nestrămutat, întrucât acoperă toate elementele noastre:
Neamul românesc, codrul (pe care îl distrugem zi de zi), limba română, latinitatea, istoria adevărată și naționalismul patriotic.

Cred că nu mai e nevoie să cerem aplauze, când acestea vin de la sine la adresa Domniei Sale. Orice român trebuie să fie mândru că face parte din țara lui Eminescu. Cel mai frumos epitet care poate fi acordat acestui simbol al României este "Domnul Mihail Eminescu" și în fața Domnului trebuie să stăm în picioare drepți!

26/12/2025

Vă invit să urmăriți dialogul Miracolul Vieții, o conversație moderată de Timotei Onoriu, în care mă aflu alături de Părintele Emil Nedelea Cărămizaru. Este un episod așezat, fără polemici, despre întâlnirea dintre neurochirurgie și credința creștină, două perspective care nu se exclud, ci se completează atunci când centrul rămâne omul.

Tema principală este viața ca miracol, privită dincolo de explicația strict biologică. Medicina poate descrie mecanismele, poate interveni și poate salva, însă există o dimensiune mai profundă care ține de sens, conștiință și spirit. Discutăm despre complexitatea creierului și despre faptul că nu totul poate fi redus la impulsuri electrice, mai ales când vorbim despre conștiință, prezență și experiențele limită.

Un punct important este memoria și felul în care amintirile par stocate într un mod pe care încă nu îl înțelegem deplin. Sunt acele momente de cumpănă în care, într o fracțiune de timp, omul are senzația că i se derulează întreaga viață. Observăm fenomenul, îl respectăm, dar recunoaștem că rămâne un mister, o zonă în care explicația completă nu este încă la îndemână.

În aceeași cheie, discutăm și despre datele fundamentale ale naturii umane, inclusiv despre faptul că sexul este înscris genetic, ca parte a arhitecturii biologice. Dincolo de orice dezbatere socială, rămâne realitatea medicală a corpului și a programului său biologic, pe care îl putem înțelege și descrie, dar pe care nu îl putem rescrie după preferințe fără consecințe.

Dincolo de biologie însă, cel mai mare miracol rămâne sufletul uman, adică acea capacitate de a da sens, de a iubi, de a suferi, de a ierta, de a rămâne demn și lucid chiar și când corpul este încercat. De aceea, suferința nu este privită doar ca eșec sau accident, ci și ca experiență care poate transforma omul, îl poate apropia de ceilalți și îl poate readuce la esențial.

Am discutat despre viață ca dar și responsabilitate, față de propriul trup, față de familie, față de cei din jur și față de comunitate. Am atins și riscul lumii moderne de a pierde sensul în goana după performanță, bani și validare, în detrimentul valorilor morale și umane. În prag de An Nou, acest dialog poate fi privit ca un exercițiu de reașezare: mai puțin zgomot, mai multă rigoare, mai multă recunoștință și mai mult respect pentru om și pentru misterul vieții.

În acest episod special, Prof. Dr. Alexandru Ciurea și Pr. Emil Cărămizaru intră într-un dialog profund cu Timotei Onoriu despre unul dintre cele mai mari mi...

25/12/2025

„Cravata galbenă” este un film profund și emoționant despre viața unuia dintre cei mai mari dirijori ai secolului XX, Sergiu Celibidache – o personalitate unică, legendară, greu de cuprins într-un tipar obișnuit. Povestea urmărește drumul său de la copilăria marcată de autoritatea severă a tatălui, până la consacrarea internațională și sfârșitul petrecut departe de țară, dar cu România mereu prezentă în suflet.

Celibidache a refuzat cu obstinație înregistrările, convins că muzica există doar în clipa în care este trăită, nu reprodusă. Această filozofie, dublată de o rigoare intelectuală rară (filosofie, fenomenologie, spirit Zen), l-a transformat într-un dirijor mitic. A condus mari orchestre ale lumii, inclusiv Filarmonica din Berlin, și a fost respectat, admirat și uneori temut pentru exigența sa absolută.

Filmul surprinde bine forța personalității sale, relația tensionată cu trecutul și dorul de locurile natale, culminând cu emoționanta împăcare simbolică cu tatăl său. Singurul regret rămâne prezența redusă a fragmentelor muzicale, care nu pot reda pe deplin amploarea geniului său.

NE AFLĂM ÎN MINUNATA PERIOADĂ A SĂRBĂTORILOR DE CRĂCIUN, OCAZIE CU CARE TREBUIE SĂ NE UMPLEM BIJUTERIA UMANĂ, CREIERUL, NUMAI DE GÂNDURI BUNE. ACESTE GÂNDURI NE VOR AJUTA SĂ TRECEM PESTE TOATE SUPĂRĂRILE ACUMULATE ÎN DECURSUL ANULUI ŞI SĂ NE RIDICĂM MĂCAR CU PRIVIREA LA MINUNATUL NOSTRU GENIU ŞI DIRIJOR SERGIU CELIBIDACHE... FILMUL ESTE EXTRAORDINAR LA NIVELUL MARELUI DIRIJOR

Dr. Virgil Răzeșu – Piatra Neamț

Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea - București

22/12/2025

Vă rog dacă aveţi timp şi vă face plăcere, să deschideţi această conferinţă extrem de atractivă, care a avut loc în minunatul oraş Focşani, pe 13 Decembrie.

LINK CONFERINŢĂ 👉

EmisiuniEdiție SpecialăSănătate Conferință „SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN ERA DIGITALĂ” – Prof.univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea December 15, 2025 0 879 Distribuiți pe Facebook Distribuiți pe Twitter DISTRIBUIȚI Facebook Twitter tweet Articolul precedentClinica Tineretii din Focșani – cen...

12/11/2025

La 175 de ani de la întemeierea "Scoalelor Centrale Române" din Brașov, nucleul actualului Colegiu Național „Andrei Șaguna”, omagiem personalitatea Mitropolitului Andrei Șaguna.

Omagierea are loc la Colegiul Național pe 26-28 Noiembrie, 2025.

Ierarh, jurist, vizionar, encicloped, el a transformat Biserica și școala în piloni ai identității naționale, ai culturii și ai formării elitelor.

Colegiul Național care îi poartă numele a produs României, 50 de academicieni dintre care menționăm: Eugen Jebeleanu, Lucian Blaga, Frații Lepădat, Alexandru Surdu, Titu Maiorescu, Octavian Goga, Vasile Goldiș, Ioan-Aurel Pop.

11/11/2025

LONGEVITATEA nu înseamnă doar câți ani adunăm, dar cm alegem să îi trăim.

Este despre povești care continuă, despre experiență, demnitate, reziliență și bucuria de a găsi sens în fiecare etapă a vieții.

Trăim într-o lume care vorbește mult despre tinerețea corpului și prea puțin despre tinerețea spiritului, despre curaj, pasiune, empatie și puterea de a iubi viața indiferent de vârstă.

Din perspectivă medicală, LONGEVITATEA înseamnă responsabilitate față de propria sănătate:
- prevenție prin controale regulate;
- grijă pentru inimă și tensiune;
- menținerea unei greutăți echilibrate;
- somn de calitate;
- mișcare adaptată vârstei;
- protejarea creierului prin lectură, învățare și activitate intelectuală;
- cultivarea relațiilor și a echilibrului emoțional.

Toate acestea ne ajută să rămânem autonomi, activi și prezenți.

Vârsta nu este o limită, este un "capital de viață".

Trebuie să privim tot timpul înainte conform povestirii lui Petre Ispirescu - "Tinerețe fără bătrânețe" (1830-1887)

10/11/2025

ACEST ELEMENT ESTE ESENTIAL IN VIATA NOASTRA COTIDIANA ! ADICA ELEMENTUL DE MENTINERE A STARII DE SANATATE (WELL BEING) LA SENIORI!

DIN NEFERICIRE, TIMPUL TRECE PENTRU TOATA LUMEA, DE LA PORTAR LA PRESEDINTE SI NE TREZIM IN FATA OGLINZII CU CEARCANE , CU PARUL ALB, OBOSITI, USOR APLECATI SI CU O SCADERE COGNITIVA CUNOASTERE (SI MAI ALES EMPATICA)!

CE AVEM DE FACUT?

VA ROG SA URMARITI EMISIUNILE DESPRE LONGEVITATE DE LA BIBLOTECA NATIONALA!

27/10/2025

În perioada 21-24 octombrie 2025, a avut loc evenimentul celebrării Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.

Evenimentul a debutat cu Congresul aniversar “80 ani de inovație în sănătate și educație medicală”.

Cu această ocazie am prezentat lucrarea „Sindromul Einstein. Tulburări de vorbire asociate cu mințile luminate”, în cadrul căreia am inclus și referiri la Lucian Blaga, ca exemplu al unei minți sclipitoare care ilustrează tema cercetării.

Acest eveniment cultural, medical și academic încununează activitatea de excelență în învățământul medical superior din Republica Moldova

Deasemenea menționăm: joi 23 octombrie în sala polivalentă a complexului socio-cultural a avut loc festivitatea de sărbatorire a Universității USMF Nicolae Testemițanu

Felicitări deosebite domnului Rector Emil Cioban și echipei sale de profesioniști!