ArtePsy, Boulevard Unirii, Nr. 18, Bucharest (2026)

21/02/2026

👨‍👩‍👧‍👦Adolescentul și consumul de substante
Dincolo de curiozitate, o luptă pentru reglare emoțională

În practica clinică, una dintre cele mai mari temeri ale părinților este legată de consumul de substanțe. De multe ori, acest fenomen este privit doar ca o rebeliune sau ca o influență nefastă a anturajului. Totuși, dacă privim mai profund, în spatele consumului se află adesea un mecanism biologic și psihologic complex prin care adolescentul încearcă să gestioneze o realitate interioară copleșitoare.

🌻Vulnerabilitatea creierului în dezvoltare

Pentru a înțelege de ce adolescenții sunt mai expuși riscului, trebuie să privim către arhitectura creierului lor. Sistemul de recompensă, cel care ne face să căutăm plăcerea și noutatea, se maturizează mult mai devreme decât cortexul prefrontal, care funcționează ca o „frână” responsabilă pentru controlul impulsurilor și evaluarea riscurilor. Această discrepanță biologică face ca mulți tineri să aibă pedala de accelerație la podea, dar sistemul de frânare încă în proces de mo***re. Substanțele intervin brutal în acest echilibru fragil și pot afecta ireversibil capacitatea creierului de a dezvolta propriile mecanisme de reglare.

🌻Stabilirea diagnosticului.Semne și criterii clinice

Diagnosticul unei tulburări legate de consumul de substanțe nu se bazează pe o singură întâmplare, ci pe un tablou clinic complex. Evaluarea medicală și psihologică urmărește identificarea unor indicatori clari de dependență și deteriorare a funcționării.
Printre criteriile esențiale de diagnostic se numără prezența toleranței, adică nevoia de doze tot mai mari pentru a obține același efect, și apariția sevrajului la întreruperea consumului. De asemenea, un indicator critic este pierderea controlului, când tânărul consumă mai mult decât și-a propus sau eșuează în tentativele de a se opri. Un alt aspect urmărit în diagnostic este timpul excesiv dedicat obținerii sau recuperării după consum, alături de neglijarea activităților sociale, școlare sau recreative importante. În plan comportamental, diagnosticul este susținut de continuarea consumului în ciuda conștientizării problemelor fizice sau psihologice grave pe care acesta le provoacă.

🌻Consumul ca formă de auto-medicație

Datele clinice arată că există o corelație strânsă între problemele de sănătate mintală și riscul de consum. Copiii care se confruntă cu ADHD, tulburări de conduită sau un reglaj afectiv de tip „roller-coaster” sunt mult mai susceptibili să caute în droguri o modalitate de a opri zgomotul interior. În mod similar, tinerii care suferă de anxietate, depresie sau stimă de sine scăzută pot folosi substanțele pentru a amorți suferința sau pentru a depăși izolarea socială. Din păcate, ceea ce începe ca o tentativă de supraviețuire emoțională se transformă rapid într-un cerc vicios care agravează exact simptomele pe care tinerii încearcă să le evite.

🌻Semnalele de alarmă- ce trebuie să observe părinții

Prevenția nu înseamnă doar supraveghere, ci și o atenție fină la schimbările de dinamică ale copilului. Primele semne sunt deseori subtile și includ modificări ale rutinei de somn, scăderea performanței școlare sau retragerea din activitățile care le făceau plăcere anterior. Pe măsură ce consumul devine cronic, pot apărea schimbări dramatice de dispoziție, neglijarea igienei personale, un debit verbal incoerent sau posesia unor obiecte specifice precum foițe de rulat ori accesorii pentru fumat. Este esențial ca părinții să nu normalizeze consumul cotidian de alcool sau canabis și să rămână vigilenți la cercul de prieteni al adolescentului.

🌻Ce pot face părinții? Strategii de prevenție și intervenție

Rolul familiei este determinant, prin prezență conștientă și echilibru. Iată pilonii principali pe care părinții își pot construi strategia de sprijin.
💙Echilibrarea căldurii cu supravegherea
Prevenția eficientă înseamnă să știți unde este copilul, cine îi sunt prietenii și ce activități desfășoară, fără a transforma acest lucru într-un interogatoriu. Comunicarea pozitivă și validarea emoțională creează un spațiu sigur în care adolescentul nu simte nevoia să ascundă suferința.
💙Modelarea comportamentului și mesaje clare
Este esențial să nu normalizați consumul cotidian de alcool sau alte substanțe în prezența copilului. Mesajele contradictorii, cm ar fi avertizarea despre pericolele alcoolului în timp ce părintele povestește amuzat despre episoade de ebrietate, anulează autoritatea sfatului educativ.
💙Monitorizarea schimbărilor de rutină
Fiți atenți la „semnalele de alarmă” timpurii, cm ar fi un nou grup de prieteni necunoscuți, scăderea bruscă a performanței școlare, ochii roșii sau modificarea apetitului și a somnului. Dacă observați accesorii suspecte sau o atitudine defensivă neobișnuită, abordați subiectul cu calm, nu cu furie.
💙Asigurarea ajutorului necondiționat
Cel mai important mesaj pe care un părinte îl poate transmite este acela că adolescentul poate cere ajutor oricând, fără teama de reproșuri. Prioritatea în momentele de criză este siguranța copilului, nu lecțiile de morală. O relație bazată pe încredere îi permite tânărului să apeleze la familie atunci când simte că a pierdut controlul.

🌻Calea către recuperare

Atunci când problema este deja prezentă, abordarea trebuie să fie una integrată. Primul pas este întotdeauna o evaluare medicală și psihologică riguroasă pentru a identifica dacă există o tulburare psihiatrică subiacentă. Tratamentul nu este un proces liniar, ci unul care trece prin diverse etape de disponibilitate, de la negare la dorința activă de schimbare. Cel mai puternic instrument în acest proces rămâne însă relația părinte-copil. Un adolescent care știe că poate cere ajutor fără a fi întâmpinat de furie sau reproșuri are șanse mult mai mari de recuperare. Echilibrul între căldura parentală și limitele ferme reprezintă fundația pe care se poate reconstrui siguranța unui tânăr aflat în derivă.

👨‍👩‍👧‍👦Dacă observați astfel de schimbări la copilul dumneavoastră, nu ezitați să consultați un specialist. Intervenția timpurie poate schimba radical parcursul unui tânăr.

Psiholog Dr. Gabriela Dumitriu
www.artepsy.ro

18/02/2026

𝐀𝐒𝐎𝐂𝐈𝐀𝐓𝐈𝐀 𝐀𝐑𝐓𝐄𝐏𝐒𝐘 𝐎𝐑𝐆𝐀𝐍𝐈𝐙𝐄𝐀𝐙𝐀

𝐂𝐮𝐫𝐬 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚 – 𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞

𝐄𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥, 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞

🧾 𝟓𝟓 𝐨𝐫𝐞 • 𝟓𝟓 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐞 𝐂𝐏𝐑

𝐏𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 (𝟑 𝐰𝐞𝐞𝐤𝐞𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢)
📅 3–5 Aprilie
📅 17–19 Aprilie
📅 16–17 Mai

📍 𝐅𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭 𝐡𝐢𝐛𝐫𝐢𝐝:
– Online (Zoom)
– Fizic (București)

👩‍🏫 𝐅𝐚𝐜𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢
𝐋𝐞𝐜𝐭. 𝐔𝐧𝐢𝐯. 𝐃𝐫. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐢𝐮 – psiholog clinician principal și psihoterapeut integrativ principal, Președinte ARTEPSY, cu supraspecializări în psihoterapie corporală și psihologia copilului hipersenzitiv, psihologia copilului și a familiei; formator și supervizor, cadru didactic, autor de lucrări de specialitate. Experiență îndelungată în evaluarea și intervenția clinică în lucrul cu copii, adolescenți și familii aflate în situații de criză (abuz, divorț, conflict parental), precum și în dinamica relațională și procesele de adaptare psihologică în contexte vulnerabile.

𝐃𝐫𝐝. 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐃𝐮𝐝𝐮 – psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, supervizor în psihologie clinică, Vicepreședinte ARTEPSY, cadru didactic asociat, formator și coordonator de programe de formare profesională în cadrul ARTEPSY. Experiență în evaluarea clinică a copilului, adolescentului și familiei, în utilizarea instrumentelor standardizate și în formularea clinică integrativă. Implicare în activități de cercetare în domeniul parentalității, reglării emoționale și vulnerabilităților dezvoltării, precum și în formarea practică a studenților și specialiștilor în sănătate mintală.

𝐏𝐬𝐢𝐡. 𝐌.𝐀. 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐁𝐥𝐚̆𝐣𝐚𝐧 – psiholog clinician, psihopedagog și psihoterapeut integrativ, cu supraspecializare în terapie somatică (Somatic Experiencing Practitioner). Experiență în evaluarea clinică, intervenția psihopedagogică și psihoterapeutică a copilului, adolescentului și familiei. Implicare în activități de formare practică a studenților în sănătate mintală.

🎯 𝐎𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥
Dezvoltarea competențelor profesionale necesare realizării evaluării psihologice complexe și intervenției psihologice (consiliere clinică) adresate copilului, adolescentului și familiei, prin integrarea metodelor standardizate de evaluare, formulării clinice și strategiilor de intervenție clinică centrate pe relație și dezvoltare.

𝐒𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢
Programul integrează trei arii majore de formare:

𝐈. 𝐄𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞𝐢
• Principii și etape ale evaluării clinice la minor
• Particularități ale dezvoltării în interpretarea datelor psihologice
• Interviul clinic (copil, adolescent, părinți), anamneza
• Observația
• Evaluarea cognitivă și neuropsihologică
• Evaluarea emoțional-comportamentală și a personalității
• Evaluarea familiei, a stilurilor parentale și a relației părinte–copil
• Selecția instrumentelor standardizate (ex: CBCL, PSI-4, WISC-IV, CONNERS, CDI etc.)
• Integrarea datelor și redactarea raportului psihologic
• Aspecte etice și provocări deontologice în lucrul cu copilul și familia

𝐈𝐈. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐫𝐚̆
• Delimitarea intervenției scurte față de evaluare și psihoterapie
• Construirea alianței terapeutice cu copilul și familia
• Formularea ipotezei clinice și a planului de intervenție etapizat
• Tehnici de reglare emoțională și co-reglare
• Joc terapeutic, metode expresiv-creative, intervenții simbolice
• Intervenția centrată pe familie
• Lucrul cu adolescenții – specificitate și provocări
• Etica intervenției și limitele cadrului profesional

𝐈𝐈𝐈. 𝐄𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞–𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥
• Fundamente teoretice ale parentalității și coparentalității
• Stiluri parentale, atașament, impact asupra dezvoltării
• Evaluarea relației părinte–copil
• Instrumente validate (ex: PSI, PCRI, CRS etc.)
• Interpretarea integrativă a datelor
• Elaborarea formulării clinice și a planului de sprijin parental

🧠 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞
• Selectarea și utilizarea adecvată a instrumentelor de evaluare
• Formulare clinică integrativă bazată pe date multimodale
• Construirea planului de intervenție scurtă, focalizată și coerentă
• Redactarea raportului psihologic conform standardelor deontologice
• Gestionarea relației cu familia și colaborarea interdisciplinară
• Abordare etică, reflexivă și centrată pe copil

📩 𝐈̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐞/𝐃𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢
👉 https://forms.gle/zUjd4pciAYn2cLdE7

📭 info.artepsy@gmail.com
| 075 111 6008

15/02/2026

𝐂𝐮𝐫𝐬 𝐝𝐞 𝐅𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢 – 𝟑𝟎 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐞 𝐂𝐏𝐑

👨‍👩‍👧‍👦 Consilierea psihologică a copilului și părinților în situații de alienare parentală (în cazurile trimise de instanță)

📅 14-15 Martie 𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐬𝐢 2-3 Mai 𝟐𝟎𝟐𝟔 (două weekenduri)
💻 𝐎𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞, pe ZOOM
📜 𝟑𝟎 𝐨𝐫𝐞 • 𝟑𝟎 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐞 𝐂𝐏𝐑 • Locuri limitate

🔍 Vrei să devii specialist în intervenția psihologică în cazuri de divorț conflictual și alienare parentală?
Acest curs intensiv îți oferă:
✔️ Competențe practice în evaluarea relației copil-părinte
✔️ Modele validate de consiliere și intervenție psihologică
✔️ Ghiduri clare pentru redactarea rapoartelor utile instanței și executorului judecătoresc
✔️ Tehnici specifice pentru lucrul cu copilul alienat, părintele respins și părintele alienator
✔️ Exerciții aplicative, studii de caz, instrumente precum: MCMI-III, ASEBA, PCRI, PSI-4, CRS

👩‍🏫 𝐅𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐮:
🔹 Dr. Gabriela Dumitriu – autor de referință, expert în consilierea familiilor post-divorț
🔹 Dr. Cătălin Luca – autor de referință, expert psiholog în cauze cu minori
🎯 Pentru psihologi clinicieni, consilieri și psihoterapeuți cu drept de liberă practică

📩𝐈𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐂𝐨𝐬𝐭/𝐈̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢: https://forms.gle/GfVk69apEsXs918QA

📧 𝐃𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢: 𝐢𝐧𝐟𝐨.𝐚𝐫𝐭𝐞𝐩𝐬𝐲@𝐠𝐦𝐚𝐢𝐥.𝐜𝐨𝐦 | 📞 0751 116 008

📢 Grăbește-te! Locuri limitate!

11/02/2026

În cea de-a doua zi a cursului, am aprofundat lucrul cu copilul interior, explorând tehnici și instrumente expresiv-creative, aplicabile în practica psihoterapeutică. 💙

Cursul s-a încheiat ca un spațiu de integrare, reflecție și lucru viu.

Și vestea bună, pregătim deja partea a doua a acestui curs – un nou modul de 10 ore, avizat cu 10 credite CPR 🎉

09/02/2026

💛 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐏𝐬𝐲 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞 – 𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐧𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞!

▶️ Asociația ArtePsy are acum canal propriu de YouTube prin care ne propunem să aducem mai aproape de public proiectele, inițiativele și demersurile prin care promovăm domeniul psihologiei.

🎙️ Pe canalul nostru vei găsi și Podcastul ArtePsy — un spațiu cu voie bună și profesionalism, unde împărtășim conversații sincere și experiențe cu sens despre psihologia din viața de zi cu zi.

👉 Te așteptăm alături de noi: https://www.youtube.com//shorts
🔔 Activează notificările ca să nu ratezi ce urmează. Avem planuri faine!

05/02/2026

𝐂𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐧𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐚 𝐬𝐚 𝐬𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭𝐚 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐢

Una dintre cele mai frecvente intrebari pe care o primesc de la parinti este: „Cum punem limite fara sa fim prea duri?” sau „Oare nu-l frustram daca ii spunem nu?”.

𝐀𝐝𝐞𝐯𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐞 𝐜𝐚 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐧𝐮 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐫𝐬𝐞𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚, 𝐜𝐢 𝐞𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚.

Multi parinti au crescut fie intr-un mediu rigid, cu reguli stricte si pedepse, fie intr-un haos emotional unde fiecare facea ce voia. Asa ca azi, cand e randul lor sa creasca un copil, se tem sa nu repete greseala. Dar, paradoxal, absenta limitelor poate rani la fel de tare ca excesul lor.

Gandeste-te la un drum fara parapeti pe margine. Libertatea de a merge unde vrei pare atragatoare la inceput, dar lipsa de directie si nesiguranta creeaza anxietate. 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐬𝐚 𝐬𝐭𝐢𝐞 𝐜𝐚 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐚𝐳𝐚, 𝐜𝐚 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐬𝐚 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐚 „𝐏𝐚𝐧𝐚 𝐚𝐢𝐜𝐢 𝐞 𝐢𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥𝐚.”.

Limitele trasate cu calm si consecventa ii invata pe copii ca lumea are reguli, ca emotiile pot fi tinute in frau si ca nu orice impuls trebuie urmat. In acelasi timp, pe parinti ii scapa de epuizarea psihica a unui „DA” spus doar ca sa evite un conflict.

Dar cheia e cm pui limitele. Daca vin dintr-un loc de frica sau control, copilul le va respinge. Daca vin dintr-un loc de grija si respect, vor fi primite, chiar daca initial cu proteste. Un "NU" spus cu blandete, urmat de o explicatie simpla si ferma, are mai mult impact decat o ora de moralizari. Si da, copilul s-ar putea sa planga. Dar asta nu inseamna ca ai gresit. Frustrarea face parte din procesul de crestere emotionala.

𝐑𝐞𝐠𝐮𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐫? Fii ferm in regula, dar flexibil in emotie. Adica NU-ul ramane NU, dar il insotesti cu empatie: „Inteleg ca esti suparat(a) ca nu mai primesti ecran acum. E greu sa te opresti cand e interesant. Ai vrea sa ne jucam ceva impreuna?”.

- 𝐋𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐧𝐮 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥, 𝐜𝐢 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐚𝐣.
- 𝐋𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐝𝐞𝐚𝐩𝐬𝐚, 𝐜𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.
- 𝐋𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐧𝐮 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐡𝐞𝐚𝐳𝐚, 𝐜𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚 𝐮𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐢𝐮 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞.

Atunci cand sunt aplicate cu rabdare si constanta, ele devin o forma de iubire structurata. Un copil care stie la ce sa se astepte devine un adult mai sigur, mai empatic si mai echilibrat.

𝙋𝙨𝙞𝙝. 𝙊𝙫𝙞𝙙𝙞𝙪 𝙄𝙤𝙧𝙙𝙖𝙘𝙝𝙚

𝐂𝐚𝐫𝐭𝐢 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐚𝐫𝐢𝐧𝐭𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐬𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝𝐞𝐳𝐞:
1. Siegel, D. J., & Payne Bryson, T. (2017). Creierul copilului tău: 12 strategii revolutionare de dezvoltare unitara a creierului copilului tau (ediția a III-a). For You. ISBN 978-606-639-170-2 (ediția in romana);
2. Lansbury, J. (2017). Nu există copii răi: Despre educarea cu respect a copiilor mici, fara pedepse si rusine (O.-C. Gheorghiu, Trad.). Univers Enciclopedic. ISBN 978-606-771-091-5 (ediția in romana).

04/02/2026

Zilele acestea am deschis un nou spațiu de lucru.
În prima zi de curs, am clarificat ce înseamnă conceptul de copil interior și cm îl putem explora în practica psihoterapeutică. 💙

01/02/2026

🌞Flow. Arta de a trăi conștient

Există momente în care ești prins într-o activitate și atenția rămâne acolo. Nu sari de la un gând la altul, nu te oprești să te analizezi, nu simți nevoia să verifici dacă ceea ce faci este suficient. Lucrurile se leagă între ele, iar implicarea se menține fără efort.
În psihologie, această experiență este cunoscută sub numele de flow.
Conceptul a fost studiat de Mihály Csikszentmihályi, care a observat că oamenii descriu această stare în contexte foarte diferite, dar cu trăsături comune. Este vorba despre o formă de implicare completă într-o activitate care are sens pentru persoana respectivă. Atenția este stabilă, iar experiența este coerentă.
În flow, persoana rămâne conectată la ceea ce face. Gândurile nu se desprind de activitate, emoțiile nu devin copleșitoare, iar acțiunile curg una din alta. Există o direcție clară și un sentiment intern că lucrurile se desfășoară firesc.

Această stare apare frecvent în activități care cer continuitate și atenție: scrisul, studiul, munca făcută cu grijă, creația, o conversație în care asculți cu adevărat, timpul petrecut cu copilul tău, o activitate practică în care mâinile și mintea lucrează împreună. Nu este nevoie ca activitatea să fie spectaculoasă. Este suficient să fie importantă pentru tine.

Din perspectivă psihologică, flow-ul este asociat cu o bună reglare emoțională. Atunci când atenția este stabilă, mintea nu mai consumă energie în ruminație sau anticipare. Emoțiile se așază în ritmul activității. Mulți oameni descriu, după astfel de momente, o stare de claritate și liniște interioară.

Beneficiile experiențelor repetate de flow sunt observabile în timp. Oamenii care au acces la astfel de stări raportează un nivel mai scăzut de stres perceput, o capacitate mai bună de concentrare și un sentiment mai clar de continuitate personală. De asemenea, apare o relație mai puțin conflictuală cu propria minte și cu propriile emoții.

În practica clinică, se observă că accesul la flow este îngreunat de suprasolicitare, fragmentarea atenției și presiunea constantă de a performa. Lipsa timpului neîntrerupt și ritmul haotic fac dificilă implicarea profundă într-o activitate. Flow-ul are nevoie de spațiu, de ritm și de un minim de stabilitate internă.
Flow-ul nu se obține prin tehnici rapide și nu poate fi forțat. Apare atunci când persoana are condițiile necesare pentru a rămâne prezentă într-o activitate care contează. Din acest motiv, flow-ul este mai degrabă un rezultat al felului în care ne organizăm viața decât un obiectiv în sine.
Poate că întrebarea utilă este unde, în viața noastră, există loc pentru atenție, continuitate și implicare reală. Acolo apar, de obicei, și aceste stări.

💖Prescripții terapeutice pentru facilitarea experienței de flow

1. Creează timp neîntrerupt
Alege zilnic sau de câteva ori pe săptămână un interval de timp în care nu faci nimic altceva în paralel. Fără telefon, fără notificări, fără întreruperi. Flow-ul apare mai ușor atunci când atenția nu este nevoită să se fragmenteze constant.

2. Alege activități care cer implicare reală
Flow-ul nu apare în activități complet automate sau pasive. Alege ceva care cere atenție, decizie, prezență: scris, studiu, lucru manual, gătit conștient, citit, lucru creativ, conversații reale. Activitatea trebuie să aibă sens pentru tine, nu să fie aleasă pentru randament sau validare.

3. Redu evaluarea în timpul activității
Încurajează-te să rămâi în activitate fără să o analizezi constant. Observă tendința de a te verifica, de a te judeca sau de a corecta excesiv. Revino la ce ai de făcut, pas cu pas. Evaluarea poate veni ulterior, nu în timpul procesului.

4. Lucrează în ritmul tău
Flow-ul este dificil de accesat atunci când ritmul este impus din exterior sau când te grăbești constant. Ajustează durata și intensitatea activității astfel încât să poți rămâne implicat fără să te epuizezi. Continuitatea este mai importantă decât intensitatea.

5. Clarifică începutul și sfârșitul
Activitățile care facilitează flow-ul au nevoie de un început clar și de un final delimitat. Stabilește când începi și când te oprești. Acest cadru simplu ajută mintea să rămână organizată și reduce tendința de dispersie.

6. Observă corpul
Flow-ul este susținut de un corp relativ reglat. Oboseala extremă, lipsa somnului, tensiunea cronică reduc capacitatea de concentrare. Ai grijă de ritmul biologic: somn, hrană, pauze. Acestea nu sunt detalii secundare, ci condiții de bază.

7. Acceptă că nu apare de fiecare dată
Flow-ul nu este o stare permanentă și nu trebuie transformat într-o obligație. Uneori apare, alteori nu. Presiunea de a „intra în flow” îl face mai greu accesibil. Rămâi în activitate chiar și atunci când implicarea este mai modestă.

8. Integrează experiența, nu o urmări
După ce o activitate s-a încheiat, poți observa ce a fost diferit: cm a fost atenția, cm s-a simțit corpul, ce impact a avut asupra stării tale. Nu transforma observația într-o analiză rigidă. Este suficient să recunoști experiența.

Psiholog Dr. Gabriela Dumitriu

30/01/2026

✨Grup de Dezvoltare a Competențelor Socio-Emoționale pentru Copii✨

Grup dedicat copiilor care au nevoie de un spațiu blând și jucăuș pentru a-și înțelege mai bine emoțiile, a învăța să le exprime și a se conecta cu ceilalți într-un mod autentic și sigur.

Prin activități interactive, jocuri și exerciții creative, ne propunem:
🌟Recunoașterea emoțiilor de bază la sine și la ceilalți prin jocuri și activități creative.
🌟Exprimarea emoțiilor în moduri adecvate, folosind cuvinte și gesturi simple.
🌟 Dezvoltarea comportamentelor prosociale, precum împărțirea și colaborarea în jocurile de grup.
🌟Exersarea comunicării nonverbale, încurajând utilizarea expresiilor faciale, contactului vizual și gesturilor.
🌟Exersarea tehnicilor de autoreglare emoțională pentru gestionarea momentelor dificile.
🌟Participarea la activități de grup care construiesc încrederea și relațiile pozitive cu ceilalți copii.

Fiecare întâlnire este gândită ca un prilej de explorare, conectare și creștere emoțională — prin joacă, dialog și exprimare creativă.

📍 Locația: Bd. Unirii, București
💰 Preț/ședință de grup: 150 lei
📞 Înscrieri & detalii: Ovidiu – 076 217 1440; Alexandra – 075 111 6008
📩 info.artepsy@gmail.com

Pentru copiii care simt mult și au nevoie de un spațiu în care emoțiile lor sunt binevenite.

Vă așteptăm cu drag,
Alexandra & Ovidiu

21/01/2026

𝐂𝐮𝐫𝐬 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚
𝐂𝐎𝐏𝐈𝐋𝐔𝐋 𝐈𝐍𝐓𝐄𝐑𝐈𝐎𝐑: 𝐌𝐄𝐓𝐎𝐃𝐄 Ș𝐈 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐈𝐂𝐈 𝐃𝐄 𝐀𝐁𝐎𝐑𝐃𝐀𝐑𝐄 𝐏𝐒𝐈𝐇𝐎𝐓𝐄𝐑𝐀𝐏𝐄𝐔𝐓𝐈𝐂Ă

📅 Data: 3 și 10 februarie 2026
⏰ Interval orar: 16.00–21.00

📍 Curs avizat de Colegiul Psihologilor din România, cu 10 credite de formare continuă pentru psihologi.

☘️ Teme de conţinut teoretic şi aplicaţii practice care creionează strategia de lucru psihoterapeutic cu conceptul de „copil interior” – sinele copil, în practica individuală şi de grup:
☘️ Copilul interior – repere conceptuale din perspectiva psihologiei dezvoltării şi a teoriei sistemice;
☘️ Repere psihoterapeutice în explorarea conceptului de copil interior – perspective teoretice şi practice;
☘️ Evaluarea comportamentelor simptomatice din perspectiva stadialităţii sinelui şi a crizelor de dezvoltare;
☘️ Utilizarea metodelor expresiv-creative pentru conectarea cu resursele stării de copil interior;
☘️ Utilizarea tehnicilor de tip mindfulness şi imagerie dirijată pentru accesarea resurselor de creştere şi dezvoltare;
☘️ Utilizarea cardurilor metaforice în lucrul cu instanţa de „copil interior” şi „sine infantil”.

👤 Formator
Psih. Princ. Dr. Gabriela Dumitriu – psiholog clinician şi psihoterapeut integrativ, cu supraspecializări în psihoterapie corporală şi psihologia copilului hipersenzitiv, psihologia copilului şi a familiei; formator şi supervizor, cadru didactic, autor de lucrări de specialitate.

🎯 Obiectivul principal al cursului este sprijinirea mobilizării resurselor de creştere şi creativitate în scopul dezvoltării sinelui, a autonomiei şi a sentimentului de autoeficacitate.
Conţinutul cursului vizează atât repere teoretice şi conceptuale, cât şi strategii de abordare psihoterapeutică rezultate din procesul de evaluare a funcţionării adulte. Orientarea şi mobilizarea metodelor şi tehnicilor sunt centrate pe creştere şi dezvoltare, facilitând intervenţia de cabinet într-o manieră pozitivă, constructivă, bazată pe conectare şi restructurarea sănătoasă a modelelor relaţionale.

📚 Conţinuturile sunt organizate pe parcursul a 10 ore de formare teoretică şi practică. După finalizarea cursului, cursanţii au posibilitatea de a participa la întâlniri lunare de grup, dedicate exersării şi aprofundării tehnicilor de lucru, precum şi intervizării/supervizării cazurilor.

🎯 Cursul se desfăşoară în format hibrid
– fizic, în Bucureşti
– online, pe platforma Zoom

📩 Informații Cost / Înscrieri:
👉 https://forms.gle/QXLRJaurEXGmjM5L9

17/01/2026

La noi e cu voie bună, armonie și profesionalism; ce ne-am mai putea dori?

Să împărțim cu toată lumea din ce avem și asta ne-am propus. Ne gândim de ceva timp la proiectul acesta, care începe să prindă din ce în ce mai mult contur.

Și dacă tot este bucurie și energie creativă, de la idee la faptă e doar un pas, iar noi îl facem cu încredere. Ceea ce ne dorim de la viață sunt experiențe pline de sens. Asta creăm și asta dăm mai departe.

Așa că vă așteptăm alături de noi la Podcastul ArtePsy.

ArtePsy

21/02/2026

18/02/2026

15/02/2026

11/02/2026

09/02/2026

05/02/2026

04/02/2026

01/02/2026

30/01/2026

21/01/2026

17/01/2026

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category