21/03/2017
Câteva cuvinte despre semnificația mandalelor...
In sanscrită ”mandala” înseamnă cerc. Mandalele sunt instrumente ritualice și de meditație mai ales în budhism și hinduism.
Unei mandale clasice i se pot atribui multiple semnificații, vom încerca să explicăm câteva dintre acestea.
Mandalele sunt reprezentări ale lumii, ale lumii cunoscute dar și ale lumilor necunoscute, în care practicantul vrea să acceadă... Mandala devine astfel o cale de acces spre alte lumi... Calea nu este însă accesibilă oricui, ea se poate realiza numai după îndeplinirea unor ritualuri sacre...
Mandala, reprezentare a lumii...
Mandalele au porți, forma clasică este cea rectangulară, cu patru porți în formă de T. Prin aceste porți se pătrunde în mandală, ca într-un templu, înaintând mai apoi spre centru ei... Centrul mandalei reprezintă un spațiu sacru. Exteriorul său este lumea fenomenală, samsarică, duală; interiorul mandalei reprezintă nirvana, non-dualitatea, capătul de drum al căutătorului spiritual. Acesta va explora ”lumea” mandalei, dinspre exteriorul cunoscut, omenesc, accesând apoi nivele din ce în ce mai profunde, mai rafinate de simțire și înțelegere, până când, în cele din urmă, va atinge centrul...
Mandala Kalachakra: porți ale lumii sacre...
Pentru asta căutătorul spiritual va trebui însă să se purifice: el va lăsa astfel la fiecare poartă a mandalei sau pe diferitele ei nivele, emoțiile omenești, mintea, obiceiurile, atașamentele... pentru că doar cel pur, doar cel fără atașamente, doar cel neîmpovărat de nimic - poate ajunge în centru... Porțile corespund punctelor cardinale iar mandala va trebui parcursă de mai multe ori, până la transformarea completă a emoțiilor respective: de exemplu, la poarta estică practicantul se debarasează de ignoranță, dobândind înțelepciune, la cea sudică va lăsa zgârcenia, dobândind generozitatea, la poarta verstică va lăsa furia, dobândind discernământul, la poarta nordică va lăsa invidia, dobândind bucuria... Astfel, mandalele devin în primul rând, și foarte concret, instrumente de ”curățare”, de purificare energetică, mentală, emoțională.
Centrul mandalei reprezintă ”regatul” iluminării, nirvana. Acolo căutătorul spiritual va găsi pur și simplu un spațiu, care, vom vedea mai târziu, reprezintă de fapt spațiul său interior, centrul său... Va putea descoperi însă o zeitate, o manifestare energetică superioară: un buddha al compasiunii, al iubirii, al vindecării... Ajuns în centrul mandalei, practicantul se va identifica cu acea zeitate, preluând trăsăturile ei: compasiunea, iubirea, vindecarea, înțelegerea, iluminarea... Astfel, mandala devine un instrument de rafinare emoțională, de vindecare, de evoluție.
Mandala lui Avalokiteshvara, buddha al compasiunii
În acest sens sunt clasice mandalele buddhiste conținând cele 5 familii de buddhași, de ființe iluminate. Ele reprezintă de fapt doar aspecte distincte, caracteristici ale ființelor iluminate: puritatea, non-violența, înțelepciunea, desăvârșirea, iluminarea. Acestea sunt privite ca și ”corespondențe” ale celor 5 lumi inferioare, samsarice: lumile guvernate de furie, dorință, invidie și gelozie, mândrie, ignoranță. Mandala facilitează astfel trecerea spre lumile superioare, transmutarea emoțiilor respective, prin meditație sau prin identificarea practicantului aflat pe calea iluminării, cu zeitățile respective, de fapt dobândirea ”frecvențelor” energetice superioare corespondente.
Cele 5 familii de buddhași...
Spuneam că mandala reprezintă însă și calea spre interior, spre spațiul sacru al fiecăruia, acolo unde se află sufletul, acolo unde se află Spiritul, Esența... Este un drum spre interior, un drum care poate fi dificil, presărat cu obstacole, cu ”zeități mînioase”, reprezentări vizuale plastice ale emoțiilor negative, ale violențelor, atașamentelor, înlănțuirilor. Ori pentru a ajunge în centru, toate acestea trebuie transcense... Mandala reprezintă astfel Calea spre interior... Practicantul o va parcurge mai întâi ca și reprezentare simbolică: mai apoi însă, antrenat fiind, o va putea parcurge în viața sa.
Pentru aceasta însă, mandala trebuie interiorizată, practicantul trebuie să intre în mandală, sau să aducă mandala în sine, să se identifice cu mandala și cu calea... Aceasta se realizează prim meditația cu mandala, prin tehnica de fixare. Doar privind mandala câteva secunde - miracolul nu se întâmplă...
O altă interpretare a mandalei este cea de reprezentare a minții: minte care conține ”realitățile” samsarice, grosiere, fenomenale, dar a cărei esență este de fapt conștiința: conștiința de sine, iar mai apoi, conștiința cosmică. Mandala îi va indica practicantului drumul spre esența minții sale, la fel ca și în cazul emoțiilor, ajutându-l să transceadă straturile superficiale,”lumești”... Descoperind Esența minții sale, practicantul va înțelege că aceasta este Esența a tot, Centrul... practicantul va descoperi Punctul terminus al călătoriei sale, dar și Punctul de emergență al Creației...
Spuneam că mandala poate folosi ca și instrument pentru a accesa diferite forme de energie: sunt cunoscutele yantrele hinduse, care și ele, corespund fiecare unei divinități. Dar o divinitate, reprezintă de fapt în orice cultură și în orice religie, o formă de energie... Concentrându-se asupra unei yantre, practicantul va accesa o anumită formă de energie. Simbolurile reiki reprezintă și ele mandale, cu exact același rol, de a racorda practicantul la o anumită frecvență: acea a energiei pure, a iubirii, a vindecării trecutului, etc.
Yantra lui Kali, marea putere cosmică a timpului...
Asta reprezintă însă doar primul pas, acela în care practicantul consideră divinitatea respectivă sau respectiva frecvență energetică- ca fiind ceva exterior sieși. De fapt totul este în interior: și atunci interiorizarea mandalei te va face să înțelegi acest lucru: că tu ești totul, tu conții totul, exact așa cm conții mandala-lume sau mandala-formă de energie...
Mandala, pentru budhiști, simbolizează de asemenea impermanența: mandalele sunt construite din nisip, printr-o strădanie exemplară (care semnifică desigur, necesitatea strădaniei spirituale...)... După ce practica meditativă și ritualul s-au încheiat, mandalele de nisip sunt împrăștiate în apă, în același mod în care totul se transformă, totul dispare, totul este nepermanent... În plus, informația și sacraliatea mandalei vor fi transferate apei, care le va răspândi în lume... Căci practica spirituală nu se desfășoară doar pentru sine, ci pentru toate ființele, văzute și nevăzute, din toate timpurile...
Kalachakra, mandală de nisip...
Mandalele pot constitui o ofrandă ritualică: ofranda ultimă, de devoțiune totală, este cea a întregii lumi ”care îți aparține”... În același timp, tu înveți să renunți, simbolic, la toată acea lume iluzorie, pe care o consideri ”a ta”...
Mandala ca și ofrandă...
C.G.Jung este cel care a ”descoperit” mandalele pentru lumea occidentală și le-a introdus în demersul psihoterapeutic. Pentru Jung mandalele reprezintă spirale de acces spre subconștient, dar și spirale în sens opus, spre evoluție, spre desăvârșire. După Jung, mandala este capabilă să restaureze o ordine interioară pierdută... dar mandala poate de asemenea crea noi structuri interioare, aspecte până acum neformate, nedefinite...
Mandala este o spirală a creației: ea trece prin același punct dar la un alt nivel, ceea ce înseamnă evoluție...
Floarea vieții...
Floarea vieții este o mandală clasică, de fapt tridimensională, este o mandală în spațiu. Este mandala SPAȚIULUI. A spațiului – ca și manifestare a Existenței, dar și a spațiului ca și ”conținător” al acestei manifestări…
După mine, ea reprezintă INTERDEPENDENȚA, conexiunea tuturor formelor de viață din univers… suntem interconectați cu/la TOT, așa cm sunt intersectate cercurile Florii vieții…
De ce? pentru că totul provine din aceeași Esență Primordială… și pentru că Totul face parte, trăiește și se dizolvă ÎN acea Esență Primordială: numită Dumnezeu, sau Brahma, sau orice alt nume I-au dat oamenii Necuprinsului…
Cercurile florii vieții reprezintă ”lumile” fiecărei ființe, intersectate, întrepătrunse, în interacțiune… reprezintă lumea materială, universul creat de/ și în jurul fiecărei ființe, dar și coconul, învelișul său energetic, lumea sa energetică.
Cercurile, de fapt sferele care alcătuiesc mandala, reprezintă unități ale structurilor mai complexe, căci tot Universul poate fi redus la unități: particule de energie, atomi, ființe, planete, galaxii… Particulele de energie devin atomi, atomii se grupează în ființe, planetele în galaxii, totul devine astfel un organism imens, FIINȚA Cosmică, Dumnezeul care crează, dar care conține, în același timp, totul…
Floarea vieții este de fapt infinită. Ea reprezintă Creația, în infinitatea dezvoltării, manifestării și interconexiunilor ei.
Dar pentru că mintea umană nu poate percepe infinitatea, Floarea Vieții este reprezentată ca fiind… o floare!
Mandala este o machetă energetică pentru re-ordonare a universului sau pentru creație de novo: a unei lumi, a unei părți din lume: din lumea fizică, din lumea emoțională, din lumile minții, din lumile Spiritului...
Mandalele LiLA fac parte din acestă ultimă categorie: sunt ”ordonatori de câmp”, cm le-ar defini un fizician: adică restructurează, reconfigurează, vindecă dizarmoniile - din câmpurile informaționale fizice, mentale, emoționale.
