14/05/2026
Uneori, accentul cade atât de mult pe „să fie în colectiv”, încât nu mai este analizat dacă acel copil poate funcționa real în acel mediu.
Un copil care:
– este constant agresiv,
– are nevoie permanentă de supraveghere,
– nu poate participa la activități,
– petrece mare parte din timp în opoziție, crize sau suprastimulare,
nu este automat „integrat” doar pentru că este prezent în grupă.
Integrarea reală presupune:
– capacitate minimă de participare,
– capacitatea de a accepta limite și cerințe,
– posibilitatea de a învăța și interacționa funcțional,
– siguranță pentru el și pentru cei din jur.
Uneori, prioritatea nu este menținerea copilului în colectiv cu orice preț, ci construirea abilităților de bază care îi vor permite ulterior să funcționeze mai bine într-un astfel de mediu.