Cabinet Individual de Psihologie - Claudia Mateescu

03/09/2023

Un copil plictisit va fi un adult independent

Atunci când se plictisesc, copiii caută soluții să alunge plictiseala. Și așa, cu ajutorul imaginației, copilul află despre el, ce vrea, ce îi place și devine creativ. Astfel, la adolescență sau maturitate, nu va mai aștepta să-i spună altul ce să facă și ce este bine pentru el. Va fi mai greu de manipulat, va fi o persoană cu valori proprii, autentic și asumat. Va fi un adult cu toleranță crescută la frustrare, care nu va apela la stimulente externe pentru a-și crea o stare de bine. Dacă vă iubiți copiii, lăsați-i să se plictisească.

01/09/2023

Vrei să știi dacă te încadrezi printre persoanele cu Tulburare de personalitate dependentă? Iată criteriile, conform DSM V

Indivizii cu această tulburare de personalitate sunt caracterizaţi printr-o nevoie excesivă şi pervazivă ca altcineva să aibă grijă de ei şi se agaţă de ceilalţi, de teama separării. Atunci când iau decizii, caută sfaturile şi încurajările celorlalţi, în mod constant. Mai mult decât orice, îşi doresc ca ceilalţi să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii din viaţa lor. Nu e de mirare că arareori îşi exprimă dezacordul faţă de ceilalţi, de teamă că le vor pierde sprijinul şi aprobarea. Deoarece le lipseşte încrederea în propria judecată şi în propriile abilităţi, le este dificil să înceapă proiecte şi să facă lucruri de unii singuri. Aceşti indivizi se vor implica şi în acţiuni care sunt dificile sau neplăcute, pentru a primi sprijin şi afecţiune din partea celorlalţi. Din cauza temerilor nerealiste că nu vor fi capabili să aibă grijă singuri de ei înşişi, se simt neajutoraţi sau inconfortabil atunci când sunt nevoiţi să fie singuri. Atunci când o relaţie apropiată este gata să se încheie, caută imediat altă relaţie suportivă şi plină de afecţiune. în sfârşit, ajung să fie preocupaţi de teama de a fi lăsaţi să aibă grijă singuri de ei înşişi.

Conform lui Benjamin (2003), persoanele cu tulburare de personalitate dependentă au avut parte de suficientă îngrijire şi atenţie ca bebeluşi, pentru a le permite să se lege emoţional de ceilalţi.În plus, ele au învăţat să se bazeze pe ceilalţi şi se aşteaptă ca ceilalţi să fie acolo pentru a le satisface nevoile. Totuşi, părinţii potenţialilor indivizi cu tulburare de personalitate dependentă nu i-au dezvăţat de acest tip de îngrijire atunci când era adecvat din punctul de vedere al dezvoltării. Ulterior, aceşti indivizi au învăţat comportamentul compliant dependent, precum şi evitarea autonomiei cu orice preţ. Drept urmare, şi-au dezvoltat în mod implicit un concept de sine negativ, iar unii adulţi continuă să se considere inadecvaţi şi sunt prea toleranţi atunci când sunt învinovăţiţi. Deoarece nu au învăţat să aibă grija de sine şi de cerinţele vieţii, trebuie să depindă de ceilalţi. Deoarece au resurse limitate de coping, sunt obligaţi să tolereze abuzul, care este preţul îngrijirii de care au nevoie. In mod obişnuit, viitorii indivizi dependenţi au fost batjocoriţi de colegi şi fraţi pentru incompetenţa lor. Drept rezultat, sentimentele lor de inadecvare şi incompetenţă au fost întărite şi reconfirmate. Pe scurt, aceşti indivizi sunt caracterizaţi printr-o supunere semnificativă faţă de o altă persoană, dominantă, care va oferi probabil îngrijire şi îndrumare neîntrerupte. O astfel de relaţie este menţinută chiar dacă presupune tolerarea abuzului, din moment ce persoanele cu tulburare de personalitate dependentă se consideră incompetente şi incapabile să supravieţuiască în absenţa unui altuia dominant.

01/09/2023

,,La fotbal și la politică se pricepe toată lumea!" Până nu demult era ceva ce auzeam în mod obișnuit. Acum aș zice că s-a adăugat psihologia. Toată lumea știe psihologie. Punem diagnostice fără să clipim, judecându-i pe ceilalți: e narcisic, e psihopat, paranoic, etc. Dar există o diferență între structura psihică și tulburare. Cu toții avem un versant narcisic, foarte normal, care ne ajută să ne construim o stimă de sine sănătoasă. Tulburarea narcisică presupune ca această stimă de sine să se transforme într-un sentiment de grandoare, de îndreptățire. La fel și cu celelalte procese psihice, care sunt normale într-un anumit grad. Diferența dintre normal și patologic ține de gradul în care se manifestă anumite comportamente. E normal să verificăm dacă am închis aragazul înainte să plecăm de acasă. Dacă ne întoarcem să verificăm de mai multe ori, atunci ar putea fi o problemă.
Prin urmare, voi trece în revistă principalele tulburări, conform DSM V, pentru a putea face diferența între o personalitate normală și tulburarea de personalitate.

Personalitatea histrionică

Personalitatea histrionică poate fi concepută ca acoperind un continuum de la sănătate la patologie, în care stilul de personalitate histrionic se află la extrema sănătăţii, iar tulburarea de personalitate histrionică se află la extrema patologiei.

Persoanele cu stil de personalitate histrionic se bucură de complimente și aprecieri, au un aspect exterior sau comportament fermecător, atrăgător și adecvat, sunt atenți la aspectul exterior, le plac hainele, sunt preocupați de stil și modă, sunt plini de viață și dornici de distracție, adesea impulsivi, dar își pot amâna gratificarea nevoilor. Le place să fie în centrul atenției, sunt orientați către senzații, demonstrativi din punct de vedere emoțional și afectuoși fizic. Reacționează emoțional dar adecvat. Folosesc un stil de vorbire care este global și specific, în mod adecvat.

Spre deosebire de aceștia, persoanele cu tulburare de personalitate histrionică, caută sau solicită constant încurajări, aprobare sau laude. Au un aspect exterior și comportament inadecvate, seducătoare din punct de vedere sexual. Sunt exagerat de preocupați de atractivitatea fizică. Își exprimă emoțiile prin exagerări inadecvate, egocentrici și cu o toleranță redusă când vine vorba despre gratificație. Se simt inconfortabil în situațiile în care nu pot fi în centrul atenției. Prezintă manifestări emoționale rapid schimbătoare și superficiale, utilizează un stil de vorbire excesiv de vag și lipsit de detalii.

08/07/2023

16/03/2023

Dreptul de a fi bătrân

Mă uit în jur și văd cm oamenirea consumă mai multe resurse pentru menținerea tinereții decât pentru eradicarea foametei pe planetă.
Cheltuim o avere pe creme exorbitant de scumpe, antirid, vopseluri de păr cu acoperire optimă a firelor albe, tratamente dermatocosmetice invazive, chirurgie plastică și alte tratamente de rejuvenare. Înghițim cu pumnul suplimente alimentare pentru un aspect mai tânăr.

În reclamele pentru tratamente faciale sunt folosite modele de 18 ani. Adică eu, femeie trecută de 50 de ani, voi arăta la fel ca și fătuca aia dacă folosesc acea cremă. Pe bune?

Toată această energie folosită pt aspectul fizic nu ar fi mai cu folos îndreptată către o stare de bine autentică?
Strigăm în gura mare despre cm ne întoarcem noi la natură. De natura noastră, ca ființe umane, nu ar trebui să ne îngrijim?

Cum am ajuns să credem că e rușinos să îmbătrânești?
Dacă la 40-50 de ani nu ai energia unei persoane de 20-30 ți se reproșează că te-ai băbit. Ai îmbătrânit. Așa și ? De ce să nu îmbătrânesc? Cum fac să-mi mențin energia tinereții dacă omul este construit din fabrică cu setarea bătrâneții? O avea și asta un sens, zic, să îmbătrânim. Dar cm putem să găsim sensul dacă nu acceptăm această condiție inerentă a ființei?

Bătrânețea nu e doar despre aspect fizic. Bătrânețea este o etapă a vieții în care, firesc ar fi, să ne preocupe alte lucruri decât la 20 de ani. Cum ar fi să rămânem atașați de copilărie și să nu ne dăm voie să ne maturizăm? Cum ar fi dacă ne-am reproșa că nu mai avem chef să ne jucăm șotronul la 40 de ani?

Eu cred că ne-am câștigat dreptul la bătrânețe. Ne-am câștigat dreptul să încetinim ritmul și să ne dăm voie să ne folosim energia pentru lucruri care ne dau stare de bine. Nu cred că abdomenul plat ne definește ca oameni. Ridurile ar trebui să ne vorbească despre experiența de viață a persoanei respective și nu despre faptul că nu investește suficient în aspectul fizic. Poate că dacă ne-am accepta bătrânețea ni s-ar revela aspecte pe care nu le-am putut vedea, preocupați fiind să negăm evidența. Dacă nu ne-am mai tortura cu vinovăția că nu mai putem face la 40 de ani ce făceam la 20, vom putea să vedem că viața poate fi frumoasă în fiecare moment al ei, dacă ne respectăm condiția și ne adaptăm așteptările la cine suntem și la cm ne dorim să devenim, în mod realist.

04/12/2022

Un animal nu e pentru un Crăciun!

Înainte de a îți lua un animal sau de a oferi un animal, privește și imaginea asta.

Distribuie, doar așa mai putem ajuta la conștientizare!
Mulțumim anticipat.

GTMCLUB www.clubgtm.com

29/09/2022