Raluca Iacob - Cabinet Individual de Psihologie

04/09/2025

🩸 Septembrie este luna dedicată conștientizării cancerelor de sânge – leucemie, limfom și mielom. Este un moment în care vorbim deschis despre prevenție, tratamente și speranță.

👉 În România, în fiecare an, aproximativ 3 din 100.000 de oameni primesc un diagnostic de cancer de sânge. Pentru mulți dintre ei, transplantul de celule stem este singura șansă la viață. În prezent, zeci de pacienți așteaptă un donator compatibil.

🤝 Veștile bune? Peste 80.000 de români s-au înscris deja ca donatori de celule stem, iar fiecare nou nume înseamnă o șansă reală în plus pentru cineva care luptă chiar acum.

30/07/2025

📢 Primăria Municipiului Bucureşti, prin ASSMB - Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, lansează proiectul „Testare genetică la cancerul de sân în formă incipientă”

De astăzi, începând cu ora 10:00, este activă aplicația online pentru înscrierea în proiectul care oferă sprijin persoanelor cu diagnostic de cancer mamar în stadii incipiente.
🔹 Ce oferim?
Sprijin financiar de până la 12.350 lei/beneficiar pentru testări genetice personalizate, necesare stabilirii unui tratament eficient.
🔹 Cine se poate înscrie?
Femei și bărbați, cu domiciliu stabil în București, diagnosticați cu cancer mamar invaziv (stadiu incipient), conform criteriilor medicale specifice.
🔹 Perioada proiectului: iulie 2025 – decembrie 2026, în limita a 600 de beneficiari eligibili.
🔹 Cum te înscrii?
Accesează platforma: https://testaregenetica.assmb.ro și completează dosarul online.

Acest proiect este o șansă reală pentru cei care se confruntă cu cancerul mamar în stadii incipiente să beneficieze de un diagnostic mai precis și un tratament adaptat nevoilor lor.

Pentru detalii complete și criterii de eligibilitate, vizitează site-ul și, dacă ai întrebări, scrie pe: testaregenetica@assmb.ro

23/07/2025

Într-o lume în care accesul la informații medicale este la un click distanță, este din ce în ce mai ușor să devii îngrijorat de simptome banale.
Dar ce se întâmplă când această îngrijorare devine copleșitoare și constantă?
Atunci putem vorbi despre ipohondrie, cunoscută astăzi în termeni clinici drept tulburare de anxietate legată de boală.

✅️Ce este ipohondria?

Ipohondria este o tulburare psihologică caracterizată printr-o preocupare excesivă față de ideea că suferim de o boală gravă, chiar dacă nu există dovezi medicale care să susțină acest lucru.
Persoanele cu ipohondrie pot interpreta greșit senzații corporale normale sau simptome ușoare, transformându-le în semne ale unor boli serioase.

➡️Exemple:

O durere ușoară de cap poate fi interpretată ca o tumoare cerebrală.

Un disconfort gastric devine, în mintea persoanei afectate, un posibil cancer.

✅️De ce apare ipohondria?

Ipohondria nu apare dintr-o singură cauză, ci dintr-o combinație de factori:

Experiențe medicale din trecut (personale sau ale celor apropiați).

Anxietate generalizată sau depresie.

Accesul constant la informații medicale online („Dr. Google”).

Modele învățate din familie – dacă un părinte era excesiv de preocupat de sănătate.

Nevoia de control asupra corpului și vieții.

Ipohondria poate apărea și după o perioadă de stres intens, pierdere sau traume.

✅️Ce simptome are o persoană cu ipohondrie?

✔️Verificări frecvente ale corpului (puls, alunițe, ganglioni etc.).

✔️Vizite repetate la medici, solicitând investigații.

✔️Evitarea clinicilor de teamă să nu li se confirme o boală.

✔️Teama constantă că medicii „au scăpat ceva”.

✔️Dificultăți de concentrare din cauza grijii față de o posibilă boală.

✔️Stare de neliniște sau panică după citirea unor informații medicale.

✅️Putem gestiona ipohondria singuri?

În unele cazuri, da – dacă anxietatea este ușoară și persoana devine conștientă că gândurile sale nu sunt realiste. Iată câteva strategii utile:

✅️Tehnici de auto-ajutor:

✔️Limitarea timpului petrecut căutând informații medicale online.

✔️Jurnalul gândurilor – notarea îngrijorărilor și reevaluarea lor logică.

✔️Exerciții de respirație și mindfulness – pentru reducerea anxietății.

✔️Stabilirea unui program clar de vizite medicale, fără a exagera cu analizele.

✔️Activități care aduc plăcere și relaxare – sport, artă, socializare.
Însă, dacă simptomele persistă sau afectează semnificativ viața de zi cu zi, este important să cerem ajutor specializat.

✅️Când este nevoie de ajutor profesional?

Dacă:
✔️Gândurile despre boală sunt zilnice și intruzive.

✔️Viața personală, profesională sau socială este afectată.

✔️Teama nu scade nici după investigații medicale clare.

✔️Ai încercat să gestionezi singur, dar fără succes.

Un psiholog sau psihiatru te poate ajuta prin psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT), care s-a dovedit extrem de eficientă în ipohondrie.
În unele cazuri, poate fi recomandat și tratament medicamentos pentru gestionarea anxietății.

‼️Ipohondria nu este o „exagerare” sau un „moft”, ci o tulburare reală, cu impact emoțional major.
Este important să ne tratăm cu compasiune, să înțelegem rădăcinile anxietății și să cerem ajutor atunci când avem nevoie.

🖍Sănătatea mintală este la fel de importantă ca cea fizică. Nu suntem singuri, iar vindecarea este posibilă.

16/07/2025

Masca virtuală:
Cum influențează rețelele sociale gândirea adolescenților?🤔

Trăim într-o epocă în care lumea reală a pierdut teren în fața celei virtuale.
Platformele sociale au devenit mai mult decât simple forme de divertisment: sunt oglinzi deformante care modelează identități, comportamente și valori, în special în rândul adolescenților.
Dar ce se întâmplă când aceste oglinzi devin standarde de viață?

📌Creatorii de conținut – noii idoli❗️

Pentru mulți adolescenți, influencerii nu sunt doar amuzanți sau creativi, ci adevărate modele de viață. Ceea ce spun, fac sau poartă devine imediat „tendință”.
Problema apare când acești creatori promovează standarde irealiste, valori superficiale sau comportamente riscante – toate ambalate în videoclipuri de 15 secunde, cu filtre, muzică catchy și milioane de vizualizări.
Într-un moment al vieții în care tinerii caută repere, acești creatori devin răspunsul ușor și accesibil.
Însă nu întotdeauna cel sănătos.

📌Psihologia din spatele ecranului

Adolescența este o perioadă a căutării identității, a rebeliunii și a impresiei că „știm tot”.
Biologic vorbind, creierul adolescentului – în special zona responsabilă de decizii și gândire critică (cortexul prefrontal) – nu este încă pe deplin dezvoltat.
În schimb, sistemul de recompensă (bazat pe dopamină) reacționează intens la stimuli rapizi: like-uri, vizualizări, reacții.
Aici intervin algoritmii – programe care livrează constant conținut captivant, adaptat intereselor tale. Asta face ca utilizatorul să petreacă ore întregi online, expus la mesaje care, repetate suficient, devin convingeri.

📌Ce riscă adolescenții?

➡️Scăderea stimei de sine din cauza comparațiilor constante cu „perfecțiunea” de pe ecran.

➡️Dezvoltarea anxietății și depresiei din cauza presiunii sociale și a nevoii de validare.

➡️Asumarea unor comportamente riscante (provocări virale, dietă extremă, expunere sexualizată).

➡️Pierderea gândirii autonome și înlocuirea ei cu conformism digital.

✅️Soluția?

Educație psihologică și dezvoltarea gândirii critice.
Nu este suficient să spunem tinerilor „nu mai sta pe rețele de socializare !”.
Este nevoie de educație emoțională și mentală – încă din școală.
Programe de psihoeducație care să abordeze:

➡️Cum funcționează creierul adolescentului?

➡️Cum să recunoască manipularea și conținutul nociv?

➡️Cum să-și construiască o stimă de sine sănătoasă!

➡️Cum să analizeze critic ceea ce consumă online!

Rețelele sociale fac parte din viața noastră și pot fi spații pline de creativitate, inspirație și conexiune.
Nu trebuie să le demonizăm, ci să învățăm să le folosim cu înțelepciune.
Adolescenții nu au nevoie de interdicții, ci de sprijin. De spațiu să întrebe, să greșească, să afle cine sunt — fără presiunea de a fi „perfecți” în fața unui ecran.
Este firesc să te simți pierdut uneori printre atâtea modele și mesaje.
Dar în spatele like-urilor ceea ce contează cu adevărat este cine devii tu, ca om.
Gândirea critică, echilibrul emoțional și încrederea în sine sunt cele mai valoroase „filtre” pe care le putem cultiva — împreună, prin dialog, educație și empatie.
Pentru profesori, părinți și toți cei care lucrează cu tineri: fiți acolo, nu ca judecători, ci ca faruri care luminează discret drumul.
Și amintiți-le mereu: nu trebuie să fie ca ceilalți ca să fie suficienți.

Raluca Iacob - Psiholog clinician

08/07/2025

„Culorile timpului” – O paralelă între evaluarea cognitivă și arta ca formă de exprimare la centrul de persoane vârsnice Asociatia Dragomir House.
În cadrul acestui proiect, am ales să abordez un simbol profund al percepției timpului și al funcției cognitive: ceasul.
Acesta joacă un rol esențial în evaluarea deteriorării cognitive la vârstnici, fiind elementul central al binecunoscutului test al ceasului – o probă clinică simplă, dar extrem de relevantă în detectarea timpurie a demenței sau a altor tulburări cognitive.
Am propus ca activitate coloratul ceasurilor, o combinație între evaluare și terapie.
Desenul acestui ceas decorat cu flori nu este doar un simplu exercițiu artistic, ci devine o oglindă a lumii interioare a persoanei în vârstă: atenția la detalii, organizarea spațială, capacitatea de concentrare, coordonarea mână-ochi și percepția simbolică.
Prin intermediul acestui proces creativ:
Observăm abilități cognitive precum planificarea, înțelegerea formelor și respectarea limitelor grafice;
Evaluăm indirect starea afectivă și nivelul de implicare emoțională;
Încurajăm exprimarea personală și creșterea stimei de sine, chiar și în stadii incipiente ale declinului cognitiv.
Ceasul devine, astfel, o metaforă a memoriei – uneori încețoșată, alteori vie și colorată.
Fiecare floare colorată, fiecare linie conturată reprezintă o încercare de a păstra vie conexiunea cu sine, cu trecutul și cu prezentul.

01/06/2025

La mulți ani de 1 Iunie!

Fie că ești mic sau mare, azi este despre copilul din tine — acel suflet jucăuș, curios, capabil să se bucure sincer și să viseze fără limite.
Nu uita să-l asculți, să-i zâmbești și, din când în când, să-l lași să iasă la lumină.
Indiferent de vârstă, cu toții purtăm un copil în noi — mai ascuns sau mai vizibil, dar mereu prezent.
Să ne amintim să râdem mai des, să sperăm mai mult și să ne bucurăm cu inima deschisă. 🌈

20/05/2025

19/04/2025

Paștele ne reamintește că fiecare renaștere începe cu un moment de liniște și reflecție.
Vă doresc ca această perioadă să vă aducă claritate, pace interioară și încredere în propriul drum.
Lumina Învierii să vă fie ghid în procesul de creștere și transformare personală.

Cu gânduri bune,
Raluca Iacob – Cabinet Individual de Psihologie