Cmi Dr Stoica Roxana Adriana

13/04/2024

Pe lângă povara pe care o are creșterea nivelului colesterolului LDL asupra bolilor cardiovasculare și creșterea riscului de deces, efectul poluării mediului este greu de demonstrat. Materiale plastice fac parte din viața noastră, iar particulele foarte mici numite nanoplastice (dimensiuni sub 1 micrometru) pot pătrunde în interiorul corpului uman. Un studiu ce a analizat compoziția plăcilor de aterom de la nivelul arterelor carotide provenite de la subiecți umani a evidențiat prezența polietilenului în peste 50% din cazuri. Aceia la care s-a detectat prezența de microplastice și nanoplastice au avut un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau moarte cardiovasculară.

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2309822
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38190543/

Rata de reciclare în România în 2022 era de 12.1%!
https://data.europa.eu/data/datasets/jqf3zswtrhsiywun9r92qg?locale=ro

08/10/2022

Avantajele folosirii inhibitorilor de PCSK9 (proprotein convertaza subtilizină/kexină 9): Alirocumab (Praluent®)

Care sunt studiile care arată scăderea eficientă a valorilor LDL colesterolului (LDLc)?

Programul ODYSSEY
• Studiul LONG-TERM: scăderea LDLc sub 70 mg/dl în săptămâna 12 la 82.1% din pacienții tratați cu alirocumab (75 mg) versus 7.2% în grupul placebo ca terapie adăugată la statină→ șansa ca ținta LDLc să fie atinsă este foarte mare

• Studiul COMBOII: scăderea LDLc sub 70 mg/dl în săptămâna 12 la 77.2% din pacienții tratați cu alirocumab (75 mg), plus o scădere medie suplimentară de 10.5% în săptămâna 24 la cei cu creșterea dozei la 150 mg comparativ cu ezetimib 10mg/zi→ efectul este mai bun comparativ cu alte clase

• Studiul ATERNATIVE: diferența dintre procentul de pacienți la care s-a obținut scăderea medie LDLc sub 70mg/dl în grupul cu alirocumab față de ezetimib a fost de 30% în cazul celor care au avut anterior intoleranță la statină → este o opțiune bună pentru cei cu intoleranță la această clasă

• Studiul OUTCOMES: tratamentul are siguranță cardiovasculară, alirocumab a redus riscul relativ de eveniment cardiovascular major cu 15% →la fiecare 29 de pacienți tratați, se previne un eveniment cardiovascular major adițional

Care sunt riscurile?
• Demență??: la o urmărire pe 2 ani, nu s-a observat o degradare a funcției neurocognitive, inclusiv la cei care au avut două valori consecutive ale LDLc sub 25mg/dl, respectiv 15mg/dl

• Cele mai frecvente reacții adverse??: durere orofaringiană, strănut, rinoree, prurit, eritem sau edem la locul de injectare

• Creșterea creatinin-kinazei, mialgii (dureri musculare)??: nu au fost observate creșteri semnificative la pacienții tratați cu alirocumab

Referințe
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25773378/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25687353/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26687696/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31272931/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29223954/

Treatment with a PCSK9 inhibitor is well tolerated and improves cardiovascular outcomes. Although no overall benefit was noted in all-cause or cardiovascular mortality, such benefit may be achievable in patients with higher baseline low-density lipoprotein cholesterol.

01/10/2022

Pacient&medic informat: Litiaza biliară la pacienții tratați cu liraglutidum (Saxenda®)

Tratamentul cu agoniști ai receptorilor de GLP1 este mult mai frecvent prescris în ultima perioadă de la aprobarea acestora pentru scăderea ponderală. În anul 2016, 1.9 miliarde de adulți aveau exces ponderal, iar în România riscul național de obezitate este 7/10 (1), ceea ce anticipează o folosire și mai mare a acestora (2).

Pe lângă beneficiile ponderale și cardiovasculare, tratamentul se poate asocia în unele cazuri și cu reacții adverse la care pacientul trebuie să fie atent, iar medicul implicat în monitorizarea acestora. De aceea, prescripția este una medicală, nu realizată de vecina sau de ”influencer-ul” care a slăbit 5 kilograme în o lună.

În analiza realizată după terminarea studiului LEADER (Efectul și acțiunea liraglutidului în diabet: evaluarea efectelor cardiovasculare) s-a observat creșterea riscului cu 60% pentru patologie biliară, acută sau cronică, la o urmărire de aproape 4 ani. Reacția adversă este încadrată ca frecventă (≥ 1/100 şi < 1/10).

Creșterea incidenței litiazei biliare a fost descrisă și după dietele sever hipocalorice care determină mobilizarea colesterolului din ficat și țesutul adipos periferic și ”încărcarea” sau saturarea bilei pe termen scurt (3). Pe termen lung, postul prelungit favorizează staza biliară și formarea de calculi (3). De aceea, nu este clară relația cauză-efect.

Pe de o parte, litiază biliară poate fi cauzată direct de liraglutid prin inhibarea colecistokininei, un alt hormon intestinal, sau modificarea compoziției bilei (4). Pe de altă parte, poate fi secundară scăderii ponderale în sine. Ar mai fi de menționat că scăderea ponderală are loc preponderent în primele 10 luni, iar litiaza a fost raportată uniform pe toată durata de urmărire. Indiferent de situație, tratamentul trebuie supravegheat medical, iar dacă apar simptome specifice (durere în abdominală, greață, vărsături, icter), vor fi recoltate probele de colestază și efectuată ecografia abdominală. De aceea, medicul trebuie să fie informat legat de automedicația cu terapiile din această clasă pentru a face recomandările potrivite.



1. https://data.worldobesity.org/country/romania-178/
2. https://www.grandviewresearch.com/industry-analysis/glp-1-receptor-agonist-market
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7364668/
4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27451030/