Cabinet individual de psihologie Dragan Mariana

Cabinet individual de psihologie Dragan Mariana Psihoterapie individuala si de cuplu

13/04/2025

Merg copiii pe strada imbracati in trupuri de adulti.
Si tot continua sa mearga, fara sa creasca, blocati la anumite varste, cu emotiile lor de copil rasunand prin buzele adultului.
Asta vedem azi pe strada. Si cat timp vom mai vedea….
Sunt pa cale sa spun ca nu exista adult fara un copil interior ranit, dar cm stiu deja ca unii vor spune ca exagerez, ma abtin si pun ca majoritatea oamenilor au inauntrul lor un copil ranit, care respira si traieste inauntrul lor. Un copil care a suferit la un moment dat, fie prin abuz fizic, fie prin tradare, fie prin nedreptate, fie prin abuz emotional, fie prin deprivare emotionala, un copil care a trecut prin durere si a invatat sa faca fata durerii.
Marea problema este ca un copil a invatat sa faca fata durerii la varsta lui, la 2 ani, la 5 ani, la 10 ani, cu emotiile aferente acelei varste. La maturitate, lectia invatata in copilarie va fi procesata prin emotiile de atunci, nicidecum prin emotiile unui adult, ci prin emotiile unui copil care a invatat cm sa faca fata durerii.
O rana de nedreptate in copilarie te-a invatat sa lupti si sa priveti oamenii cu neincredere, sau sa fugi, sa te ascunzi pentru ca undeva te pandeste un fel de pericol.
Copiii din noi au nevoie sa fie recunoscuti, copiii din noi au nevoie de voci, copiii din noi au nevoie de protectia noastra, a adultilor care am devenit.
Nu despre vindecarea copilului interior vreau sa vorbesc, ci despre retraumatizarea lui, acum, in prezent.
In copilarie ai tacut pentru ca ti s-a spus: ‘ Nu mai vorbi atat, nu vezi ca am treaba!. Pleaca de aici, ca deranjezi, aici suntem doar oamenii mari! Stai si tu potolit ca deranjezi, nu vezi ca toti copiii sunt cuminti! Nu mai rade asa tare, ca deranjezi! Numai prostii spui, mai bine taci! Taci si du-te in camera ta! „
Si ai tacut! Ai tacut pentru multi ani si cand vorbesti tot timpul ai grija sa spui ceva cu sens, sau tot timpul te intrebi daca e corect ce zici, daca nu cumva vei fi judecat, ai tacut si ai ramas cu o senzatie acuta de impostor. Ai invatat in copilarie ca tu nu meriti sa fii ascultat.
Cum reusesti azi sa iti retraumetizezi copilul interior? Raspunsul e simplu: pastrand reactiile copilului interior ranit si reactionand in acelasi fel. Ai fugit atunci, fugi si acum, ai preferat in copilarie sa fii nevazut si acum preferi la fel. Doar ca azi tu esti adultul si te intreb: Cine reactioneaza, tu sau copilul tau interior ranit?
Din ce in ce mai multi dintre voi au fost la psiholog, si va felicit din tot sufletul. Ati aflat despre copilul interior si despre ranile lui. Ati aflat ca trebuie sa il recunoasteti, sa il ascultati, sa aveti iubire si compasiune pentru el. Total adevarat.
Doar ca a avea iubire si compasiune nu inseamna sa ii pastram reactiile de atunci, Acele reactii sunt reactiile durerii. Pastrarea lor inseamna pastrarea durerii, perpetuarea durerii.
Copilul din noi are nevoie sa fie recunoscut - te vad, te aud, sunt aici cu tine.
Are nevoie de iubire, de afectiune - iti imaginezi ca il iei in brate si devii parintele copilului interior.
Are nevoie sa fie ascultat - o sa il „auzi” vorbind despre el si cm vrea sa fuga, sa se ascunda, cm nu mai vrea sa primeasca in fata durerea. Il asculti si il imbratisezi.
Are nevoie sa treaca peste durerea lui: Ii vorbesti - „ Dragul meu Eu, sunt aici, cu tine. O parte din Noi a crescut si acum eu sunt adultul si te iubesc si te protejez si sunt langa tine orice ar fi. Ai venit pe lume sa stralucesti si impreuna vom gasi o cale sa facem asta. Acum vom vorbi, acum vom straluci impreuna, acum, impreuna, vom Fi. „
De prea multe ori aud : copilul meu interior si tu mi-l ranesti din nou. Asta nu inseamna decat o pastrare a reactiilor acelui copil, o pastrare a durerii.
A venit timpul sa ii oferi o voce acelui copil, sa il lasi sa spuna - Nu imi place cm vorbesti si nu te mai ascult. NU e ok sa imi spui sa tac, sau sa imi spui sa nu mai rad atat de tare. O sa fac cm stiu eu si cm simt eu. Daca vrei sa continuam dialogul, iti sugerez sa schimbi….
A venit timpul sa ii spui copilului interior : „ eu am crescut si eu acum sunt adultul si sunt langa tine si te voi iubi si te voi proteja si te voi creste cu iubire si cu intelepciune calda, plina de compasiune”
Vindecarea copilului interior ranit presupune cresterea lui, un reparanting, pana cand copilul interior ranit se vindeca si creste cu emotiile sanatoase si libere, pline de bucurie, de entuziasm, de spontaneitate.
Ma veti intreba : Bine si daca imi cresc copilul interior, ma voi mai putea bucura de jocurile copilariei?
Da, cu siguranta ta. De abia atunci vei redescoperi naturaletea fireasca a copilului, de abia atunci vei dansa in ploaie, te vei bucura de fiecare raza de soare si de zborul unui fluture si de prima gargarita care iti aterizeaza pe mana.
Si asta pentru ca inauntrul tau vor putea sa respire libere emotiile firesti ale copilariei, acea bucurie entuziasta, firescul lipsei de griji, firescul si entuziasmul jocului de dragului jocului.
Si daca vreti, vindecarea copilului interior este un act de iubire de sine.
Iubeste-l, iubeste-te si joaca-te cu viata.
Din iubire pentru mine si pentru voi❤
Mariana Dragan

19/09/2024

Noi oamenii nu stim sa iubim. In schimb ne pricepem teribil de bine sa vindem cuvantul „iubire” .
Te iubesc daca: esti s*xy, stii sa porti o camasa, imi deschizi usa de la masina, ma suni, imi dai dreptate, faci s*x, daca esti destept, daca esti calma, daca nu ma critici, daca esti fidela, daca iti place sa mergi cu bicicleta :) ;) daca….daca….daca
Sunt o multime de monede de schimb ( tot ce urmeaza d**a „ daca ) pe care le cerem pentru iubire.

Si daca un „ daca „ din asta nu e indeplinit, atunci sa te tii. Parca dispar toate celelalte „ daca „ care sunt indeplinite si ne mai si focusam pe ce nu avem, decat sa ne focusam pe ce avem deja si ne face fericiti.

Noi, oamenii, nu stim sa iubim. Ne pricepem doar sa vindem si sa cumparam ceva ce numim iubire.
Daca sun la pranz o sa fiu iubit, daca ma imbrac nu stiu cm o sa fiu iubit, daca am masina aia o sa fiu iubit, daca am job-ul ala o sa fiu iubit si cate si mai cate.

Fiecare dintre noi isi stabileste niste standarde, niste repere, niste monezi de schimb pentru iubire. Apoi, cand consideram ca suntem destul de vandabili, ne scoatem pe piata.

Fiecare are strategia lui de marketing. De cele mai multe ori strategia de marketing se numeste „varianta demo” Varianta demo, tine vreo cateva luni, timp in care aratam doar ce e bun si frumos in noi. D**a care, varianta demo se termina, ca nu putem fi ca niste ingerasi toata viata, si apoi..se apropie despartirea, divortul si … din nou pe piata iubirii. NImic nou sub soare. Are balta peste, piata iubirii este intregul Pamant.

De multe ori, standardele astea nu au nimic in comun cu realitatea, dar na, daca tot le-am stabilit, cei mai multi se chinuie cu drag si spor sa ajunga sa sa aibe destule monezi pentru a cumpara iubirea. De obicei astea sunt casa, masina, si un job ok.

Iubirea este cel mai vandut obiect de pe Pamant. E iubirea un obiect??!!! Pai nu prea e, ca e o emotie. Dar si ce daca, noi, oamenii, am facut-o obiect si o tranzactionam de cand ne nastem pana murim.

Cam cinica postarea asta, nu-i asa?!
Cred ca a venit momentul sa recunoastem ca noi oamenii nu stim sa iubim. Asta este nivelul de constiinta la care suntem azi. Si asta e primul pas.
A doilea pas: d**a ce recunoatem ca nu stim sa iubim, sa ne dorim sa invatam ce inseamna iubirea. Doar atat. Sa fim dispusi sa descoperim ce inseamna iubirea, ce ar putea fi daca nu ar mai fi doar un obiect bun de tranzactionat.
Vedeti voi, dar banuiesc ca ati observat deja, ce se ascunde in spatele monezilor cu care cumparam sau vinde iubirea este insasi autenticitaea noastra.
Platim cu noi insine, ne inabusim autenticitaea ca sa putem fi iubiti sau ca sa cumparam iubire. Si apoi, tarziu, pe la nu stiu ce varsta, ne intrebam, cu capul ingropat in maini: Ce am facut cu viata mea, unde mai sunt eu?
Pai tu, tu esti nicaieri, de vreme ce mare parte din tine ai folosit-o doar ca moneda de schimb pentru iubire
Al doilea pas: sunt dispus sa descopar iubirea, sunt dispus sa imi pastrez autenticitatea.

Al treilea pas…..sunt dispus sa ma deschid catre iubire.
Iubirea este dintotdeauna in noi. Da, da, inauntrul nostru suntem doar iubire. Din pacate, nu ajungem la ea pentru ca avem un invelis tare gros de ego. Dar daca suntem dispusi sa ne deschidem catre iubire, asta ar putea insemna ca suntem dispusi sa dam deoparte armura greoaie a egoului.
Dincolo de ego, gasim iubirea. Dincolo de ego, ne gasim pe noi. Pentru ca noi suntem iubire.
Si acel nivel de constiinta va veni.

Mariana Dragan

12/06/2024

Iertarea nu inseamna uitare. Cand confundati iertarea cu uitarea nu faceti altceva decat sa bagati sub pres motivele supararii si sa sperati ca timpul le rezolva. Da, timpul isi face partea lui, dar important este sa ti-o faci si tu pe a ta.
Iertarea este adevarata si completa, atat de punct de vederea rational cat si emotional, (acea iertare in inima, cm as spune eu ) atunci cand ii multumesti celui care te-a ranit.
Iti multumesc ca m-ai ajutat sa imi dau seama de rana mea. Fara ajutorul tau nu as fi vazut-o. Iti multumesc ca mi-ai adus rana spre constientizare si ai fost unul din factorii care m-au ajutat sa ma cunosc mai bine, sa mai iubesc asa cm sunt , sa inteleg mai multe despre mine, despre nevoile mele. Datorita tie a disparut durerea de: (nedreptare, abadon, ruptura, legare, nevoii de iubire, etc, etc…….) durere pe care o purtam de multi anii. Acum iti multumesc din tot sufletul. Si in sufletul meu exista doar emotii de iubire si compasiune fata de tine.

Va las cateva intrebari ca sa va dati seama daca ati iertat sau nu. Sunt total orientative, dar daca raspundeti cu da la vreuna din intrebari, pfffuuuaaa! E posibil sa fi iertat doar rational, dar emotional nu.
Pastrezi vreun resentiment in inima ta cand te gandesti la acea persoana ( fie el cat de mic )
Te poarta aceasta amintire in trecut si te face sa retraiesti emotiile negativve pe care le-ai trait atunci?
Daca te reintalnesti cu acea persoana, simti ca te enervezi, simti ca vrei sa te retragi, simti ca vrei sa pastrezi distanta??
Daca te cercetezi cu atentie , mai pastrezi ganduri megative fata de acea persoana?
Mai e vreo urma in tine a sentimentului de victimizare?
PS. Daca nu puteti ierta pe cineva, asta e. Fiti sinceri si recunoasteti ca azi nu puteti ierta, azi nu puteti iubi persoana respectiva.Nu va agatati de idealuri spirituale in mod rational. Va garantez ca intotdeauna exista un maine.
Din iubire pentru mine si pentru voi

11/06/2024

Parentingul permisiv - sau cm sa nu ne educam copiii
Copiii au nevoie de parinti
O sa incep spunandu-va o mica poveste.
Intr-o zi, un prieten isi parcase masina. Era iarna. Dintr-o data aude in spatele masinii: Boc! Boc! Boc! La inceput s-a speriat si primul gand a fost ca au inceput sa cada pe masina bucati de gheata. Se uita in oglinda retrovizoare si vede 2 moturi. Coboara si…ce sa vezi??!! Erau 2 copii de vreo 5 ani, asa, care luasera o bucata de gheata mare, o asezasera pe masina lui si cu alta bucata de gheata spargeau prima bucata de pe masina lui. Mamicile stateau pe telefon cativa metri mai incolo. Evident a inceput, sa le faca educatie Omul e bland si a inceput sa le povesteasca copiilor despre stricat masina, despre consecinte , despre cat e de important sa nu strici lucrurile altora, etc. Asta pana cand au aparut mamicile care au inceput sa strige ca nu el le educa copiii, ca el nu are voie sa le spuna copiilor ce sa faca si ce nu, replici pline de sloganuri alandala, de genul copiii sunt copii si au dreptul sa se joace.
Da, au dreptul sa se joace, dar nu au dreptul sa strice masina altcuiva.
Asta e parentingul permisiv. Un copil crescut fara limite, un copil crescut fara sa fie invatat ca in viata exista alegeri si consecintele alegerilor, un copil crescut fara sa fie invatat respectul fata de ceilalti si de bunurile celorlalti.
Un parinte are mai multe roluri in viata unui copil.
Roluri de parinte iubitor ( parintele care se joaca cu copilul)
Rolul de prieten si confesor al copilului - copilul vine si povesteste tot felul de intamplari ) ,
rolul de sfatuitor ,
Rolul de parinte autoritar ( este de datoria parintelui sa stabileasca niste limite clare si bine definite ) ,
Rolul de educator - parintele il invata pe copil bunele maniere, ce inseamna responsabilitatea, empatia, parintele ii citeste copilului primele povesti. Din povesti copilul incepe sa isi formeze gandirea abstracta.
Rolul de calauza morala - parintele isi transmite copillului valorile personale - onestitatea, sinceritatea, autenticitatea, responsabilitatea fata de el insusi si fata de ceilalati, Parintele isi iinvata copilul despre adevar si cat de simplu e sa spui adevarul. Parintele isi sprijina copilul sa isi formeze o stima de sine sanatoasa, cultivandu-i Increderea in propriile capacitati. Toate prin exemplu personal, prin mici conversatii cu copilul, prin povesti, prin jocuri interactive.
Rolul de calauza spirituala - copilul participa activ la viata spirituala a familiei ( mersul la biserica, sau meditatia)

In parentingul permisiv parintele evadeaza din rolul parintelui autoritar, ramanand concentrat doar de rolul de parinte prieten, parinte iubitor. Efectiv, parintele evita sa isi asume rolul de parinte, preferand sa ramana doar in rolul de prieten al copilului.
Doar ca avem o problema. Rezistenta la frustrare. In perioada 0-4 ani copilul isi formeaza rezistenta la frustrare. Daca nu si-o formeaza pana in 4 ani, daca nu se loveste de refuzuri si de limite pana in 4 ani, mai tarziu nici nu si-o mai formeaza. La maturitate acest copil cand va intampina anumite obstacole, va renunta, pentru ca el nu stie sa faca fata frustrarii de a nu obtine imediat ce isi doreste.
Cum va fi la maturitate un copil educat fara limite clare si fara disciplina, cm va fi el la serviciu? Ganditi-va ca are foarte mari sanse sa ajunga un adult care nu stie/nu vrea/ nu poate sa se supuna unor reguli clare, ii va fi foarte greu sa isi gestioneze timpul in asa fel incat sa raspunda pozitiv cerintelor unui loc de munca. Poate de asta multi tineri isi schimba locul de munca foarte des.
Lipsa de structura si limite in copilarie poate foarte usor sa conduca la maturitate la dificultati in gestionarea stresului, la anxietate sociala.
Parentingul permisiv, deși bine intenționat, poate crea un mediu în care copiii nu învață abilitățile necesare pentru a face față provocărilor și responsabilităților vieții adulte. Este foarte important ca părinții să găsească un echilibru între oferirea de libertate și stabilirea de limite clare și consistente.

Cateva din consecintele parentingului permisiv care se pot manifesta la maturitate:

Nonconformism excesiv: Adulții pot avea tendința de a nu respecta regulile și autoritatea, având dificultăți în a se adapta la structuri organizate, cm ar fi locurile de muncă sau instituțiile educaționale.
Comportament antisocial: Pot dezvolta tendințe antisociale, având dificultăți în a respecta normele sociale și legale.
Indecizie: Pot avea dificultăți în a lua decizii importante, nefiind obișnuiți să facă alegeri responsabile în copilărie.
Lipsa planificării: Pot întâmpina dificultăți în planificarea pe termen lung și în setarea de obiective, ceea ce poate afecta negativ cariera și viața personală. Din cauza rezistentei la frustrare foarte mici.
Dependență de alții: Pot deveni dependenți de alții pentru ghidare și suport, având dificultăți în a funcționa independent. In copilarie stalpi erau parintii care permiteau. La maturitate nu stiu sa functioneze singuri.
Lipsa inițiativei: Pot întâmpina dificultăți în a-și lua inițiative și în a-și asuma responsabilități
Reacții emoționale intense: Pot avea reacții emoționale disproporționate la evenimentele cotidiene, deoarece nu au învățat să își gestioneze emoțiile în mod eficient.
Dificultăți în exprimarea emoțiilor: Pot avea dificultăți în a-și exprima emoțiile în mod adecvat și în a comunica eficient despre sentimentele lor.
Renunțarea ușoară: Pot renunța la proiecte și obiective atunci când întâmpină dificultăți, nefiind obișnuiți să depășească obstacole.
Motivație scăzută: Pot avea dificultăți în a se motiva și în a rămâne concentrați pe obiective pe termen lung.
Confuzie identitară: Pot avea dificultăți în a-și defini identitatea și valorile personale, din cauza lipsei de ghidare și structură în copilărie.
Lipsa direcției: Pot avea dificultăți în a găsi un sens și o direcție în viață
Obiceiuri nesănătoase: Pot dezvolta obiceiuri nesănătoase, cm ar fi alimentația necorespunzătoare și lipsa de activitate fizică, din cauza lipsei de structură și de reguli în copilărie.
Risc crescut de comportamente riscante: Pot fi mai predispuși la comportamente riscante, cm ar fi consumul de substanțe, din cauza lipsei de limite și de autocontrol.
Capacitate redusă de a face față stresului: Pot avea dificultăți în a face față stresului și presiunilor cotidiene, nefiind obișnuiți să gestioneze situații dificile.
Răspunsuri inadecvate la stres: Pot dezvolta răspunsuri inadecvate la stres, cm ar fi retragerea sau reacțiile agresive.
Conflicte frecvente: Pot avea conflicte frecvente cu membrii familiei și partenerii, din cauza dificultății în respectarea limitelor și a normelor familiale.
Dificultăți în rolul de părinte: Pot întâmpina dificultăți în a fi părinți eficienți, replicând stilul permisiv și lipsa de disciplină cu propriii copii.
Dificultăți în gestionarea banilor: Pot întâmpina dificultăți în a gestiona finanțele personale, din cauza lipsei de educație financiară și de disciplină.
Instabilitate profesională: Pot avea dificultăți în menținerea unui loc de muncă stabil și în avansarea în carieră.
Dificultăți în depășirea eșecurilor: Pot avea dificultăți în a se recupera după eșecuri și a învăța din greșeli.
Capacitate scăzută de adaptare: Pot întâmpina dificultăți în a se adapta la schimbări și provocări neașteptate.
Insecuritate: Deși pot părea încrezători datorită libertății excesive primite în copilărie, acești adulți pot experimenta insecurități legate de lipsa unei baze stabile și a unei direcții clare în viață.
Dependință de validare externă: Pot căuta în mod constant aprobare și validare din partea altora, neavând un sentiment solid de valoare proprie.
Comportament egoist: Tendința de a pune propriile nevoi înaintea celor ale altora poate afecta negativ relațiile personale și profesionale.
Inchei spunand: copiii au nevoie de parinti, nu doar de prieteni.

Mariana Dragan

20/05/2024

Tabara de vindecare emotionala de la Sarmizegetusa
JOi 20 IUNIE SOLTITIU DE VARA— ajungem in jur de ora 12-13
Intalnire, d**a care plecam direct la Sarmizegetusa. Seara - focul sacru - scriem bilete pe care le vom arde in foc cu tot ce ne dorim sa lasam trecutului, cu partile din noi de care suntem dispusi sa ne despartim.
VINERI- Cetatea Costesti - Meditatii pentru vindecarea fizica si psihica in primul sanctuar
Meditatie pentru alchimizarea lectiilor stramosilor nostri - in al doilea sanctuar
Meditatie pentru intelepciune si accesul la memoria akashica - in al treilea sanctuar
Meditatie intalnirea cu ghizii de lumina - in al patrulea sanctuar.
SAMBATA- Vizitarea Cetatii Piatra Rosie - Meditatie recuperarea puterii personale, reintregirea sufletului. Meditatie de transcendere a egoului la Cioclovina.
DUMINICA- in ziua de Rusalii- Vizita la cetatea Fetele albe - meditatie pentru armonizarea tuturor informatiilor primite, fiind sprijiniti de o energie feminina, de continere. Meditatie de vindecare a copillului interior ranit.
LUNI - drumul catre casa cu oprire pe la TRONUL STRABUNILOR - cine isi doreste.

Eu va astept sa veniti cu mine in minitabara de la Sarmizegetusa. Va pot spune ca marea majoritate a celor care au venit cu mine in excursiile pe care le-am organziat la Sarmizegetusa, in decurs de 6 luni maxim un an si-au schimbat viata. Timpul petrecut alaturi de mine la Sarmi ( cm imi place sa alint locul ) a fost ca un prag peste care au pasit spre un nou drum.
Va astept sa pasiti si voi peste pragul asta. Locul este magic si eu sunt magica. Serile vor fi petrecute in jurul semineului de la hotel, in jurul focului de tabara sau in ciubar cu apa calda, afara, admirand stelele si bucurandu-ne impreuna si unul pe altul.
Intr-una din seri vom face o ceremonie a focului, vom aprinde un foc sacru in care vom arunca tot ce nu mai avem nevoie in viata asta, toate programele care ne-au parazitat si ne-au impiedicat sa ne exploram drumul destinului nostru.
In alte seri vom organiza tot felul de jocuri, care ne vor duce catre copilarie, ne vor ajuta sa ne vindecam copilul interior.
Pret 1000 lei/persoana. ( cazarea in camera dubla ) Pentru cine doreste camera single, va fi nevoie sa plateasca in plus )
Transportul nu intra in pret, fiecare vine cu masina, dar daca cineva nu are masina si vrea sa vina, se vor gasi solutii.

Din iubire pentru voi si pentru mine

14/05/2024

Daca tu nu stii sa te pui pe primul loc in viata ta, cu siguranta altii vor sti sa iti ofere locul 2, 3 sau 4
M.D.🤪

14/05/2024

Alter-egoul “NU sunt suficient de bun” iti fura viata si te impiedica sa te iubesti pe tine.
Te impiedica sa iti vezi propriile calitati, sa iti apreciezi valoarea si de cele mai multe ori te face sa te simti ca un impostor in propria viata.
Am cunoscut oameni care aveau o cariera impresionanta, facultati, doctorate si tot se chinuiau sa devina mai buni si mai buni si mai buni.
Atentie. Nu e o greseala sa iti doresti sa te perfectionezi. Este insa o greseala sa nu te consideri suficient de bun si sa te autoblochezi, cautand doar perfectionarea nu si actiunea.
Cand nu esti suficient de bun devii un Yes-man, raspunzi ca “ da” la toate solicitarile de ajutor.
Esti una din acele persoana care considera ca nu a facut suficient in viata?
Crezi ca modestia este principala ta calitate si ti-e greu sa fii multumit si mandru de tine?
Ti-e greu sa iti permiti sa stralucesti?
De cele mai multe ori te simti stingher cand primesti complimente de la ceilalalti si schimbi vorba?
Daca ai rapsuns cu “ da” la intrebarile astea, sa stii ca viata ta deja e traita de alte-ego-ul distorsionat “ nu sunt suficient de bun”
Voi reveni in cursul saptamanii cu mai multe intrebari de genul asta care iti pot arata ca viata ta este furata, pur si simplu, de accest alter-ego distorsionat.

Te astept marti, 21 mai, ora 19 ca sa mai vorbim despre “ nu sunt suficient de bun” si sa invatam sa il eliberam.
Prezenta pe baza de donatie, Bucuresti, zona Universitatii.
Din iubire pentru voi si pentru mine

13/05/2024

Nu sunt suficient de bun
Pentru mine asta este una dintre ranile majore pe care le caram d**a noi in viata.
Si cm tocmai lansez o teorie despre alte-ego distorsionat, o sa il denumesc asa: Alter-ego-ul distorsionat a lui Nu sunt suficient de bun. El e acel alter-ego care te traieste, care iti traieste viata in locul tau si nu te lasa sa te iubesti pe tine.
Ce face alter-ego-ul asta? Apare cand ti-e lumea mai draga. Apare prin furie, apare prin negare, apare prin invidie, apare prin cearta, apare prin Salvator, apare prin reactii intense emotionale la cea mai mica critica, apare prin lupta pentru dreptate, apare prin vinovatie, apare prin neiertare de sine si a altora, apare prin tristete si apatie, apare prin procrastinare….
Cum e cand apare prin furie? E de ajuns sa iti spuna partenerul ca poate e bine sa duci si tu gunoiul ca tu izbucnesti intr-o criza de furie alimentata de cuvintele :” d**a ce am facut pentrru tine acum ai gasit-o si pe asta?!” Si incepi o cearta de toata frumusetea, incarcata cu toate reprosurile de rigoare,stranse de-a lungul unui timp. Le torni pe toate cu furie , cu fata aprinsa si cu inima batand, doar doar, scapi de ideea ca “nu esti suficient de bun”, doar, doar scapi de acest alter-ego-distorsionat “ nu sunt suficient de bun”
Alter-ego-ul distorsionat si procrastinarea - Intarzii sa iei decizii si de multe ori, daca le-ai luat, intarzii sa le pui in aplicare. Cum gandeste criticul tau interior? Poate ca nu sunt inca pregatit, poate ca mai trebuie sa mai citesc o carte ca sa pot face asta, poate ca trebuie sa ma informez mai bine, poate ca trebuie sa invat mai mult, poate ca ca nu o sa ma descurc, mai bine aman putin. De data asta, alter-ego-ul distorsionat “ nu sunt suficient de bun” se confunda cu criticul interior.
Lupta pentru dreptate - daca intr-o discutie nu am dreptate, inseamna ca eu nu sunt suficient de bun si nu am cm sa accept ca nu sunt suficient de bun.
Cand primesti o critica, fie ea cat de mica, apare din nou alter-ego-ul distorsionat “ nu sunt suficient de bun” intra in functiune si te face sa reactionez excesiv doar doar scapi de apasarea criticii.
Sunt multe situatii cand alter-ego-ul distorsionat “nu sunt suficient de bun’ va traieste viata in locul vostru.
Va astept pe 21 mai,marti, ora 19, la o intalnire in care sa vorbim despre acest alter-ego , sa contientizam in cel fel ne preia viata fara sa ne dam seama si mai mult de atat sa facem o meditatie de eliberare a acestui alter-ego.
Participarea este pe baza de donatie. Bucuresti, zona Universitatii.
Din iubire pentru voi si pentru mine

03/04/2024

`Servici - acasa, acasa servici. Servici acasa, acasa servici si tot asa si cand ajungi acasa nu mai stii cm sa te mai imparti, o mancare , filme, odihna, ceva stiri ca doar tot romanul se pricepe la politica sau alte din astea si maine e o noua zi care seamana foarte bine cu ieri. Sambata, duminica, nu stii ce pat sau canapea sa iti alegi sau cu o bruma de energie te repezi intr-un supermarket, mai speli niste rufe, mai calci ceva, mai faci o curatenie, ca in timpul saptamanii ai fost prea obosita sa faci ceva. Unii dintre voi se mai duc pe la sala, si cumva bine fac, macar mai adauga o statie in drumul vietii, statia sala de sport, dar si asta, tot o chestie intre 4 pereti.
Copiii sunt si ei ca voi, plini de lectii si de exerciti, se intorc de la afterschool pe la 6, ajung acasa pe la 7, mananca pana pe la 8, mai fac ceva lectii si ziua lor seamana cu ziua de ieri, dar si ce daca.
Din pacate timpul trece si voi stati pe loc intr-o rutina care va fura precum niste nisipuri miscatoare.
Ai venit pe Pamant ca sa experimentezi viata in cat mai multe aspecte, cu bucurii chiar si cu suferinte ( da, asa e, suferinta este nascuta din atasamentele noastre, dar ce sa-i faci, mai greu cu renuntarea la atasamente ) In rutina nu experimentezi decat cercul inchis al rutinii si culmea e ca iti inveti si copiii la fel, sa se supuna griului repetat.
Pe Pamant avem la dispozitie o infinitate de jucarii si tu te complaci in a fi obosit si gata.
Si mai si intrebi naiv, dar ce sa fac, nu am bani, nu am timp, nu am cum, nu am cu cine, nu……bla , bla, bla, am auzit atat de multe scuze si pe bune, cand le aud chiar par plauzibile, dar sunt doar scuzele unor oameni care isi gandesc limitarile in loc sa isi gandeasca visele.
Chiar daca nu ai bani poti sa iei o minge de fotbal sa joci fotbal impreuna cu copiii tai sau 2 palete de badminton sa te joci intr-un parc, sau poti juca volei, sau poti face petreceri acasa cu prietenii sau poti iesi la iarba verde cu prietenii, cu copiii si sa jucati ce vreti voi, sau puteti contrui mici castele pe marginea unui rau…repet, pe Pamant avem o infinitate de jucarii. Noi sa fim dispusi sa ne jucam.
Viata se masoara in emotii, in clipe petrecute iubind, viata se masoara in prieteni, in amintiri si nicidecum in rutina privitului la tv sau altele asemanatoare.
Si stiti ce e cel mai important cand aveti copii??!! Creati-le amintiri frumoase, creati-le amintiri cand s-au jucat cu tata, cand au ras cu mama, cand au dansat, cand au schiat, cand au fost incurajati, cand au pierdut, cand au castigat, creati-le amintiri cu iubire si va jur ca nu vor calca niciodata in cabinetul meu sau al unui alt psiholog.
In curand o sa va pun lista unor excursii si m-as bucura tare mult sa veniti cu mine. Excursie la Polovragi, in Tinutul Luanei, la Cetatuia Negru Voda, din nou la Sarmi…din astea.
Pana una alta, va arat cu ce ma mai joc eu.
Si apropo, daca va place genul asta de joaca, il puteti contacta pe Tiberiu Olteanu sa ii solicitati sa organizeze o excursie si pentru voi sau ii urmariti postarile lui. Excursiile organizate de el sunt magice.
Din iubire pentru mine si pentru voi
Mariana Dragan

02/04/2024

Poti ajunge din punctul A in punctul B chinuindu-te sau poti ajunge din punctul A in punctul B razand, glumind, calatorind cu bucurie.
Daca iti propui sa ajungi in punctul B si iti doresti foarte mult sa ajungi acolo, oricum vei ajunge. Pur si simplu, habar nu am cm ( sau mai stiu cate ceva ) dar mare parte din ganduri/dorinte devin realitate. Fie ca sunt contientizate sau nu.
Sa nu uitati insa calatoria. Daca pierzi calatoria vei pierde mare parte si din bucuria ca ai ajuns in punctul B.
Am fost intr-o zi la Cetatuia Negru Voda. E oleaca de urcat si sincer, urcatul nu e punctul meu forte. Din lipsa de antrenament obosesc si d**a 10 metri, cred. Am inceput sa urc, am obosit, am gafait, eram cu o prietena care zicea : “Hai mai Mariana, ca a urcat mama mea in papuci! “ Pfuuaa…nu ma ajuta prea mult nici replica asa.
Din loc in loc erau cruci. Se zice ca Cetatuia Negru Voda este Meteora Romaniei.
MI-am adus aminte ca risc sa pierd insasi calatoria.
Asa ca…..am decis ca la fiecare cruce sa ma opresc si sa ma rog si rugandu-ma ma umpleam de pace, de iubire, de lumina, ma umpleam de binecuvantarea conexiunii cu pamantul, cu vantul, cu cerul.
Oamenii treceau pe langa mine gafaind, incrancenati, transpirati. Eu doar ma opream din loc in loc, lasand bucuria sa ma locuiasca. Oboseala disparuse cu totul, intr-un loc am stat de vorba cu niste copii din sat, le-am ascultat povestile, copii buni si harnici, in alt loc am stat de vorba cu o doamna care ne mai povestea din binecuvantarile locului.
Asa am aflat ca la o saptamana d**a Pasti este o sarbatoare “ Izvorul tamaduirii” si ca incepand din ziua aia din altar incepe sa curga firav apa care curge pana in ziua praznicului Adomirea Maicii Domnului. Miracol.
Drumul se transforma intr-o magie a sincronicitatilor, Shanti, nelipsita Shanti alerga vesela, simteam energiile locului si binecuvantarea iubirii.
Oamenii continuau sa treaca pe langa mine obositi, vaintandu-se ca drumul e greu dar trebuie sa il faca, ca asa e canonul, ca trebuie sa te chinuiesti ca sa meriti si eu incercam sa le spun: “
Oameni buni, opriti-va la fiecare cruce si rugati-va sau emiteti ganduri de recunostinta ca v-au adus gandurle pana aici”, dar degeaba.
Cuvintele treceau pe langa ei si isi continuau incrancenarea, mergeau uitandu-se in jos, cu capetele plecate, gafaind, ramanand conectati doar cu oboseala muschilor.
Am ajuns sus cu bucuria in suflet si in priviri, nici urma de oboseala, de chin sau ceva de genul asta ci doar o stare de recunostinta si beatitudine. Ma simteam binecuvantata.
Poti privi viata ca pe un canon pe care il ai de dus sau poti privi viata ca pe o bucurie care asteapta sa o experimentezi. Si asta e alegerea ta. Intodeauna tu, doar tu vei face alegerea. In asta consta liberul tau abritru, in alegerea perspectivei.
Poti alege sa te vaiti, sa te chinui, sa te tarasti incrancenat spre o destinatie sau poti alege sa te bucuri de fiecare pas al calatoriei si asta sa iti fie miracolul.
Tu alegi.
Apropo, pe 12 mai va propun o excursie aici, la Cetatuia Negru Voda. Este fix sarbatoarea Izvorul Tamaduirii, ziua cand izvorul din altar prinde viata. Cine este interesat sa imi lase un mesaj privat.
Din iubire pentru voi si pentru mine

Address

Bulevardul Dacia, Nr 26
Bucharest
020491

Opening Hours

Monday 10:00 - 21:00
Tuesday 10:00 - 21:00
Wednesday 10:00 - 21:00
Thursday 10:00 - 21:00
Friday 10:00 - 21:00

Telephone

+40755916262

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet individual de psihologie Dragan Mariana posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Cabinet individual de psihologie Dragan Mariana:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram