Adela Spulber - Consiliere dezvoltare personala

29/01/2026

Abuzul este un comportament repetitiv sau semnificativ prin care o persoană exercită putere, control sau vătămare asupra altei persoane, încălcându-i limitele, drepturile sau integritatea fizică / psihologică / sexuală / financiară.

Cheia nu este doar “ce s-a spus sau făcut”, ci contextul, frecvența, intenția și impactul asupra victimei.

1. Abuz fizic
Orice acțiune care produce durere, leziuni sau constrângere corporală. Exemple:
- lovire, împingere, strângere de gât
- aruncarea obiectelor spre cineva
- blocarea ieșirii din cameră
- distrugerea intenționată a lucrurilor personale cu scop de intimidare

2. Abuz emoțional / psihologic
Comportamente care subminează stima de sine, identitatea și siguranța psihică. Exemple:
- jigniri constante, etichetări („ești inutil/ă”)
- umilire în public
- manipulare prin vină sau frică
- gaslighting (negarea realității: „îți imaginezi”, „nu s-a întâmplat”)
- izolarea de prieteni și familie
- amenințări repetate

3. Abuz sexual
Orice contact sau presiune sexuală fără consimțământ liber și informat. Exemple:
- atingere nedorită
- presiune pentru acte sexuale
- glume sexuale insistente după refuz
- distribuirea imaginilor intime fără acord

4. Abuz financiar
Controlul sau restricționarea accesului la resurse pentru a crea dependență. Exemple:
- interzicerea muncii
- confiscarea veniturilor
- verificarea obsesivă a cheltuielilor
- datorii făcute în numele celuilalt fără acord

5. Abuz verbal
Limbaj agresiv folosit constant pentru a răni sau domina. Exemple:
- țipete frecvente
- insulte, sarcasm distructiv
- amenințări directe

Nu orice conflict, disconfort sau greșeală relațională este abuz. Diferența majoră este modelul repetitiv de control și vătămare, nu un incident izolat.

Exemple de situații care NU sunt abuz (în mod automat):

O ceartă ocazională în care ambii ridică tonul, apoi repară relația.
Feedback critic, dar respectuos („raportul are erori, te rog corectează”).
Stabilirea limitelor („nu vreau să vorbim acum, am nevoie de timp”).
Un refuz („nu pot să te ajut financiar luna asta”).
Diferențe de opinie politice, religioase, parentale.
O glumă neinspirată, urmată de scuze sincere și schimbare de comportament.
Un episod singular de nervozitate, fără intimidare sau repetitivitate.

Criterii de diferențiere

Pentru a evalua dacă vorbim de abuz, psihologia relațională se uită la:

1. Frecvență
Abuz: repetitiv, devine tipar.
Non-abuz: incident rar, izolat.

2. Intenție și dinamică de putere
Abuz: scop de control, intimidare, dominare.
Non-abuz: reacție emoțională fără intenție de subjugare.

3. Impact asupra persoanei
Abuz: frică, rușine cronică, scăderea stimei de sine, mers „pe coji de ouă”.
Non-abuz: disconfort temporar, dar siguranță generală păstrată.

4. Capacitatea de reparare
Abuz: lipsă de remușcare, negare, inversarea vinei.
Non-abuz: scuze autentice + schimbare vizibilă de comportament.

5. Libertatea personală
Abuz: restrângerea autonomiei (cu cine vorbești, unde mergi, ce cheltui).
Non-abuz: negocieri și limite reciproce.

Semnale de alarmă frecvente
- teamă constantă de reacția celuilalt
- monitorizare excesivă (telefon, social media)
- justificarea continuă a comportamentelor lui/ei
- sentimentul că „nu mai ești tu” în relație
- izolarea progresivă de sprijin social

Recunoașterea abuzului nu se bazează doar pe „ce s-a întâmplat o dată”, ci pe tipar, dinamica de putere și efectele asupra ta. Abuzul este adesea mai vizibil prin cm te face să trăiești zilnic decât printr-un singur episod.

Ieșirea dintr-o situație de abuz este mai degrabă un proces în etape, nu o singură decizie bruscă. Implică siguranță, claritate mentală, sprijin și pași practici. Ritmul diferă de la persoană la persoană — important este să fie sigur și sustenabil pentru tine.

Folosirea corectă a cuvântului „abuz” înseamnă a-l utiliza pentru situații în care există vătămare reală, tipar de comportament și dezechilibru de putere, nu doar disconfort, neînțelegeri sau conflicte obișnuite.

Pentru situații punctuale, neplăcute, dar reparabile, sunt mai potriviți termeni precum conflict, lipsă de respect, comunicare agresivă sau limită rigidă.

Disclaimer:
Conținut psihoeducațional
• Nu substituie evaluarea sau terapia psihologică
• Fiecare experiență este unică

24/01/2026

Nu orice disconfort este traumă.
Confuzia diluează sensul real al traumei psihologice.
Când totul devine „traumă”, experiențele cu adevărat traumatice sunt minimizate.
Etichetarea excesivă poate încuraja identificarea cu rolul de victimă, nu cu cel de persoană capabilă de adaptare.
Un limbaj corect nu neagă suferința ci o clarifică și o face vindecabilă.

22/01/2026

O parte din părinți trăiesc cu o frică constantă: "Dacă greșesc, îl traumatizez.” Această teamă nu vine din lipsă de iubire, ci din prea multă responsabilitate și presiune.

Psihologia ne arată că:
✨ copiii nu au nevoie de părinți perfecți
✨ au nevoie de adulți reali, disponibili și dispuși să repare

Când părintele se teme excesiv: evită limitele, se anulează pe sine, trăiește într-o vigilență continuă iar copilul simte asta.

Ironia este că anxietatea părintelui poate deveni mai destabilizatoare decât o greșeală ocazională.

Copiii nu sunt fragili precum sticla. Ei sunt flexibili atunci când există:
🤍 relație
🤍 predictibilitate
🤍 reconectare

Trauma nu apare din:
– plâns
– frustrare
– limite
– greșeli umane

Trauma apare din:
- frică constantă
- lipsa unui adult sigur
- relații fără reparare

Dacă te temi să nu-ți rănești copilul, dacă reflectezi și vrei să faci mai bine, dacă încerci să repari — ești deja un părinte suficient de bun.

16/01/2026

De ce e important să facem diferența dintre traumă și adversitate?

Nu tot ce doare este traumă.
Și nu spunem asta ca să minimizăm suferința.

În psihologie, adversitatea înseamnă experiențe dificile care pot fi procesate și integrate.

Trauma apare atunci când sistemul nervos este copleșit și rămâne blocat în supraviețuire.

De ce contează diferența?
Pentru că atunci când numim orice dificultate „traumă”:
– pierdem nuanțele
– scade înțelegerea reală a suferinței severe
– și riscăm să ne vedem pe noi înșine mai fragili decât suntem

Viața include stres, pierdere, eșec.
Psihologia nu ne promite o viață fără durere, ci resurse pentru a o traversa.

Trauma este reală. Și tocmai de aceea merită înțeleasă corect.

🤍 Psihoeducația creează claritate, nu etichete.

Disclaimer: Postare cu scop psihoeducațional. Nu înlocuiește evaluarea sau terapia psihologică individuală.

15/01/2026

Trauma este un concept bine delimitat, adesea folosit greșit în limbajul cotidian. Mai jos ai o clarificare riguroasă, aliniată cu literatura de specialitate (DSM-5-TR, ICD-11, psihotraumatologie, neurobiologia stresului).

Ce ESTE trauma:

1. Trauma este o experiență copleșitoare pentru sistemul nervos. Nu este definită doar de eveniment, ci de impactul subiectiv asupra persoanei. Trauma apare atunci când o situație:
- depășește capacitatea de reglare emoțională a individului
- activează intens sistemul de supraviețuire (luptă–fugă–îngheț)
- nu poate fi procesată adaptativ în momentul respectiv

2. Trauma implică amenințare reală sau percepută la adresa (conform DSM-5-TR și ICD-11):
- vieții
- integrității fizice
- integrității psihice
- siguranței personale sau relaționale fundamentale

Aceasta poate fi:
- direct trăită
- asistată (martor)
- repetată (ex: abuz cronic)
- indirectă (traumă secundară / vicarială)

3. Trauma produce urme neuropsihologice

Studiile arată modificări la nivel de:

- amigdală (hiperactivare – hipervigilență)
- hipocamp (memorie fragmentată, temporalitate afectată)
- cortex prefrontal (dificultăți de reglare emoțională)

De aceea trauma:
- nu este „doar o amintire”
- nu dispare prin raționalizare
- este stocată implicit, corporal și emoțional

4. Trauma poate fi:

Traumă acută – eveniment singular (accident, agresiune)
Traumă complexă – expunere repetată, mai ales în copilărie (abuz, neglijare, atașament nesigur)
Traumă de dezvoltare – afectează formarea sinelui, nu doar reacțiile la stres.

Ce NU este trauma (din perspectivă științifică)

1. Trauma NU este orice experiență neplăcută

❌ Eșecuri
❌ Frustrări
❌ Conflicte obișnuite
❌ Critici punctuale
❌ Stres cotidian

Deși pot fi dureroase, ele nu copleșesc sistemul nervos în mod traumatic.

2. Trauma NU este egală cu „m-am simțit foarte rău”

Intensitatea emoțională ≠ traumă.

Un eveniment poate fi: extrem de trist, foarte stresant, profund dezamăgitor fără a produce o traumă clinică.

3. Trauma NU este slăbiciune emoțională. Literatura subliniază clar: trauma nu apare pentru că cineva este „sensibil”, apare din interacțiunea dintre eveniment, context, vârstă, resurse interne și suport extern.

4. Trauma NU este un diagnostic în sine

Trauma este: un factor etiologic, un proces psihobiologic.

Diagnosticele pot fi: PTSD, CPTSD, tulburări de anxietate, depresie, tulburări de atașament etc.

5. Trauma NU este ceva ce „trebuie depășit” rapid. Studiile arată că vindecarea traumei:
- nu este liniară
- nu se rezolvă prin „gândește pozitiv”
- necesită siguranță, relație terapeutică și procesare graduală

O nuanță importantă (adesea ignorată)

🔹 Nu toți oamenii care trăiesc evenimente extreme dezvoltă traumă
🔹 Și evenimente aparent „minore” pot fi traumatice, mai ales în copilărie, dacă:
- există lipsă de suport
- există relații de atașament nesigure
- persoana este într-o perioadă vulnerabilă de dezvoltare

💯 Disclaimer – Psihoeducație

Conținutul publicat pe această pagină are scop psihoeducațional și informativ. Nu înlocuiește evaluarea psihologică, diagnosticul sau intervenția terapeutică individuală.

Informațiile sunt oferite din perspectiva psihologiei bazate pe dovezi științifice și pot avea caracter general. Fiecare persoană are un context unic, iar ceea ce este valabil pentru unii poate să nu se aplice altora.

Postările mele nu reprezintă o formă de terapie și nu creează o relație terapeutică. Pentru dificultăți emoționale semnificative sau simptome persistente, recomand consultarea unui specialist.

12/01/2026

După 5 ani de studii, formare și analiză personală și 2 ani și jumătate de concediu de maternitate, simt că a venit momentul unei noi etape în parcursul meu profesional.

Revin cu emoție și claritate către munca mea de psihoterapeut, cu dorința profundă de a lucra direct cu oamenii, în cabinet. Maternitatea m-a schimbat, m-a așezat mai mult în corp, în răbdare și în prezență, iar toate acestea se reflectă astăzi în felul în care aleg să fiu alături de cei care îmi cer sprijinul.

Încep sesiuni de psihoterapie în format fizic, într-un cabinet situat lângă Parcul Cișmigiu, dar și online, pentru cei care nu pot ajunge față în față. Creez un spațiu sigur, blând și autentic, în care procesele pot avea loc în ritmul fiecăruia.

Dacă simți că acest mesaj ar putea ajunge la cineva care are nevoie de sprijin, te invit să dai share 🤍
Iar dacă ai lucrat cu mine și simți să mă recomanzi ca psihoterapeut, îți mulțumesc din inimă pentru încredere și susținere.

Un nou început, cu sens.

15/10/2025

Psiholog Oana Sarca împreună cu Sabina Elena organizează un atelier pentru adolescenți, care are ca temă „Gestionarea emoțiilor și creșterea stimei de sine”.

Dacă știți persoane care ar putea fi interesate, gasiți toate detaliile aici: https://www.oanasarcapsiholog.ro/index.php/atelier-de-gestionare-a-emotiilor-focul-din-interior/ .

Le-ar bucura mult să dați mai departe mesajul către cei care ar putea fi interesați.

Dragi părinți, vă invităm să înscrieți adolescenții la un atelier unic de dezvoltare personală și gestionare a emoțiilor! Acest program este destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 12-15 ani  susținut de psihologii Oana Sarca și Sabina Chachula.

07/10/2025

Azi am descoperit agenda LUNA ROSIE de la Sori cu Luna si este fix ceea ce cautam si aveam nevoie in acest moment.

Maternitatea a activat destul de mult energia mea masculina prin a prioritiza taskurile casnice plus grija fata de nevoile copilului iar ale mele au ramas pe ultimul loc.

Asa ca ajunsa la saturatie, cu semnale puternice venite din partea corpului si totusi cu ceva mai mult timp de cand copilul merge la gradinita plus incheierea studiilor, am decis sa ma intorc si catre mine prin practica meditatiei, alegerea unei alimentatii mai sanatoase si ceva momente de introspectie.

Totusi simteam ca imi lipseste ceva legat de momentele de introspectie si imi doaream mult un jurnal. Astfel mi-am amintit de Luna Lila, un jurnal din trecut cumparat de la Sori cu Luna.

Sori cu Luna fac o treaba extraordinara pentru femei prin tiparirea acestor jurnale si merita din plin sa arunci un ochi pe ele.

29/07/2025

🧘‍♀️ Respiră adânc. Oferă-ti timp pentru tine.

Hai la o sesiune de yoga în parc, acolo unde natura devine sală de antrenament, iar cerul e fundalul perfect pentru echilibru interior. 🌳🌞
Fie că ești începător sau practici de mult, yoga în aer liber te ajută să te reconectezi cu tine, cu respirația și cu prezentul.

📍 Unde? În parcul IOR, sub cerul liber.
🕙 Când? În weekend, duminică dimineața, 3 August, ora 10.00-11.00 – când totul e proaspăt și liniștit.
💸 Preț sesiune: 50 lei
📲 Înscriere WhatsApp 0741340618
🧘‍♂️ Ce aduci? Un izopren, apă și zâmbetul tău.

Ne vedem pe iarbă 💚

25/07/2025

Cum să punem presiunea corect în mâini ca să nu fortam încheieturile

25/07/2025

🌿 Respiră. Întinde-te. Conectează-te. 🌞

Ia-ți salteluța și vino la yoga în parc – acolo unde liniștea naturii întâlnește echilibrul interior.
Fie că ești la prima sesiune de yoga sau practici de ani de zile, e locul perfect să-ți începi ziua cu mișcare, respirație și vibe bun.

📍 Parcul IOR
🧘‍♀️ Sâmbătă & Duminică | 10:00 - 11:00
💸 50 lei / sesiune
📲 înscriere WhatsApp 0741340618

Simte pământul sub tălpi, inspiră aer curat și dă-ți voie să fii prezent(ă). ✨

20/07/2025

🧘‍♀️ După o pauză de 2 ani reiau cu drag și dor practica yoga în Parcul IOR, sâmbătă și duminică 26 și 27 Iulie de la ora 10.00-11.00

📲Înscrierile se fac pe WhatsApp 0741340618 și tot acolo trimit locația exactă.

💰Costul ședinței 50 lei

🧘‍♀️ Sesiunea de yoga include:
- exerciții de respirație
- asane pentru durerile de spate
- asane pentru deschiderea soldurilor
- Sun Salutation
- meditație ghidată pentru relaxare musculară treptată
- carduri cu mesaje pozitive

❤️ Beneficiile unei sesiuni de yoga
- mai multă prezență și concentrare
- stare de bine
- eliberezi tensiunea musculară din corp
- scapi de durerile de cap și durerile de spate
- îmbunătățesti digestia
- echilibrezi sistemul nervos
- aduci flexibilitate în corp
- îți oferi un timp de conectare cu corpul tău

🙏 Dacă nu poți ajunge în acest weekend da vestea mai departe ca să vină cine are nevoie. Mă ajută și pe mine orice distribuire a mesajului.

😁 Un pont pentru mamele care au cea mai mare nevoie de puțină mișcare: în parcul IOR sunt parcuri de joacă pentru copii unde pot petrece timp cu tatii sau bunicii iar voi la doi pași puteți practica yoga cu mine. Și al meu copil va fi cu bunica în parc.